12.21.2020

Diana Șoșoacă - ”Marine Le Pen de România” – lovitură în prima zi

 


În chiar prima zi a Senatului, avocata Diana Șoșoacă, senator AUR din partea partidului ”Neamul Românesc”, s-a remarcat .
Poate cea mai mediatizată figură a noului val politic, avocata naționalistă Diana Șoșoacă a făcut senzație încă din prima zi a Senatului.
Proaspăta senatoare a venit îmbrăcată într-un frumos costum popular – ca un manifest al naționalismului pe care îl va reprezenta în Parlament. Intrată pe listele AUR, Diana Șoșoacă este venită prin protocolul partidului din care face parte, ”Neamul Românesc”, condus de Ninel Peia și Mircia Chelaru.
Diana Șoșoacă este principala promotoare a curentului ”fără mască” – deși ea are un motiv medical; avocata are o adeverință medicală prin care este scutită să poarte acest accesoriu de protecție contra bolilor cu transmitere respiratorie.
De remarcat că Diana Șoșoacă seamănă bine atât ca idei politice cât și fizic cu celebrul om politic francez Marine Le Pen – un adevărat simbol al naționalismului european.
Din acest punct de vedere, este interesant de urmărit dacă grupul de deputați AUR ce provin din Neamul Românesc se vor separa și vor achiesa la familia europeană naționalist-suveranistă  ”Identitate și Suveranitate”, din care fac parte Matteo Salvini și Marine  Le Pen.
Deocamdată să remarcăm frumoasa apariție în Parlament, a Dianei Șoșoacă și a unor colegi din zona națională.

sursa:https://ro.sputnik.md/politics/20201221/32974214/Sosoaca-Marine-Le-Pen-de-Romania-lovitura-in-prima-zi.html

Ion Cristoiu: Va fi rău pentru democrație

 


„Guvernarea PNL, USRPLUS, UDMR va fi tratată de presă cu grija de a nu o atinge nici cu o petală. Va fi rău nu numai pentru democrație, dar și pentru Coaliția de Guvernare. Pentru că o Guvernare e cu atît mai bună cu cît presa e mai rea față de ea“. Este concluzia unui articol semnat de Ion Cristoiu și postat pe blogul său. 
În articol, jurnalistul care pornește de la puciul din PNL, taxează slaba reacție a presei, afirmând, printre altele: „ Ce tărăboi mediatic s-ar fi creat dacă aceste bătălii pe ciolan ar fi avut loc în cazul unei Coaliții conduse de PSD!
ProTv și DigiTv s-a fi indignat pînă la miră“.
Iată câteva fragmente din articolul semnat de Ion Cristoiu, articol pe care îl puteți citi integral pe cristoiublog.ro. 
„Eram convins că puciul din PNL va umple site-urile și televiziunile cu informații, declarații ale protagoniștilor, comentarii. N-a fost așa. Cu mici excepții, toate ținînd de tot mai firava presă independentă, Puciul din PNL n-a existat. Ici-colo, unde realitatea a impus consemnarea, Puciul a fost dizolvat în formula Nemulțumiri în PNL.
Cum, adică, doar nemulțumiri?
47 de membri ai B.N.P din 72, cîți sînt cu toții, au fost gata să țină o ședință statutară în care să-l ia la întrebări pe Ludovic Orban pentru ceea ce ei acuză a fi cedarea Guvernului în mîinile USR și UDMR pentru ca el, Ludovic Orban, să obțină șefia Camerei Deputaților. (…)
Putem reduce acest Puci la manifestarea unor nemulțumiri?
De ce n-a luat în seamă acest eveniment, de o deosebită importanță, majoritatea Presei?
Pentru că majoritatea Presei e în slujba Puterii de Centru Dreapta pe cale de a se instala. Să ne imaginăm ce s-ar fi întîmplat dacă Evenimentul de sîmbătă s-ar fi petrecut în PSD?
Zile în șir, site-uri, bloguri, ziare tipărite, radiouri și televiziuni s-ar fi ocupat de el.
De ce?
Pentru că un astfel de Eveniment impune o imagine negativă a partidului respectiv. (…)
Din ciolaniada negocierilor de după alegeri, presa postdecembristă și-a făcut un temei de campanie.
Nimic nu displace mai mult opiniei publice, celei căreia i se subordonează presa, decît bătălia pe ciolan între partide politice, între politicieni.
Negocierile dintre PNL, USRPLUS și UDMR s-au înscris perfect în Ciolaniadă.(…)
Au fost abordate aceste aspecte de către presă?
Ce tărăboi mediatic s-ar fi creat dacă aceste bătălii pe ciolan ar fi avut loc în cazul unei Coaliții conduse de PSD!
ProTv și DigiTv s-a fi indignat pînă la miră.
Cîtă vreme PNL, USRPLUS și UDMR au fost în Opoziție atitudinea amabilă a presei și-a avut explicația. Acum cele trei partide dețin Puterea în România. Și cu toate acestea ele se bucură în continuare de alintările presei. Din experiența Guvernării CDR-PD știm că atitudinea presei nu se va schimba în următorii patru ani față de puterea de Centru Stînga. Guvernarea PNL, USRPLUS, UDMR va fi tratată de presă cu grija de a nu o atinge nici cu o petală. Va fi rău nu numai pentru democrație, dar și pentru Coaliția de Guvernare. Pentru că o Guvernare e cu atît mai bună cu cît presa e mai rea față de ea.

sursa:https://www.cotidianul.ro/ion-cristoiu-va-fi-rau-pentru-democratie/

Cadou online de la Teatrul „Puck” pentru cei mici

 


Știați că ornamentele unui brad de Crăciun pot prinde viață? Și că ele ne pot spune cele mai frumoase povești? În adaptarea scenică a Danei Bonțidean, globurile bradului se transformă în personaje și astfel se creează scena poveștii tradiționale a nașterii lui Iisus, se arată într-un comunicat al Teatrului Puck din Cluj Napoca.
„Magia Crăciunului” va putea fi urmărită pe Facebook, în regim de live streaming, în 25 și 26 decembrie. De asemenea, în 23 decembrie, tot aici poate fi vizonat spectacolul „Crăiasa Zăpezii”, în regia lui Traian Savinescu.
Colindele veghează drumul Mariei și al lui Iosif spre iesle și îmbracă povestea într-un dar de suflet, de care să ne putem bucura mereu.
,,Magia Crăciunului” promite o atmosferă specifică sărbătorilor de iarnă, unde obiceiurile, poveștile și tradițiile populare se țes în jurul bradului, simbol al vieții veșnice. Povestea ne reamintește tuturor de bunătatea necondiționată, de prietenie, de magie și joc – valori demne de prețuit de fiecare dată, nu doar atunci când suntem în pragul sărbătorilor, se mai arată în document.
Este o adaptare scenică după povești, obiceiuri și tradiții populare, în scenariul și regia Danei Bonțidean. Va putea fi urmărită pe pagina de Facebook a Teatrului de Păpuși „Puck” de Crăciun, în 25 decembrie, de la ora 18, și în 26 decembrie, de la ora 11.
De asemenea, miercuri, 23 decembrie, de la ora 10.30, pe aceeași pagină va fi redat un spectacol al Teatrului „Puck”, în cadrul campaniei de caritate ”Găleata albastră”, organizată de Dorcas Aid România.
Este vorba de „Crăiasa Zăpezii”, după Hans Christian Andersen, în regia și ilustrația muzicală a lui Traian Savinescu.
Povestea lui Andersen vorbește cu căldură și tandrețe despre prietenie, într-un univers dominat de glacial. Obstacolele-test pe care Gerda le depășește, cu efort și sacrificii, pentru a-și proba devotamentul față de Edgar, dau seama despre forța unui caracter în devenire. Renul Kariboo, un personaj de neuitat și foarte îndrăgit de copii, dă o notă de umor aparte spectacolului.
Totodată, proiectul AudioPuck continuă în această perioadă, în fiecare marți și vineri, cu înregistrări audio ale poveștii „Un colind de Crăciun”, de Charles Dickens.

sursa:https://www.cotidianul.ro/cadou-online-de-la-teatrul-puck-pentru-cei-mici/

Ce ne așteaptă după pandemie

 



Revenirea economică în România va fi una asimetrică, cu sectoare care vor înregistra o creștere susținută și altele care vor continua să se confrunte cu dificultăți semnificative. Peste 60% dintre companiile chestionate în cadrul Barometrului Moneycorp 2020 estimează că vor atinge cifra de afaceri din 2019 abia în 2022. Odată cu apariția vaccinurilor anti COVID, economia mondială și implicit cea românească vor depăși, treptat, criza economică fără precedent declanșată de pandemie. Capacitatea țărilor de a depăși criza în 2021 va fi determinată de eficiența programelor de susținere a economiilor, în care autoritățile vor juca un rol important.m Pentru România perspectivele sunt în general pozitive, mai ales în contextul în care țara noastră urmează să beneficieze de un pachet fără precedent de finanțare, din partea UE, de peste 80 de miliarde de euro.
Potrivit celei de-a doua ediții a Barometrului Moneycorp privind starea economiei, realizat în perioada 1-8 decembrie, 63% dintre cele peste 1000 de companii chestionate se așteaptă ca revenirea economică să urmeze tiparul literei ,,K’’, 15% estimează o evoluție sub forma ,,U’’ sau ,,W’’ și numai 7% mizează pe o ascensiune rapidă, sub forma literei ,,V’’. ,,Percepția mediului de afaceri arată în general un optimism moderat privind evoluția economică din 2021. Revenirea va fi asimetrică. Pe lista sectoarelor care vor înregistra un avans semnificativ se află, în principal, cele care au performat și în condițiile lockdown-ului generat de pandemie, de la comerțul online la serviciile de curierat, construcții, bricolaj și electro-retail. Alături de acestea ne așteptăm să vedem și segmentul HORECA odată cu progresul campaniei de vaccinare și ridicarea restricțiilor sanitare existente. Pe lista sectoarelor care vor înregistra o revenire ceva mai temperată se află business-urile din sectorul industrial, agricol (grav afectat de secetă în 2020), sectorul de evenimente, turismul și transporturile, unde vor exista în continuare probleme, iar dinamica din aceste sectoare va fi influențată de evoluția comenzilor, de accesul la finanțare, de gestionarea a blocajului financiar etc.’’, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director în cadrul companiei.
Conform rezultatelor barometrului, în condițiile optimismului moderat privind perspectivele economiei, cele mai multe companii (61%), se așteaptă ca abia în 2022 să atingă nivelul cifrei de afaceri din 2019. 15% estimează că vor recupera în 2021 cifra de afaceri din 2020, în timp ce 23% estimează că afacerile, în 2021, vor urma un trend stabil, nefiind influențați de efectele pandemiei (în general companii care au avut de câștigat de pe urma pandemiei).Întrebate când anticipează că se va finaliza campania națională de vaccinare a 70% din populația Romaniei, 57% din companii au indicat trimestrul III 2021, iar 34% din companii au indicat trimestrul IV al anului viitor. ,,Economia românească a trecut prin această criză ceva mai bine decât alte țări. După un prim trimestru cu o reziliență surprinzătoare de +0.3% față de trimestrul 4 2019, a urmat scăderea abruptă de 12.3% din trimestrul 2 față de trimestrul 1, iar în trimestrul 3 s-a inregistrat o revenire de +5.6% față de trimestrul 2. Acest trend urmează, destul de probabil, să fie confirmat și de datele din trimestrul 4. Așa se explică și faptul că, întrebați cum le-au fost influențate afacerile in perioada de pandemie, 41% dintre companii au indicat o scădere a cifrei de afaceri cu 10-25%. Numai 16% au indicat o scădere mai mare de acest procent și, foarte interesant, puțin peste 20% au indicat o creștere a business-ului cu până în 25%. Acest lucru demonstrează că managerii români au învățat lecția crizei precedente și s-au adaptat destul de rapid la noua realitate economică, reușind, în mare parte, să preîntâmpine o scădere economică puternică’’, a declarat Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer in cadrul companiei.
Potrivit rezultatelor barometrului, 53 % dintre firmele chestionate au declarat că aveau o strategie de gestionare a evenimentelor externe (economice, sanitare etc.).
Lecțiile pandemiei
Pandemia a afectat, în primul rând, vânzările firmelor din România, situație menționată de 64% dintre cei intervievați. Creșterea costurilor cu aprovionarea și logistica (48%), creșterea duratei medii de încasare a facturilor (43%), problemele de eficiență operațională – munca de acasă, modul de interacțiune cu clienții- (37%), managementul resurselor umane (pierdere de resurse umane, dificultăți în atragerea de personal) – 33% și întreruperea totală a activității din cauza stării de urgență/lockdown (31%) s-au aflat printre principalele consecințe ale coronacrizei economice.
Întrebați care au fost soluțiile adoptate pentru a gestiona efectele economice generate de pandemie, toate companiile au menționat o serie de măsuri luate simultan, cele mai importante fiind reducerea investițiilor ( 63%), iar 50% au mizat pe reducerea costurilor operaționale fixe (chirii, leasing-uri, etc.).
Pe lista măsurilor luate s-au mai aflat optimizarea costurilor de schimb valutar și plăți internaționale (58%), externalizarea serviciilor non-esențiale (41%), reducerea salariilor pentru o perioadă de timp determinată (21%), șomajul tehnic (19%) și reducerea numărului de angajați, în linie cu scăderea activității (13%).
Interesant este și faptul că numai 17% dintre firmele intrevievate au apelat la ajutorul financiar al statului, iar în ceea ce privește impactul programelor de relansare, doar 5% le-au considerat ca având impact semnificativ în dinamica business-ului.

2021 – anul relansării sau anul precauției?
Cum va fi anul de business 2021? Un an bun? Un an plin de provocări? Un an al relansării sau al precauției? Intrebări la care răspunsurile barometrului Moneycorp vin să creioneze așteptările companiilor. Întrebați la ce nivel vor bugeta cifra de afaceri a companiei în 2021 față de 2020, cei mai mulți (61%) au afirmat că o vor menține la nivelul anului 2020, prognozată înainte de criză. 19% estimează o creștere a cifrei de afaceri de 25%, în timp ce 18% se așteaptă la un avans de până la 10 procente.
,,Conform barometrului, anul 2021 va fi mai bun din punct de vedere economic, decât 2020. Asta nu înseamnă că, odată cu depășirea crizei sanitare, economia își va reveni rapid. Va dura o perioadă, pentru că multe dintre circuitele de aprovizionare s-au deteriorat în acest an, iar blocajul financiar s-a accentuat. Așa se explică și faptul că cele mai multe firme (61%) estimează că vor ajunge la nivelul cifrei de afaceri din 2019 abia în 2022’’, a declarat Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer in cadrul companiei.
2021 va fi un an în care programele de relansare economică vor avea o importanță cu adevărat strategică, fapt menționat de peste 60% dintre companiile chestionate. ,Accesul la fondurile europene, granturile pentru capitalul de lucru și investiții, măsurile de ordin fiscal se află în prim-plan. Într-o economie slab capitalizată cum este cea românească, cu peste 90% dintre firme activând în sectorul IMM, asigurarea unor astfel de programe va fi extrem de importantă pentru conturarea revenirii economice’’, a mai adaugat Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp Romania.
Ce se întâmplă cu dolarul și euro
Un rol semnificativ în dinamica economiei îl va juca și evoluția cursului valutar. În anul 2020 36% dintre companii au transferat costurile deprecierii leului în prețul final către consumator. Pentru 2021, 40% din companiile care au participat la sondaj se arată dispuse să folosească soluții de gestionare a riscului valutar, instrumentele de hedging. ,,Firmele vor fi mai atente la cursul valutar, la evoluția monedei naționale în raport cu euro si dolarul, mai cu seamă că cei mai mulți anticipează o continuare a deprecierii monedei naționale’’, a afirmat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing Moneycorp România. Întrebate despre previzune cursului valutar la sfarsitul anului 2021, 67% dintre companii se așteaptă la un curs EUR/RON de 4.95-5.00 lei, 16% văd euro peste nivelul de 5 lei și numai 17% sub nivelul de 4,95 lei.
Referitor la dolar, 56% se așteaptă ca dolarul să fie cotat, la finele anului 2021, la un nivel de 4,20-4,30 lei, 18% îl estimează la 4,10-4,20 lei, în timp ce 13% mizează pe faptul că moneda americană va trece de 4,30 lei. „Fluctuaţiile cursului de schimb reprezintă un lucru normal într-o piaţă financiară dezvoltată dar, în acelaşi timp, pot reprezenta un risc semnificativ pentru companiile care desfăşoară operaţiuni de import sau export. O mişcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct şi negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 15 ani în domeniul trezoreriei bancare, am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de criză şi incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie îşi doreşte o diminuare a volatilităţii şi o creştere a predictibilităţii, cel puţin pe termen scurt şi mediu”, menţionează Bacioiu.
Barometrul Moneycorp a fost realizat cu sprijinul firmei de consultanță Frames în perioada 1-8 decembrie, pe un grup de peste 1000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Turism, parteneri și colaboratori ai Moneycorp România.
Profilul respondenților a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbați și 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.

sursa:https://www.cotidianul.ro/ce-ne-asteapta-dupa-pandemie/

Mița Baston

 


Uită-te la ea. Mița Baston! Doar mi-a zis domnul Caragiale, ce mi-a zis. Mița Baston? O găsești pretutindeni. Uită-te la ea. Face pe mironosița. Dar o găsești pe holurile Guvernului, în sălile somptuoase de la Parlament. Dacă nu greșesc, Mița Baston se plimbărisește și pe la Palatul Cotroceni. Cine mai e ca ea!? Uită-te la ea. Poți să-i zici ceva? Nu poți să-i zici. Dar fără ea, nu merg treburile în țara asta. Ea aduce vorba, ea sugerează, ea observă, ea crede de cuviință, ea face și desface. Nu e de joacă. Acum, uite, Mița Baston e vigilentă. Păi da! Dacă vin extratereștrii la guvern, Mița Baston vine și ea imediat. Dacă vin rușii, la fel, la Parlament. Dacă vin americanii la Cotroceni, ce să mai vorbim, Mița Baston e acolo, fii tu sigur. Acum să vedem ce are de gând. Uite-mă, aici, pe cealaltă parte a șoselei. Mă vezi? Sigur că nu mă vede! Mița Baston nu are ochi pentru poporani ca noi. Ea aspiră. Ea aleargă. Ea rezolvă, Ea este Mița Baston! Se convorbește cu armatorii greci. Face afaceri cu turcii. Face priteșug cu Mama Rusia și cu Unchiul Sam. Iliescu a încercat să-i intre-n voie. Traian Băsescu a încercat să-i intre-n voie. Emil Constantinescu și, el, frumușel la rând, a încercat. Iohannis parcă s-ar codi, află Angela Merkel și n-o să-i fie bine. Da, Mița Baston se uită în dreapta. Da, Mița Baston se uită-n stânga. Nu vine nimeni. Nici din dreapta, nici din stânga. Unde s-or fi dus cu toții? Unde au plecat? Unde au fugit? Unde au șters-o? De dimineață nimeni nu mai răspunde la telefon. la Guvern e pustiu. La Parlament e pustiu. La Președinție e pustiu. A venit de pe undeva un personaj important, sunt cu toții la aeroport. Și ea să nu știe? Impardonabil, nenicule! Cine să fie de vină?! Nu se poate ca așa, pe nepusă masă, Mița Baston să nu fie informată. Dar dacă e altceva? Dacă ne-au atacat extratereștrii care de trei zile ne trimit tot felul de amenințări pe Facebook?! Nu se poate, Mița Baston ar fi știut. Dar dacă a năvălit oceanul? Da, dar să nu știe ea despre o asemenea grozăvie? Mița Baston întoarce privirea și, ce să vezi? Mă vede! Hei, tu, pișpirică, zice Mița Baston! N-auzi? Pișpirică! Adică, nu-i așa, cu mine vorbește! Eu, pișpirică, n-auzi?! Păi dacă nu am dat nas în nas la Finanțe, la Justiție, la Cultură! Ce să aud! Hai, ia vino tu încoace pișpirică și zi-mi ce se petrece. Unde sunt toți? Păi nu mai sunt! Ce vrei să spui, cum adică nu mai sunt? Și Mița Baston se încruntă la mine, gata, gata să mă ia la rost. Sau poate că au primit un ordin secret! Să scape de ea! Uite-așa! Ordin secret? Hm, ce dușmani are Mița Baston? A călcat ea pe careva pe bombeu! De aia n-a mai sunat-o nimeni! Dar nimeni! Stăm așa, bot în bot, eu, un pișpirică din Piața Chibrit, ea, ah, Mița Baston care odinioară era cineva! Stăm așa bot în bot, eu un motan obraznic din Piața Chibrit și ea! Asta e. Parcă ce mai putem face?!


sursa:https://www.cotidianul.ro/mita-baston/

Oare cine mai “REZISTĂ” ?

 


Înțeleg că e multă oboseală și depresie la oamenii care au ieșit în stradă să apere legile justiției în 2017. Vreau să spun, la aceia care au ieșit pe bune, nu că erau parte a clientelei unui partid și voiau fotoliile PSD sau erau agenți acoperiți scoși să lupte pentru bugetele serviciilor amenințate de Dragnea sau erau cozi de topor de genul lui Ceaușescu care își făcuseră rente din hărțuiala politică. Nu: mă refer la idealiștii care au înghețat pe bune și nu s-au întrebat de ce miraculos probleme de acțiune colectivă care fuseseră așa de grele ani de zile se rezolvă brusc și din mii devenim deodată zeci de mii sau mai mult, și de la presa care ne oculta avem deodată presă care ne promovează. Ceea ce a adus succesul atunci este în același timp cauza depresiunii de azi, din păcate.
Dar demobilizarea e o idee proastă.
La prima vedere, nu prea mai are cine să protesteze, cei care erau plătiți să o facă și-au luat tainul cînd angajatorii lor au ajuns la putere și acum așteaptă o rentă pe undeva, sau deja au primit-o. E cazul lui Mihai Politeanu, care a ajuns în Parlament, iar mișcarea lui care ținea afișul în presă deși nici nu exista a dispărut complet din atenția generală – fraierii pe bune au fost lăsați să își găsească ceva de făcut după ce nu au mai fost de folos. Dar nu de aceștia vorbim. Vorbim de marele număr de oameni care au ieșit fiind chemați de Realitatea, Digi și presa de Internet și care nu erau agenții nimănui, pur și simplu au spirit civic și au fost brusc copleșiți de semnle că dacă nu ies se întîmplă o catastrofă, zboară România din Europa. Oamenii aceștia unde sunt? Nu mai au voce, nu mai au fețe. Și e nevoie de ei.
De exemplu, USR nici nu s-a ostenit să ceară Ministerul Mediului, deși cînd s-a plănuit un partid bazat pe mișcarea de la Roșia Montană acesta era principalul punct de program – celelalte partide fiind toate neprietenoase cu mediul și complet opace la schimabrea de climat. Treptat, toți cei din USR care aveau de a face cu subiectul și țineau legătura cu societatea civilă din domeniu au fost eliminați, unii rapid, ca Adrian Dohotaru, alții mai tîrziu, ca Mihai Goțiu, dar nu a mai rămas aproape nimeni (unii cau candidat independent, alții s-au dus acasă, dar numărul celor eliminați e foarte mare) și iată că USR nu e de fapt interesat de mediu deloc. Or fi interesați cei de la Brașov, o insulă de userim cum ar fi putut fi, sdar nu-i întreabă nimeni.
Aceeași situație riscă să se repete cu multe subiecte pentru care lumea a înghețat în 2017-2018. Tot așa cum au înghețat anchetele la Dragnea după ce scopul a fost atins și el a fost scos din circulație. Cum am prezis atunci, nici unul din marile dosare care umpleau presa contestatarilor nu a ajuns undeva – iar asta nu e singura dovadă că statul de drept nu a avut de profitat din toată istoria. Judecătoarea Camelia Bogdan, femeia care a condamnat oligarhii români și singura care le-a confiscat și averea, e în continuare suspendată din magistratură; baroul se solidarizează cu avocații care conduc industria de șpăgi și trafic de influență. Asta e de fapt problema fundamentală a justiției, dar a vorbit cineva de ea în acea perioadă, e vreo speranță să se ocupe cineva de ea acuma, că nu mai e în interesul nimănui să continue desenul animat cu Dragnea de vină pentru toată situația din justiție?
Mobilizarea cu ”fără penali” a adus oameni la vot, deși nu ultima dată (cei care se pregătesc să guverneze cu majoritate de 51% rerezintă vreo 15 la sută din poporul româno-maghiar reunit), dar există vreun proiect concret și constituțional cum să suspendăm din funcții pe oamenii vizați de anchete fără să așteptăm sentința? Singura în această situație din România e judecătoarea Bogdan! Curtea Constituțională a încercat să curețele procedurile, scoțînd mandatele securiste de siguranță națională (adică cerînd ca ascultările care duc la condamnări de corupție să aibă avizul unui judecător în acest sens), ultimul ministru al Justiției vrea să le pună la loc. E posibilă anticorupția simultan cu statul de drept, fără șantaje și jocuri de influență obscure (ca acela în care șeful ANI e aruncat în arest de DNA numai ca să fie mai tîrziu eliberat de Curtea de Apel, o situație halucinantă de care raportul MCV nu spune nimic)?
Da, e posibilă, dar dacă o cere cineva! Dacă nimeni nu o cere, justiția va fi din nou subordonată serviciilor secrete, care controlează actualul guvern indiferent de partid (și partidul de opoziție PSD care a ajuns să fie condus de un conferențiar aspirant SRI și de șeful școlii doctorale de la Academia Națională de Informații). Dacă nici nu cereți, dacă înghițiți orice o să continuăm cu justiția noastră sublimă în care procuratura se face că lucrează (astfel că dosare ca Mineriada ajung înapoi la refpcut rechizitoriul, cînd prescripția bate la ușă!), cu totală lipsă de transparență, curțile fac orice, adesea contrazicîndu-se între ele, dar mai ales fac pe ele de frică (nimeni nu refuză cererile de mandate de la SRI, nici din greșeală) și propunerile legislative sunt defecte, cad la rînd tăierea pensiilor speciale, fără penali, etc. Iar oamenii idealiști care au petrecut duminici în stradă nu pricep ce se întîmplă și vor cădea iarăși victimă manipulărilor, vor fi chemați cu furci și topoare să dăm jos Curtea Constituțională sau orice curte care nu decide ce vrem noi și să facem praf statul de drept care stă în calea reformei.
Legile care cad la CCR cad că sunt proaste, fie înadins făcute să pice, fie că au fost populiste și nerealiste de la început. Nu e greu și nici ilegal să te consulți cu CCR – un seminar internațional cu Comisia de la Veneția, toți judecătorii CCR, juriștii partidelor, CSM și societatea civilă despre cum echilibrăm prezumția de nevinovăție cu necesitatea de a nu mai avea pușcăriași votați primari, cum oprim fenomenul masiv al treseismului politic sau îl facem să nu mai merite, despre cum controlăm magistrații fără să reducem independenta justiției- nu e greu deloc! Toate partidele, instituțiile europene, toți judecătorii și societatea civilă să fie parte din această dezbatere, și se vor alege acele alternative care ating scopul și sunt constituționale. Asta e democrația! Facem și un pact că nu atacă nici un partid ce rezultă din această convenție, și mergem înainte! Cine nu mă crede să se întrebe cum poate rezolva raforma radicală a CCR ceva cînd la toate deciziile importante CCR a respins proiecte unanim, cu ai noștri votînd ca și Dorneanu, inclusiv primul șef DNA, Daniel Morar? Proiectele erau neconstituționale, asta e!
De cîteva zile partidele cîștigătoare își împart rentele, de la fonduri europene la banii puțini ai Sănătății, și o nouă generație fără merite o să ajungă la butoane. Nici o mișcare în stradă, doar o știre fugară, s-a sinucis un rezistent de la ”Corupția ucide”. Măcar să fie ultimul care o face, și vai de capul familiei și prietenilor lui! În loc să se bucure de victorie, iată ce se întîmplă…
Dar dacă nu e nici o victorie, și oamenii cu mai mare sensibilitate plătesc prețul dezamăgirii?
Nu e bine: nu plătiți anticipat un dezastru estimat, sau mai degrabă perceput. Deși și liderii PNL și USR (cei care vor ajunge miniștri mai ales) au arătat deja cîte parale fac, ei au ajuns aici pe spinarea voastră. Nu abandonați partida. Da,e mai greu să ceri ceva acum, cînd nu se mai rezolvă miraculos problemele de cooperare, de comunicare, de organizare ca pe vremea cînd o mînă invizibilă și binevoitoare le aranja pe toate în 2017. Dar voi nu sunteți capabili de unii singuri nici de un sfert din ce ați făcut în 2017? Ați fost un milion de oameni odată! Cereți ajutor! Formulați o listă de revendicări. Puneți niște condiții, obțineți o reprezentare reală, nu parodia de la CES! Pînă și Kirghizstanul a făcut comitete de reformă în care a inclus oameni din societatea civilă! O să stați să vedeți cum crește majoritatea parlamentară sau numărul de primari cu mai mulți și mai mulți pesediști? O să votați cu AUR data viitoare?
Dragi rezistenți, e momentul să rezistați iarăși, sau a fost totul degeaba, că doar nu erați fani la un meci și după ce v-ați încasat pariul nu mai aveți ce face. Munca voastră acum începe. Partidele astea sunt cum sunt și că voi, electoratul lor, dați semne că sunteți așa așa buni de scos pe ger și la împins jandarmi ca apoi să fiți băgați la cutie. Nu și-ar fi permis liderii USR să arunce mediul la coș ca neprofitabil decît dacă știau, și știau bine, că publicul lor nu are ce face, și rolul vostru s-a terminat odată ce au ajuns ei în funcții.

sursa:https://www.cotidianul.ro/cine-mai-rezista/

Nadia Comăneci, impresionată: „Sunt ani buni de când nu am mai văzut aşa ceva”

 


Fosta gimnastă Nadia Comăneci s-a declarat impresionată de performanța Larisei Iordache la Europenele de la Mersin, revenită în competiție după 3 ani.

Larisa Iordache a câştigat patru medalii, din care două de aur, la Campionatul European încheiat duminică, la Mersin. Iordache a fost medaliată cu aur la bârnă şi sol, respectiv cu argint pe echipe şi la sărituri, după trei ani de pauză din cauza problemelor de sănătate. În opinia Nadiei, exerciţiul Larisei la bârnă, competitiv mondial şi olimpic la medalie.

„Am rămas impresionată de revenirea Larisei. După trei ani fără competiţii este extrem de greu să revii la nivelul actual din lumea gimnasticii. Nu mi-am putut imagina că şi-ar fi putut reveni la acest nivel, după ce a avut o accidentare şi trei operaţii. Pentru gimnastică şi pentru tenis mă trezesc cu noaptea în cap şi am promis că mă trezesc ca să o văd. Este adevărat că nu au participat unele ţări la aceste campionate europene, dar eu m-am uitat mai mult la dificultate, execuţie şi la punctajul pe care ea l-a obţinut. Dacă stăm şi ne uităm la ceea ce s-a întâmplat la bârnă, exerciţiul ei este competitiv mondial şi olimpic la medalie. Faptul că ea reuşeşte prin voinţa şi determinarea pe care le-a avut ca să concureze la acest nivel spune că ea nu şi-a spus încă tot ce a avut de spus referitor la acest sport. Ea a executat (n.r. – la sol) dificultatea pe care a făcut-o şi în ziua de calificare. Dificultatea ei pleca din 5,7, la care se adaugă execuţia. Astăzi au cam pârlit-o cu jumătate de punct, nu am înţeles de ce, dar mă bucur că s-a făcut această contestaţie şi ea a reuşit să aducă această medalie de aur, care a pus România la egalitate cu Rusia, la medalii de aur, 55 în istoria Campionatelor Europene şi peste ruşi la numărul total de medalii”, a declarat Comăneci, la Digi24.

Nadia a lăudat şi evoluţiile gimnastelor junioare la Campionatul European, spunând că nu a mai văzut de mulţi ani sportive tinere atât de promiţătoare.

„Sunt ani buni de zile de când nu am mai văzut aşa junioare la noi în ţară, cu mare potenţial, baza lor este foarte bună. Înţeleg că acolo de unde vin aceste fete este cineva care le învaţă gimnastică cum trebuie. Deci abecedarul funcţionează. Aceste junioare încă sunt cruduţe, dar au potenţial. M-am uitat la exerciţiile ei (n.r. – Anei Bărbosu) şi are potenţial mare, pentru că în momentul de faţă baza gimnasticii sunt picioarele, din patru aparate, trei sunt de picioare. Ea are acest potenţial să fie bună la individual compus şi are loc de a creşte în dificultate şi vreau să o felicit cum a concurat şi pentru execuţia ei frumoasă, pentru faptul că are dificultate la acrobatică şi ne arată şi această gimnastică artistică, pe care noi am admirat-o cu mulţi ani în urmă”, a afirmat Nadia.

sursa:https://www.cotidianul.ro/nadia-comaneci-am-ramas-impresionata/

Informații care te-ar putea interesa

 


Care vor fi zilele libere legale din anul 2021 ? Din 15 zile libere legale, opt cad în weekend. Vestea bună este că angajații vor primi o zi liberă în plus.

În 2021 se reface recensământul populaţiei, când aflăm exact câţi am mai rămas în România şi în ce condiţii trăim. Cine se va autorecenza, adică va completa online chestionarul, va primi o zi liberă, plătită de angajator. Această zi se adaugă practic celor 15 zile libere legale pe care le putem avea în 2021.

Doar şapte dintre ele vor fi în cursul săptămânii, celelalte opt vor pica în zile de sâmbătă şi duminică.

Spre exemplu, 1 mai, Ziua Muncii, cade sâmbătă, dar, 1 iunie, zi liberă pentru părinţi, mai nou, pică marţi.

Tot marţi va fi, în 2021, şi 30 noiembrie, adică Sărbătoarea Sfântului Andrei. Iar Ziua Naţională, 1 Decembrie, o vom sărbători anul viitor într-o zi de miercuri.

Crăciunul lui 2021, pe care sperăm să-l petrecem cu toată familia, nu aşa distanţaţi social, cade sâmbătă şi duminică.

Iată calendarul complet al zilelor libere:

1 şi 2 ianuarie (prima şi a doua zi de Anul Nou) – vineri şi sâmbătă;
24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – duminică;
30 aprilie (Vinerea Mare);
1 mai (Ziua Muncii) – sâmbătă;
2 – 3 mai (prima şi a doua zi de Paşti) – duminică şi luni;
1 iunie (Ziua Copilului) – marţi;
20 şi 21 iunie (prima şi a doua zi de Rusalii) – duminică şi luni;
15 august (Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului) – duminică;
30 noiembrie (Sărbătoarea Sfântului Andrei) – marţi;
1 decembrie (Ziua Naţională a României) – miercuri;
25 şi 26 decembrie (prima şi a doua zi de Crăciun) – sâmbătă şi duminică.

sursa:https://www.cotidianul.ro/o-informatie-care-te-ar-putea-interesa-care-sunt/