ȘI DACĂ TOT ESTE IARNĂ, HAIDEȚI SĂ BEM UN CEAI FIERBINTE CU SCORȚIȘOARĂ ȘI LĂMÂIE !

GOGOȘI CU ROM FACUTE DIN COCĂ PENTRU COZONAC - DELICIOASE !

24 ianuarie - ”Mica Unire” – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

ALEXANDRU-IOAN CUZA

În 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române - Moldova și Țara Românească - sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii Statului Național Unitar Român.

Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. 

În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. 

Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca Domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate.

În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. 

Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat - ROMÂNIA

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. 

Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. 

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. 

Printre fruntaşii adunării arestaţi, din ordinul domnitorului Mihai Sturza, s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. 

Imaginea oficială a Domnitorului ALEXANDRU-IOAN CUZA

Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. 

Ca formă de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. 

Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. 

Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.

Primul pas important pe calea înfăptuirii Statului Național Unitar Român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.


sursa: https://ziarulunirea.ro

RADU POPA, ROMÂNUL CARE A GĂSIT URME DE VIAȚĂ PE PLANETA MARTE

Radu Popa este pământeanul care a reinventat biologia, a descoperit organisme nemaivăzute și a găsit urme de viață în roci marțiene. O poveste de succes, care a început într-o mică peșteră din Mangalia și a ajuns prin tot Universul.

Era vara lui ’89 cînd Cristian Lascu, prieten de-al lui Radu Popa și speolog pasionat, descoperea, adînc în pămînt, un fenomen incredibil. 

„Am mers în peșteră la lumina aceea chioară pînă cînd am dat de un lac cu apă sulfuroasă. Ne-am scufundat îndată și mișunau tot felul de gînduri – uimitor de mari, uimitor de active și asta mi s-a părut foarte ciudat. Se punea marea întrebare: ce mănîncă toate animalele astea mici aici ? Atunci mi-a venit ideea că ar exista niște micro-organisme capabile să trăiască pe baza energiei chimice. Singura substanță la îndemînă era o cremă albă pe suprafața apei. Un amestec foarte compact de bacterii și ciuperci, care folosesc energia chimică, ce rezultă din reacția dintre hidrogenul sulfurat și oxigen. Foarte multă lume s-a îndoit”, mărturisește speologul.

La un an de la această descoperire, biologul Radu Popa și o echipă de specialiști români, confirmau incredibila ipoteză a speologului – că în peștera Movile există un alt tip de viață de neconceput pînă atunci – în subteran, într-o beznă absolută, fără energie solară, cu puțin oxigen și întreținută cu sulf. 

În acest mediu toxic s-au găsit mai multe specii de animale, dintre care 33 complet noi, unice pe Terra. 

Minunea a trezit interesul savanților din toată lumea, care au început să vină la Mangalia să studieze fenomenul. Și au fost foarte uimiți că o descoperire atît de mare a putut fi făcută în condiții rudimentare.

„ Metodele cu care lucram erau așa de primitive. Ajunsesem să îndoi sticlă la becul de gaz ca să fac un distilator, că n-aveam apă distilată. Eram într-o stare de mizerie tehnologică, total de neacceptat”, povestește biologul Radu Popa.

Dar așa, cu niște unelte primitive și minți sclipitoare, românii au dat specialiștilor de la NASA o ipoteză nouă. Dacă viața e posibilă în peștera Movile, atunci poate că ea există și pe Marte, unde se presupune că există condiții de mediu asemănătoare.

„Cu alte cuvinte, dacă vrei să găsești viață pe Marte, trebuie să folosești modelul Movile. Du-te și caută zone unde erau izvoare termale, de preferabil sulfuroase, dar pot să fie cu gaz metan sau cu amoniac, ca prin săpătură de mică adîncime să dai de pînza friatică. Acolo o să găsești viață. Toată această ipoteză vine de la Movile – prima peșteră pe Glob în care s-a descoperit așa ceva.

„Sfîrșitul povestei de aici, de pe malul Mării Negre, unde apele se strecoară prin straturile de calcar și se varsă-n mare. Putem să luăm și astăzi niște bacterii sulfuroase să ne uităm la microscop. La suprafața rocii rămîne o mîzgă alburie, care este sulful oxidat, pe care-l cară bacteriile. Bacterii care folosesc substanțele chimice pentru același proces, se presupune că există pe Marte”, adaugă Popa.

Peștera Movile a fost șansa lui Radu Popa. A plecat imediat în Statele Unite și a dat doctoratul. A devenit profesor universitar în California și este unul dintre puținii specialiști în extremofile. Așa a ajuns candidatul ideal al NASA pentru a căuta viață pe Marte.

„Am fost invitat la NASA Jet Propulsion Laboratory să văd cam ce fac ei. Am cunoscut pe cineva care mi-a arătat bacterii magnetice. Bacteriile magnetice lasă în urmă atunci cînd mor, mici magneței care arată ca un glonț și tu dacă ei o rocă de pe Marte, reușești să găsești alianemente de asemenea magneței-glonț, știi că acolo a fost o bacterie magnetică în trecut”, povestește biologul.

N-a trecut mult și românul a făcut exact ceea ce aștepta NASA de la el – o descoperire istorică. R. Popa spune că a descoperit că o altă clasă de bacterii care lasă urme mult mai bine de văzut decît bacteriile magnetice într-un mineral, care se numește peridot. A luat meteoriți cunoscuți pe Marte și a analizat dacă în cristalele de olivino din meteorit găsim aceleași microtuburi. Și a publicat o lucrare în care spunea – „Domnilor, noi credem că a existat viață pe Marte în trecut, uite tunelurile de posibilele bacterii în cristale”.

O singură probă n-a fost totuși de ajuns pentru a convinge întreaga comunitate științifică, dar suficientă ca Radu Popa să treacă la stadiul de astrobiolog. Așa că în 2011 românul era principalul savant delegat din partea NASA.

Misiunea prezentă poate fi una de 400 de persoane, dintre care doi astrobiologi. Un american și un român, ambii responsabili de un proiect de mulți considerat ”saint sfiction” – găsirea unor zone marțiene în care viața a existat în trecut sau ar putea exista chiar acum. 

Radu Popa lucrează în prezent la un dispozitiv secret care va putea fi folosit la următoarea misiune NASA.

„Noi nu avem cum să măsurăm dacă există viață, dacă nu sare un cangur în fața instrumentului, dar dacă forțez un electrod, care poate să intre în nisip 30 de cm și din electrod ies niște fire, care trimit informația de la diferite niveluri, atunci am confirmarea că ceea ce-am văzut noi în misiunea trecută este adevărat. E un fenomen care s-a descoperit și la Movile, se numește fracționare izotopică. Organismele cînd se hrănesc, preferă să ia izotopi ușori din hrană și dacă plantele fac lucrul acesta, iepurile care mănîncă planta, ia și el izotopii ușori din plantă, iar vulpea care mănîncă iepurele, ia izotopii ușori din iepure. Dacă exista vreodată viață, fenomentul acesta se petrecea.

Pe Marte n-am să găsesc bacterii, n-am să găsesc substanțe din care a fost făcută bacteria, dar o să găsesc izotopii aceștia ușori”, precizează savantul NASA.

Dar Radu Popa nu este omul unui singur proiect, chiar dacă este epocal. Mintea lui e atît de cuprinzătoare, încît a spart barierele convențiilor și a ajuns acolo unde n-a mai fost nimeni pînă la el. Domeniul lui se numește xenobiologie și este singurul profesor din lume, care predă acest curs. 

Xenobiologia este să definești viața și nu cea de pe Pămînt. Savantul român a dat o definiție a vieții și datorită lucrării lui, certătătorii de astăzi știu ce trebuie să caute, ce caracteristici trebuie să aibă acel ceva din spațiul cosmic, pentru a putea fi numit viu. 

„O formă de viață nu e definită prin compoziția de pe Pămînt. Ea este definită în termeni foarte generali. Trebuie să construiești instrumente de observație care să adreseze definiția aceea a vieții. Că un sistem viu, trebuie să fie în primul rînd un sistem dinamic. Cam asta trebuie să cauți. În al doilea rînd, tu găsește un sistem care evoluează în timp. 

Flacăra lumînării este un sistem dinamic, dar și peste un milion de ani, aceasta tot așa va fi. 

Evoluția formelor de viață nu este una haotică, ci este una adaptativă. Acesta este răspuns la mediu și memorizează schimbarea”, sugerează R. Popa.

Mai mult decît atît, descoperirile lui Radu Popa ar putea să confirme originea vieții pe Pămînt. „Există o teorie că viața a apărut inițial pe Marte și a fost vehiculată aici cu un asteroid”, constată cercetătorul.

Și în toate acestea, unde ar fi divinitatea ? 

Radu Popa are o teorie și pentru aceasta: 

„Un om de știință nu ar spune niciodată că creaționismul este o totală aberație, dar va spune că creaționismul este de un milion de ori puțin mai probabil decît evoluționismul. Și motivul pentru care facem chestia asta este să ne permită să rebalansăm dacă n-avem dreptate. Că ei dacă spun din capul locului că este absolut imposibil ca așa ceva să existe, eu mă condamn la ridicol atunci cînd se va găsi o dovadă”, argumentează Radu Popa.

Așa. îndoindu-se de toate și poate de aceea reușind să demonstreze atîtea teorii incredibile, a evoluat Radu Popa de la statutul de profesor de liceu la Craiova, la cel de biolog al Universului, dar dacă ar fi să aleagă un punct din infinit , acela ar fi România, de care îi este dor. 

Cercetătorul va reveni din America în România, pentru a pune un proiect uriaș pe picioare, gata să salveze omenirea de la criza alimentară. Așa e românul nostru – cu ochii în stele, dar cu piciarele pe pămînt.

”Marte curiosity”, stația de pe Marte care adună probe pentru a demonstra că a existat sau există viață pe Planeta Marte 

sursa: http://glasul.md; antena3.ro

DUPĂ SĂRBĂTORI, SE SIMTE NEVOIA DE O GUSTARE UȘOARĂ

IATĂ CĂ A VENIT ȘI ANUL NOU 2018. LA MULȚI ANI ROMÂNI, LA MULȚI ANI ROMÂNIA !