Hegemonia SUA ia sfârșit - Cyber-summitul lui Biden - iluzia că SUA mai sunt liderul lumii

 

Între 9 și 10 decembrie administrația Biden a organizat un cyber-summit pentru democrație. De fapt o nefericită încercare de a afirma relevanța SUA pentru democrație și libertate.

Despre ce a fost vorba la summitul pentru democrație, convocat cu mare pompă de către administrația Biden și desfășurat on-line în perioada 9 -10 decembrie?

Indubitabil, evenimentul a fost unul de imagine: un efort al Statelor Unite ale Americii de a se mai prezenta lumii ca lider al statelor democratice și coagulant al valorilor democrației și libertății.

De aceea lista statelor invitate la eveniment (111 state participante) nu a cuprins pe niciunul din adversarii hegemoniei americane. Așa cum nu a cuprins nici pe contestatarii pe față ai ideologiei toxice promovate de SUA prin fundațiile patronate sau finanțate sub numele lui George Soros.

Desigur, sunt și excepții. O excepție este Polonia, a cărei politică dominată de un discurs rusofob și filo-american fac țara interesantă și importantă pentru interesele americane, în ciuda politicilor conservator-creștine ale autorităților. O altă excepție este Serbia, o țară mult curtată de către SUA și UE tocmai datorită importanței sale geo-strategice ca zonă de tranzit și platformă a politicilor rusești, turcești dar și ale zonei Vișegrad, în Balcani.

De asemenea, caracterul strict formal al evenimentului, rezumat la discursuri cu declarații pompoase și retorică fără mize directe, subliniază rostul summitului: să arate că SUA poate să convoace, fie și virtual, un eveniment major.

Dacă discuțiile ar fi fost aplicate, dacă s-ar fi pus serios în discuție criza democrației în epoca Covid, ar fi fost mult mai dificil pentru SUA să obțină consensul a 111 state.

Unde mai este democrație?

În chiar timpul Summitului patronat de Biden, e greu să mai vezi democrație în Australia, țară participantă la summit, unde lagărele (de data aceasta unele sanitare) au renăscut. La fel, e imposibil să nu te întrebi ce democrație este cea din Germania și Austria, unde obligativitatea impunerii unui act medical, chestiune abominabilă, ce aduce aminte de Hitler și de nazism, devine literă de lege.

Criza sanitară Covid 19 a arătat cât de fragilă este de fapt democrația liberală și cât de ușor se pot pierde drepturile și libertățile pentru care, de-a lungul istoriei, înaintașii noștri au luptat, suferit și murit.

Un summit de actualitate ar fi fost despre ce va mai rămâne din democrația liberală, în contextul în care aceasta pare a fi principala victimă a virozei Covid.

Alt subiect esențial este cel cu privire la cauzele reale ale acestei prăbușiri a regimului drepturilor și libertăților. Ține această prăbușire de confruntarea umanității cu un nou virus, cu potențial mortal?

Sau de fapt are legătură cu lăcomia corporațiilor care doresc prăbușirea economiilor naționale și suverane și predarea lor molohului corporatist?

Are legătură cu frica firească a oamenilor de boală și de moarte, sau cu ideologiile globaliste ce încercă să forțeze prăbușirea suveranităților naționale?

Este această criză una reală a sistemului sanitar, sau acesta, cum știam deja, a fost deja corupt și cumpărat de companiile big pharma, aceleași care controlează (transparent, prin publicitate) mass-media mainstream din bună parte a lumii?

Hegemonia SUA ia sfârșit

Răspunsurile la aceste întrebări ar fi ajutat mai ales SUA, și națiunea americană fiind o victimă acestui coșmar ce e tot mai puțin medical și tot mai mult ideologic. Dar nu ar fi ajutat, desigur, administrația Biden, o administrație ce și-a asumat oficial ideologia globalistă și nu se rușinează cu moștenirea Soros.

Cu toate acestea, cyber-summitul lui Biden (s-a desfășurat exclusiv online) este o reacție foarte suveranistă și naționalistă a SUA. Practic Statele Unite pierd pe zi ce trece din influența și statutul de hegemon al lumii.

Declinul Americii ca ”lider al lumii libere” este deja un proces inevitabil și în desfășurare. Și doar cyber-summituri mai pot întreține iluzia că SUA mai sunt liderul lumii.

https://ro.sputnik.md/20211214/cyber-summitul-lui-biden---iluzia-ca-sua-mai-sunt-liderul-lumii-47190902.html

România vrea să dea lovitura cu produse locale, semiconductori şi valorificarea materiilor prime din haldele de steril

 

Florin Spătaru, ministrul Economiei, a prezentat marţi, mai multe proiecte care fac parte din strategia de reindustrializare a României. Cu ajutorul banilor din PNRR, autorităţile vor un program pentru dezvoltarea microelectronicii, cu precădere a semiconductorilor, având în vedere criza generată la nivel global de China.

Florin Spătaru a explicat de ce Ministerul Economiei mizează pe semiconductori, produse locale şi valorificarea materiilor prime din haldele de steril.

„Un prim program se referă la microelectronică. România are o tradiţie în domeniul microelectronicii, dar în ultima perioadă am devenit integratori. Cumpărăm produse pe care le integrăm şi apoi le exportăm.

Printr-un astfel de proiect, ne dorim să dezvoltăm un ecosistem care să includă companii mari, IMM-uri, să includă centre de dezvoltare naţională şi universităţi, astfel încât să putem să asigurăm produsele necesare pentru industria auto, dar şi alte sectoare ale economiei naţionale.

Acest ecosistem are la bază un program de finanţare prin PNRR şi de asemenea se încadrează în documentul strategic în care România a fost inclusă. România face parte din grupul ţărilor care doreşte să dezvolte un astfel de ecosistem. Sunt alte 19 ţări, dar avem în acest moment companii care îşi doresc să dezvolte centre de producţie şi de inovare în România”, a explicat ministrul Economiei.

Florin Spătaru susţine că bugetul prevăzut în PNRR pentru acest proiect este de 500 de milioane de euro. „Vrem să dezvoltăm trei centre de producţie şi, de asemenea, centre de dezvoltare digitală şi inovare în jurul universităţilor din România”, a explicat el.

„Sunt componente pentru industria auto, dar nu numai. Ne orientăm în special către industria auto, dar, de asemenea, sunt producători mari care vor să-şi dezvolte aceste capacităţi de producţie şi cu siguranţă nu se vor opri la industria auto.

În agricultură avem nevoie de semiconductori. Agricultura românească nu mai funcţionează aşa cum funcţiona acum 20-30 de ani. Are nevoie de automatizare, de produse care utilizează astfel de materiale. Nu ne dorim să restricţionăm.

Aşteptăm aceşti investitori care să vină şi să beneficieze atât de PNRR, cât şi de facilităţile din IT astfel încât să poată să-şi dezvolte investiţii în România”, a spus Spătaru.

PSD a preluat șefia comisiei SIE din Parlament. Mihai Weber, noul șef al instituției

 

Deputatul PSD Mihai Weber a fost numit, marți, în fruntea Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe (SIE).

PSD a preluat șefia comisiei SIE din Parlament. Votul a fost secret cu buletine. S-au înregistrat 311 voturi „pentru” şi 43 „împotrivă”.

Mihai Weber îl înlocuieşte în această funcţie pe deputatul USR Nicu Fălcoi, care a preluat preşedinţia Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din Decembrie 1989. Parlamentarii au mai hotărât, la propunerea grupului PNL, ca deputatul neafiliat Antonel Tănase, care era secretar al Comisiei de control al SIE, să nu mai facă parte din această comisie.

Totodată, plenul a decis, la propunerea grupului PSD, ca deputaţii social-democraţi Silviu Nicu Macovei şi Oana Consuela Florea să fie numiţi membri ai Comisiei pentru controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii, în locul deputatului Mitică-Marius Mărgărit şi, respectiv, al senatorului Marius Dunca. Silviu Nicu Macovei şi Oana Florea au depus, ulterior, jurământul.

Parlamentarii au mai hotărât, la propunerea grupului PNL, ca deputatul neafiliat Antonel Tănase, care era secretar al Comisiei de control al SIE, să nu mai facă parte din această comisie.

De asemenea, plenul a decis, la propunerea grupului PSD, ca deputaţii social-democraţi Silviu Nicu Macovei şi Oana Consuela Florea să fie numiţi membri ai Comisiei pentru controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii, în locul deputatului Mitică-Marius Mărgărit şi, respectiv, al senatorului Marius Dunca.

De altfel, Alexandru Stănescu, propunerea PSD, a fost validat de Parlament la Agenția Națională pentru Reglementare în Energie. Alexandru Stănescu a fost validat de Parlament cu 233 de voturi „pentru” și 120 „contra”

Alexandru Stănescu, fratele secretarului general al PSD, Paul Stănescu, a fost numit în comitetul de supraveghere al ANRE. Decizia a fost luată marți în plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului.

„Ceea ce faceţi astăzi prin această numire este că transformaţi ANRE într-o afacere de familie, pentru că ştiţi foarte bine că domnul Stănescu este fratele secretarului dumneavoastră general. Va câştiga undeva între 6 şi 8.000 de euro pe lună nemeritaţi, iar CV-ul domnului Stănescu, care a terminat mecanică agricolă, şi nu este o ruşine lucrul acesta, dar problema este că nu îl califică sub nicio formă pentru această funcţie atât de importantă. Practic, Comitetul de Reglementare al ANRE, prin deciziile pe care le ia, are un impact direct în facturile pe care oamenii le plătesc la energie şi gaze naturale şi chiar şi la energia termică. Aceste decizii pe care le ia ANRE au impact şi asupra investiţiilor în sectorul energetic, care nu se mai întâmplă de ceva vreme tocmai pentru că oamenii aceştia de la ANRE au încetat să mai ia decizii în interesul pieţei”, a afirmat Prună.

Gabriela Firea : „Oricine are pensie între 1.000 şi 1.600 de lei va avea un venit de 2.200 de lei în ianuarie”

 

Ajutorul financiar oferit de Guvern pensionarilor pentru completarea pensiilor până la valoarea de 2.200 de lei se va acorda o singură dată, în luna ianuarie, a declarat, marţi, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Gabriela Firea, într-o conferinţă de presă.

Sprijinul va fi acordat diferențiat, în funcție de mărimea pensiei, astfel încât veniturile lor să ajungă la 2.200 de lei, a spus ministrul Familiei, Gabriela Firea.

„Pensionarii cu veniturile cele mai mici primesc un ajutor, astfel încât oricine are pensia cuprinsă între 1.000 şi 1.600 de lei să ajungă la venituri de 2.200 de lei în luna ianuarie. Astfel, ajutorul va fi acordat diferenţiat: cine are pensia de 1.000 de lei va primi un ajutor de 1.200 de lei. Cine are pensia de 1.001 leu va primi un ajutor de 1.199 de lei. Cine are pensia de 1.002 lei va primi un ajutor de 1.198 de lei, iar ajutorul va scădea pe măsură ce pensia este mai mare. Astfel, persoanele cu 1.600 de lei pensie vor primi ajutor de 600 de lei, sprijin financiar din partea Guvernului. Ajutorul financiar se acordă o singură dată, în luna ianuarie, unui număr total de aproape două milioane şi jumătate de pensionari”, a afirmat Gabriela Firea.

Ministrul Familiei a menţionat că pachetul care include acest ajutor financiar pentru pensionari a fost transmis Ministerului Finanţelor pentru a fi implementat în Legea bugetului de stat pentru 2022.

„Am avut şi aseară o şedinţă a membrilor coaliţiei de guvernământ, la care a fost prezent şi premierul, domnul Nicolae Ciucă, şi ministrul de Finanţe Adrian Câciu, şi ceilalţi lideri şi chiar s-au făcut calcule aplicate, care începând de astăzi vor fi şi implementate în Legea bugetului de stat. De aceea, chiar am solicitat de la Ministerul de Finanţe ultimele calcule, deci ceea ce vă prezint sunt informaţii foarte noi şi acestea vor rămâne în vigoare, nu se vor mai modifica. (…) Acestea sunt calculele, făcute aseară târziu, azi dimineaţă au fost transmise Ministerului de Finanţe pentru implementare”, a precizat Gabriela Firea.

Impresarul celor mai importanţi fotbalişti români este acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani

 

Pietro Chiodi, impresarul mai multor fotbaliști din echipa națională a României și cel care se ocupă de transferurile echipei lui Gică Hagi, are probleme în Italia.

Impresarul ar fi complicele lui Fali Ramadani, un controversat agent de origine albaneză, care ar fi sustras 7 milioane de euro fiscului italian.

Impresarul mai multor actuali sau foști fotbaliști români și cel ce se ocupă de transferurile echipei lui Gică Hagi este cercetat de procurori, alături de agentul FIFA Fali Ramadani, pentru evaziune fiscală și spălare de bani. La sesizarea Banca d’Italia, Parchetul din Milano a demarat o anchetă asupra controversatului impresar macedonean pentru externalizarea impozitului pe profit, în vederea eludării sistemului fiscal și transferului de bani în străinătate. În total ar fi vorba de 7 milioane de euro, comisioane nedeclarate și sume legate de transferurile lui Miralem Pjanic (de la Juventus la Barca), Federico Chiesa (Fiorentina-Juventus) plus reînnoirea acordului lui Samir Handanovic cu Inter. Fali Ramadani are zeci de jucători și antrenori în portofoliu, între care Leroy Sane, Kalidou Koulibaly, Ante Rebic și antrenorul Maurizio Sarri.

Pietro Chiodi are sub contract mai mulți jucători români, precum Ciprian Tătărușanu, Răzvan Marin, Vlad Chiricheș, Denis Drăguș, Alexandru Cicâldău, Ianis Hagi, Virgil Ghiță, Dragoș Nedelcu, Cristi Manea şi Alex Mitriță. Pietro Chiodi a devenit cunoscut după ce frații Becali au intrat în închisoare în „Dosarul Transferurilor”, când a reuşit să le „fure” mai mulţi fotbalişti! În 2019, Pietro Chiodi a intermediat două mutări importante pentru jucători români: Alex Mitriță de la Universitatea Craiova la New York City, pentru 8,5 milioane de dolari, și Răzvan Marin de la Standard Liege la Ajax, pentru 12,5 milioane de euro!

https://www.romaniatv.net/pietro-chiodi-anchetat-de-procurorii-italieni-impresarul-celor-mai-importanti-fotbalisti-romani-este-acuzat-de-evaziune-fiscala-si-spalare-de-bani_6065673.html