După încheierea pactului de securitate dintre SUA, Marea Britanie și Australia, ministrul de Externe al Taiwanului a dat un interviu provocator televiziunii australiene ABC, avertizând că Taiwanul se pregătește pentru un război cu China și cerând Australiei să ajute guvernul de la Taipei. Australia nu recunoaște Taiwanul.
Joseph Wu a spus că țara sa va respinge orice atac. ”Apărarea Taiwanului este în mâinile noastre și suntem pregătiți pentru asta”, a spus Wu. ”Dacă China va lansa un atac asupra Taiwanului, vom lupta până la capăt, acesta este angajamentul nostru”. Apoi, Wu a făcut apel la sprijin din partea Australiei. ”Sunt sigur că, în cazul în care China va lansa un atac împotriva Taiwanului, australienii vor suferi enorm”.
Interviul a fost oferit duminică, la o zi după ce mai multe avioane de luptă ale Chinei au intrat în zona de identificare aeriană a Taiwanului. 38 de avioane au intrat în această zona în cursul zilei de vineri, iar sâmbătă au fost 39 de avioane.
”Vrem să avem schimburi de informații și în materie de securitate cu alți parteneri, inclusiv Australia, astfel încât Taiwanul să fie mai bine pregătit pentru o situație de război. Până acum, relațiile noastre cu Australia sunt foarte bune și apreciem acest lucru”, a mai spus oficialul taiwanez.
Luni, China a reacționat la aceste declarații trimițând nu mai puțin de 52 de avioane în zona de apărare aeriana a Taiwanului. Reuters notează că armata taiwaneză a ridicat de la sol mai multe aparate de zbor pentru a întâmpina avioanele militare ale Chinei. A fost cea mai mare asemenea „invazie” a Beijingului și a patra zi consecutivă în care avioanele chineze au intrat în zona de apărare a Taiwanului.
Foarte rar este amintit că zona de identificare a Taiwanului nu este spațiul aerian taiwanez, ci este mai întinsă și include părți din zona de identificarea aeriană a Chinei, ba chiar părți din spațiul aerian al Chinei continentale. Nu întotdeauna relatările presei internaționale menționează care anume dintre aceste părți ale zonei de identificare taiwaneze au fost incălcate de aviația chineză.
Oricum, înmulțirea șicanelor din partea Chinei și numărul tot mai mar de avioane care participă la aceste operațiuni sporesc riscul unor incidente care pot degenera într-o confruntare militară.
Guvernul de la Beijing a precizat deja că parteneriatul AUKUS (Australia, Marea Britanie, SUA) ”dăunează grav” păcii și stabilității în Indo-Pacific, iar Beijingul va decide dacă va privi de acum încolo Australia ”ca pe un partener sau ca o amenințare”.
China revendică în acest moment zeci de insule și stânci din Marea Chinei de Sud care se află la sute de mile marine de coastele sale. Multe dintre aceste revendicări intră în conflict cu revendicări teritoriale ale vecinilor Chinei care sunt de multa vreme aliați ai SUA și care au semnat tratate prin care SUA se obligă să lupte pentru integritatea lor teritorială. China revendică insulele Paracel și Spratly, alături de mai multe stânci, multe dintre ele revendicate de Vietnam, Malaezia, Singapore, Indonezia, Brunei, Filipine și Taiwan.
China revendică Taiwanul, care se află la circa 200 de km de coastele sale. Revendică și insulele Senkaku, situate nu departe, care sunt controlate de Japonia și pentru care Tokyo sugerează că vrea să lupte, iar asta ar implica și o angajare militară americană. Ministrul Apărării din Japonia a și declarat că SUA vor apăra aceste insule ca și cum ar fi teritoriul Japoniei. Japonia a achiziționat avioane americane F-35 și a început să-și transforme navele de lupta în portavioane, să construiască noi distrugătoare și submarine.
Apoi, garanțiile de securitate americane acoperă și Filipinele, care au propriile dispute teritoriale cu China, după ce președintele Rodrigo Duterte a renunțat la apropierea de Beijing.
În ciuda angajamentului american pentru securitatea acestor state, China nu a renunțat la niciuna dintre revendicări, ba chiar și-a înmulțit amenințările și șicanele.
Jurnalistul american Patrick Buchanan atrage atenția că, în cazul în care SUA vor intra într-un conflict cu China, acest lucru se va întâmpla pentru niște insulițe aflate la mii de mile de Statele Unite, însă la câteva sute de mile de coastele Chinei. Buchanan amintește și de incursiunile aviației militare ruse în zona Alaskăi, ceea ce poate fi interpretat ca un răspuns al Moscovei la prezența navelor și avioanelor americane în Marea Neagră.
”Al Doilea Război Mondial a început pe 3 septembrie 1939, când Marea Britanie a declarat război Germaniei, după invadarea Poloniei, pretextul fiind recuperarea unor teritorii, printre care Danzig, luate Germaniei prin Tratatul de la Versailles, cu violarea dreptului la autodeterminare. Dacă va izbucni un al treilea război mondial între China și SUA, este foarte probabil ca el să plece de la insulele revendicate de China, iar Statele Unite vor lupta nu pentru teritoriul lor, ci pentru niște teritorii insulare ale aliaților, probabil niște insule deloc vitale pentru securitatea SUA. Este modul în care marile puteri ale lumii își încheie existența ca mari puteri – purtând războaie nenecesare, pentru alte țări”, scrie Buchanan.
Călin Marchievici, https://www.cotidianul.ro/cum-decad-marile-puteri/