SĂRBĂTOAREA PAȘTELUI LA ROMÂNI - TRADIȚII, OBICEIURI
Care sunt traditiile in Saptamana Pastelui ?
In Joia Mare, numita si Joia Patimilor, se aduc la biserica mancare si bautura, pentru a se sfinti si apoi pentru a se da de pomana pentru sufletul mortilor. Tot atunci se vopsesc ouale, deaorece se spune ca daca se înroșesc in Joia Mare, acestea se vor pastra fara a se strica tot anul, iar daca se doarme in aceasta zi, traditia spune ca respectiva persoană va fi lenesă tot anul.
In Vinerea Patimilor, sau Vinerea Mare, o traditie care nu s-a pierdut, se duc flori la biserica pentru Hristos si se trece pe sub masa de 3 ori. Acest fapt semnifica poticnirile pe care le-a avut Mantuitorul atunci cand si-a carat in spate propria cruce pentru rastignire. Tot in Vinerea Mare se tine "post negru", adica nu se mananca nimic.
In Sambata Mare, spre Duminica Invierii, toata lumea merge la biserica pentru a asista la Invierea Domnului, pentru a lua lumina ca sa o duca la cimitir mortilor din familie, dar si acasa. Astfel va fi lumina in viata si in suflet, iar traditionalele Sfinte Pasti - anafura sfintita si florile sfintite ( adica cele care au fost duse in Vinerea Mare la biserica) vor fi puse acasa, la icoane.
In Duminica Invierii, obiceiul este ca oamenii sa poarte haine noi, semnificatie a primenirii trupului si a sufletului, iar dimineata se pune intr-un ibric apa rece, un ou si un ban de argint si se spala cu aceasta apa pentru a fi rumenit in obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul si pentru a avea belsug. Tot acum vine si iepurasul, mult asteptat de copii, simbol al fertilitatii.
In aceasta saptamana, Saptamana Mare, traditia este ca toate gospodinele sa faca curatenie generala in casa, in curte si gradini, simbol al renasterii.
Cum se sarbatoreste Pastele prin țară
In Transilvania, in a doua zi de Paste, tinerele fete sunt stropite cu parfum de catre feciorii imbracati in haine traditionale. Acestea, la randul lor, ofera baietilor de baut si cateva mici daruri. Se spune ca acele fete vor avea noroc tot anul, iar barbatii care uita de acest obicei, vor fi urmariti de ghinion. Mai demult, obiceiul era ca fetele sa fie stropite cu apa de fantana.
In Țara Motilor, in noaptea de Paste, toaca de la biserica este dusa in cimitir, unde trebuie sa fie pazita de catre feciorii din sat. Daca nu reusesc sa o pastreze in siguranta si este furata, paznicii care au dat gres vor oferi, a doua zi, o masa bogata. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, ei vor fi gazdele ospațului.
In Banat, in dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde. Masa traditionala se serveste doar dupa ce bucatele au fost tamaiate, si include ciolan de porc fiert, oua rosii si friptura de miel.
La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc cocosi albi. Cocosii sunt crescuti special pentru implinirea acestei traditii. Datina din strabuni se leaga de momentul cand Petru s-a lepadat de Iisus, la al treilea cantec al cocosului, dar vesteste si Invierea Domnului. Primul cocos care canta aduce belsug stapanului. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.
Tot in Banat, dar si in Muntenia, exista obiceiul ca tinerele fete sa pastreze in casa lumanarea aprinsa in noaptea de Inviere. Lumanarea respectiva este apoi aprinsa pentru cateva momente, atunci cand are loc un eveniment fericit. Cine urmeaza datina, se spune ca are noroc in viata personala si este bine vazut de cei din jur.
In regiunea Sibiului, exista obiceiul ca de Paste sa fie impodobit un pom de dimensiuni reduse, un arbust, asemanator cu cel de Craciun. Doar ca, de data aceasta, in locul globurilor se agata oua vopsite, golite de continut. Pomul poate fi asezat intr-o vaza si pastrat ca si podoaba a casei.
La Campulung Moldovenesc, oamenii merg in curtea bisericii cu mai multe cosuri pregatite de acasa pentru a fi sfintite de preot. În fiecare cos, se afla, dupa datina stramoseasca, seminte de mac (care vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare ( pentru belsug), zahar (folosit impotriva bolilor la vite), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi, care ii vor proteja impotriva insectelor.
In Maramures, traditia spune ca in prima zi de Paste e bine ca prima persoana care iti intra in casa sa fie un barbat. Altfel, va fi discordie in casa in acel an. Dimineata devreme, copiii merg la prieteni si la vecini sa anunte Invierea Domnului, iar gazda ii intampina cu oua incondeiate.
In Moldova, duminica dimineata, se pune un ou rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi. Copiii trebuie sa-si clateasca fata cu apa si sa-si atinga obrajii cu ouale pentru a avea un an plin de bogatii.
In nordul Sucevei se pregatesc diferite dulciuri speciale cum ar fi „Babele" simbolul vietii cumpatate. Prajitura este facuta din nuca, rahat si stafide, asemenea cozonacului, doar ca aceasta compozitie se toarna in forme speciale. „Babele" - sunt duse la slujba de Inviere, alaturi de bucatele traditionale din cosul pascal.
In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. In zorii zilei de Pasti, se spala cu aceeasi apa pe fata ca sa fie tinere si frumoase tot restul anului. In plus, feciorii trebuie sa alerge la ele asa cum fug oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica. Flacaii si fetele fac schimb de daruri pentru a-si arata sentimentele. Ei vin cu flori la casele celor care le-au furat inima, iar ele le ofera oua rosii.
sursa: http://tvhappy.ro
Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sebastia, prăznuită pe data de 9 martie, s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional dinaintea creștinării și a generat o sărbătoare tradițională din România și Republica Moldova: ”Mucenicii” sau ”Măcinicii”.
În acea zi, se face curățenie mare în gospodării, incinerându-se gunoaiele strânse numai cu foc adus din casă, pentru a duce căldura din casă și afară.
În credința populară a Românilor, în ziua Sfinților Mucenici se încheie zilele babelor, zile capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să alunge gerul, sau jocul copiilor peste foc.
Mucenici Muntenești
În ziua Mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea sfinților, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși.
În Muntenia, pe lângă brădoșii obișnuiți, se face o ”Uitata” pentru morți, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului și care este dedicat celor morți care pe timpul anului au fost uitați.
În Moldova, mucenicii, numiți sfințișori, au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă.
În Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară, esență de rom și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici. În Muntenia, pe lângă brădoșii obișnuiți, se face o Uitata pentru morți, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului și care este dedicat celor morți care pe timpul anului au fost uitați.
Există și o legendă, din Moldova, unde se vorbește de ziua celor 44 de Sfinți, însă, tradiția crestină afirmă că au fost 40 de mucenici. În tradiția populară, bărbații beau 44 de pahare cu vin după cea geto-dacică, atâtea fiind și zilele dintre 9 martie și 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. De aceea, în unele zone, există până astăzi credința, ca acești Sfinți au fost 44.
sursa : https://ro.wikipedia.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu