În urmă cu mai bine de 100 de ani, soiurie de mere pe care le consumau românii erau extrem de diversificate. Gustul şi întrebuinţarea acestor fructe erau de asemenea mult diferite de soiurile pe care le găsim acum pe piaţă, multe aduse din import.
În zilele noastre, piaţa de fructe din România este invadată de soiuri de măr importate din Turcia, Polonia, Italia sau Ungaria. În ultimele decenii, şi producţia autohtonă a fost influenţată de soiurile hibrid obţinute în Europa sau Statele Unite. Cultivate în România şi adaptate condiţiilor pedo-climatice, aceste soiuri au dus la crearea unor fructe mai rezistente, cu aspect comercial, dar mai puţin gustoase.
Cercetătorii de la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare au comparat merele româneşti cu cele din alte ţări. Concluzia analizei comparative a fost că merele româneşti sunt mai bune şi mai pline de vitamine. Mai exact, ionatanele din România sunt cu 20% mai dulci decât cele produse în Polonia, iar merele româneşti din soiul Golden, cu 22% mai dulci decât cele din Italia şi cu 14% faţă de cele turceşti. De asemenea, cantitatea de minerale şi de substanţe nutritive este cu 25%, respectiv 80% mai mare decât în cazul ionatanului polonez.
Câteva exemple de soiuri de mere românești, dulci și aromate, considerate printre cele mai bune :
- Frumos de Voineşti - obţinut la Staţiunea de Cercetări Pomicole Voinesti, din judeţul Dâmboviţa, prin încrucişarea soiurilor Jonathan şi Frumos de Boskoop, în anul 1953. Coaja fructului este subţire, elastică, uleioasă şi are un luciu intens. Pulpa este crocantă, cu structură fină, de culoare alb-crem, suculentă, cu gust dulce şi cu aromă fină.
- Delicios de Voineşti - obţinut din încrucişarea soiurilor Golden delicious şi Creţesc de Vâlcea în 1949, la Staţiunea Pomicolă Bilceşti, din Argeş.
Apoi, hibridul a fost transplantat, crescut şi selecţionat la Voineşti, şi omologat în anul 1973. Fructul este destul de mare, cântărind în medie180 g, are formă sferică uşor turtită şi pieliţa de grosime mijlocie, de culoare galben-verzuie, acoperită cu pete roşiatice, în funcţie de poziţia fructului pe ramură şi expunerea la soare. Pulpa este de culoare crem, crocantă, potrivit de suculentă, cu gust plăcut şi aromă puternică, specifică doar acestui soi.
- Rădăşeni - obţinut din polenizarea liberă a soiului Jonathan, în 1962, fiind omologat ca soi nou în 1979. Fructul este de mărime mijlocie, coaja este galbenă, punctată din loc în loc cu pete roşii. Pulpa este galbenă, crocantă, suculentă, cu gust echilibrat.
- Voinea - soi originar din România, obţinut prin încrucişarea soiurilor Frumos de Voineşti cu Prima (originar din SUA), are fructe cu o greutate medie de 180-190 de grame. Coaja este potrivit de groasă, netedă, uşor uleioasă, cu puncte de culoare roşu aprins pe 70-95% din suprafaţa fructului, pe fond verde-gălbui. Pulpa este suculentă, dulce, uşor acidulată şi aromată.
- Ardelean - Fructele sunt de mărime mijlocie, de formă sferică, alungită. Coaja este galbenă, uleioasă, acoperită cu puncte roşii pe mare parte din suprafaţă. Pulpa este alb-gălbuie, cu textură foarte fină, suculentă, dulce şi plăcut acidulată.
- Jonathan - Este soiul cu cea mai mare pondere în producţia de mere din România, fiind un soi originar din SUA. Fructele sunt de mărime mijlocie, coaja este subţire, de culoare roşie. Pulpa alb-gălbuie este suculentă, dulce, are o aroma intensă, fiind un soi de măr pentru masă.
sursa: http://adevarul.ro
