PRIMĂVARĂ FRUMOASĂ, TE IUBESC !

Grădinărit - pregătirea solului, curățenia, plantarea, simpatiile dintre plante, albinele ,,,

Zilele petrecute în mijlocul naturii ne revigorează, ne prelungesc viața !

Sezonul de grădinărit


Primele semne ale unei primăveri apar în luna martie. Dar, uneori primăvara se rătăcește, numai ea știind pe unde, și își face apariţia mult mai târziu, așa cum s-a întâmplat în anul acesta.

Dacă iarna renunţă ceva mai greu la drepturile ei, puteţi începe activitatea ţinând cont de condiţiile meteo. Îngheţul şi bruma pot cauza încă neplăceri grădinii şi trebuie să păstrăm entuziasmul moderat.

Curăţenia

Evident, cu asta trebuie să începem.
Curăţaţi crengile rupte, frunzele moarte şi putrezite şi buruienile timpurii. Cu frunzele adunate puteți forma (sau adăuga la) un morman pentru compost.
Verificaţi mobilierul de grădină şi alte obiecte decorative care au petrecut iarna afară. Inspectați gardurile și jardinierele. S-ar putea să necesite reparaţii sau revopsiri.

Verificați și curățați căsuțele pentru păsărele.

Instalați sistemul de irigare pentru vară.
Urmăriți întreaga grădină și gazonul în perioada dezghețului pentru sesizarea eventualelor probleme de drenaj.

Solul

Pregătiți solul !
Gunoiul de grajd descompus bine sau cel procesat, mușchiul de turbă sau compostul sunt aditivi buni pentru a crea un strat de humus în sol, potrivit pentru grădina de legume. Afânați solul sau arați-l și lăsați-l apoi să se așeze încă două săptămâni.
Adăugați compost şi fertilizatori solului în grădina de flori.
Verificaţi PH-ul solului şi trataţi-l.


Arbori şi arbuşti

Continuați tăierea pomilor fără flori și a arbuștilor. Puteți tăia și arbuștii care înfloresc vara și toamna târziu, cum ar fi liliacul indian (Lagerstroemia indica) sau liliacul de vară (Buddleja davidii).
Pomii și arbuștii cu flori de primăvară – azaleea de grădină, cameliile și rododendronii – vor fi toaletați (tăiați și curățați de frunze) după perioada de înflorire, adică în lunile mai-iunie.
Curățați și tăiați copacii și arbuștii distruși sau rupți în timpul iernii, în timpul furtunilor sau sub greutatea zăpezii. Aveți grijă totuși să nu tăiați ramuri încă înghețate. Uneori este mai bine să așteptați înmugurirea acestora pentru a vedea dacă sunt recuperabili.
Plantați pomii și arbuștii direct sau îngropați la nivel ghivecele-container în care au iernat.
Odată cu primele semne de înfrunzire, fertilizaţi pomii şi arbuştii.
Transplantaţi pomii şi arbuştii odată ce solul este pregătit (nu este îngheţat, este fertilizat şi săpat), înainte de înfrunzire.

Tăiaţi şi fertilizaţi trandafirii. Dacă tunderea este mai severă, trandafirul se va dezvolta mai compact şi va avea mai multe flori

Curățarea trandafirilor primăvara

Plante perene, anuale şi cu bulbi

”Mulciul”, acel strat de materie organică – paie, frunze, resturi vegetale, rumeguș – aplicat pe suprafaţa solului pentru fertilizare şi prevenirea îngheţului, trebuie îndepărtat treptat, pe măsură ce plantele încep să crească. Aclimatizarea plantelor poate dura câteva zile, iar îndepărtarea bruscă a mulciului poate afecta dezvoltarea acestora.
Tăiaţi plantele perene care au crescut prea înalte sau prea răsfirate.
Plantaţi, divizaţi şi transplantaţi plantele perene odată ce solul este pregătit.
Îndepărtaţi florile moarte şi buruienile de pe plantele cu bulbi. Atenţie să nu le deranjaţi pe acestea în timpul operaţiunii.
Îngheţurile şi dezgheţurile succesive pot duce la ruperea rădăcinilor şi chiar pot scoate afară planta din sol. Puteţi să le împingeţi înapoi şi să bătătoriţi uşor pământul din jur cu piciorul.
Divizaţi şi transplantaţi plantele perene care înfloresc vara şi fertilizaţi-le pe cele care s-au prins imediat ce produc mlădiţe noi.
Plantaţi florile cu bulbi (perene, anuale sau cele cu regim de anuale). Puteţi planta bulbi noi la fiecare două săptămâni, până la jumătatea lunii iunie, pentru o grădină înflorită timp îndelungat.
Divizați ghioceii cât timp mai au frunze.



Fructe

Tăiaţi şi trataţi pomii fructiferi.
Stropiţi pomii cu solutie sulfo-calcică, împotriva făinării. După 2 săptămâni stropiţi din nou, cu o soluţie pe bază de cupru, împotriva moniliei.
Determinaţi prin tăieri forma coroanelor la pomii tineri, şi corectaţi-o la cei bătrâni.
Plantați pomi fructiferi.
Tot acum este perioada propice pentru plantarea căpşunilor.
Viţa de vie se taie. Se dezgroapă şi se dezmuşuroieşte. Se taie rădăcinile pornite din altoi şi apoi se plantează.



Grădina de legume şi ierburi

Plantați verdețuri de sezon rece: salata, spanacul.
Plantați sparanghel sau rubarbă.
Începeți să plantați legume cum ar fi morcovi, sfeclă, ridichi, conopidă, mazăre și cartofi.

Puteți planta în interior semințe pentru legumele de vară: roșii, ardei, fasole. În grădină puteţi începe însămânţarea acestora la temperaturi de 8-10 grade.
Ocupați-vă de grădina de mirodenii și plante medicinale: tundeți plantele perene: rozmarin, pătrunjel, cimbru și mentă. Plantați seminţele pentru plantele anuale: busuioc, coriandru. Pe acestea din urmă le puteţi planta în interior şi transfera ulterior afară, după ultimul îngheţ.

Iarba şi gazonul

Tundeţi iarba la 10 cm deasupra solului, înainte de apariţia frunzelor noi.
Tundeţi gazonul la 2-3 cm.
Evitaţi să păşiţi pe solul umed.

Plante de interior, pentru balcoane și terase

Plantați semințele pentru plantele de interior care înfloresc vara. Dacă le-ați plantat de luna trecută, transferați-le acum în ghivece potrivite pentru a le scoate ulterior afară.
Este o perioadă foarte bună pentru plantat citrice.
Transplantați, o dată la doi ani, plantele în ghivece potrivite și schimbați-le solul.
Ciupiți vârfurile plantelor sau tundeți-le pentru un aspect îngrijit, compact și pentru a evita răsfirarea lor. Vor crește mai bogate.
Verificați apariția dăunătorilor. Este o perioadă propice pentru aceștia. Luați măsuri imediat.
Plantaţi primule, panseluţe sau margarete.
De îndată ce încep să se dezvolte plantele, începeți programul de fertilizare adaptat sezonului. Adaptați și programul de udare noilor condiții de temperatură, lumină și umiditate.
Ștergeți plantele de praf. Puteţi folosi spray-uri speciale sau utilizaţi o cârpă moale.

Aprilie - o lună plină de grădinărit



Într-adevăr, dacă până acum doar ne-am dezmorţit la final de iarnă, aprilie e o perioadă cu multe activităţi în grădină. Dacă am avut parte de perioade de îngheţ târzii în luna martie, cu siguranţă am amânat câteva activităţi de care va trebui să ne ocupăm acum.

Trecerea la ora de vară ne avantajează în activitatea în aer liber, deci să ne apucăm de treabă !

Și pentru a ne bucura din plin de zilele din ce în ce mai calde de primăvară, propun să începem cu colţul de relaxare, locul unde bem cafeaua dimineaţa şi ascultăm ciripitul păsărelelor. E timpul să verificăm mobilierul, să-l curăţăm şi să-l vopsim dacă este cazul.

Arbori şi arbuşti

La începutul lui aprilie încă mai putem planta arbori şi arbuşti. După jumătatea lunii va fi deja prea târziu pentru această activitate. Şi transplantarea lor se face tot acum, la început de lună, asta dacă nu aţi făcut-o la sfârşitul lui martie.
Este perioada ideală pentru tunderea plantelor veşnic verzi: ienupăr, chiparos sau conifere care necesită tundere.
Tot acum trebuie tăiat și gardul viu.

Forsythia se tunde după înflorire.

Forsythia

Plante perene, anuale şi cu bulbi

Plantele perene pot fi divizate acum: irişi, crizanteme, margarete, crinul sălbatic (hemerocallis), delphinium şi brumărele (phlox). Plantele obţinute pot fi plantate în alte zone ale grădinii sau, de ce nu ?, le puteţi face cadou.
Când sunteţi siguri că vremea se încălzeşte, puteţi muta afară muşcatele şi fuchsia. Schimbaţi-le ghiveciul dacă nu aţi făcut-o deja şi udaţi-le bine cu apă.
Semănaţi florile anuale: aster (ochiul boului), cosmos, gălbenele, cârciumărese, direct în grădină. Spre sfârșitul lunii pot fi plantate majoritatea florilor anuale.
În luna aprilie se plantează bulbii florilor de vară, cum ar fi dalia, gladiolele sau crinii. Solul ar trebui pregătit cu fertilizant pentru bulbi şi muşchi de turbă.
Odată trecută înflorirea plantelor cu bulbi de primăvară (lalele, narcise), florile trebuie tăiate. Atenţie ! Frunzele nu se taie. Acestea vor continua să mai crească câteva săptămâni, asigurând astfel nutrienţii necesari bulbilor pentru a rezista până la primăvara viitoare. Ideal ar fi să adăugați compost peste bulbii rămași pentru a-i proteja.
Plantele cu tuberculi se plantează afară doar dacă sunteţi siguri că a trecut pericolul de îngheţ. Altfel, puteţi să mai aşteptaţi până luna viitoare.
Plantaţi tufe noi de trandafiri înainte ca acestea să îşi înceapă creşterea şi să se umfle mugurii.
Daca aveţi şi un un iaz în grădină, este momentul să plantaţi şi plantele acvatice la mijlocul lunii aprilie.
Trebuie îndepărtate permanent buruienile apărute. Dacă nu reușiți să deosebiți planta de buruiană, atunci trebuie să mai așteptați până ce planta mai crește și veți fi siguri.

Fructe

Dacă nu aţi terminat de plantat pomii fructiferi în martie, acum este timpul să o faceţi. Pomii nou plantaţi trebuie bine udaţi (şi cei plantaţi în luna martie).
Piersicul şi caisul se tund înainte de înflorire.
Tot acum puteţi planta tufele de zmeur și mur. Plantaţi-le într-un loc însorit. Dacă aveţi lăstari de zmeur de anul trecut, acum trebuie tăiaţi şi răriţi. Păstrați 5 lăstari la 30 cm pentru o bună aerisire și evitarea supraaglomerării.
Odată trecut pericolul de îngheţ, săpaţi straturile de căpşuni şi udaţi-le din plin.

Grădina de legume şi ierburi

La începutul lunii se plantează varza, gulia și conopida. Tot acum se plantează prazul și sparanghelul.
La mijlocul lunii se pun în pământ cartofii, iar către sfârșitul lui aprilie, cartofii germinați.
Până la mijlocul lunii pot fi plantate rădăcinoasele: morcovi, pătrunjel, păstârnac. Tot atunci, salata și spanacul pot fi și ele plantate.
La sfârşitul lunii semănaţi fasolea, porumbul, floarea soarelui și soia.
Tot la sfârșitul lunii pot fi semănați pepenii și dovleceii.
Dupa ce răsar plantele din seminţe, acestea trebuie rărite pentru prevenirea supra aglomerării.
Verdeţurile care se însămânţează luna aceasta sunt mărarul, salvia, menta, pătrunjelul, arpagicul, tarhonul, măghiranul și rozmarinul.
Se pot semăna legumele de la care folosim frunzele: pătrunjel, țelină și leuștean.
Roşiile, dovleceii, castraveţii şi ardeii nu ar trebui semănaţi până luna următoare deoarece sunt iubitori de căldură și încă vremea rea mai poate reveni.
Între straturile de legume pot fi plantate flori pentru a preveni răspândirea dăunătorilor.
După ce solul s-a încălzit, se poate face mulcirea. Aceasta împiedică răspândirea buruienilor și ajută la menținerea umidității solului.
Construiți drumuri de acces între straturile de legume.
Atenție ! Țineți cont de succesiunea plantelor și de preferințele acestora când le plantați, pentru a obține culturi roditoare. Evitați combinațiile: ceapă – usturoi, morcov – pătrunjel sau mazăre-fasole.

Iarba şi gazonul

Este momentul pentru scoaterea peticelor de iarbă moartă. Acestea pot “sufoca” gazonul și devin un mediu propice pentru boli și dăunători.
Supraînsămânțarea gazonului umple spațiile rămase goale și previne apariția mușchilor și a buruienilor. Afânarea pământului înainte de însămânțare, permite apei să pătrundă mai adânc în sol și astfel, reduce necesitatea irigării în perioadele mai secetoase.
Pregătiți-vă ustensilele pentru tuns iarba: acestea trebuie să fie bine ascuțite, pentru a nu rupe firele de iarbă, ci a le tăia.
Aplicați fertilizant pentru gazon. Dacă s-au dezvoltat mușchi pe suprafața acestuia, apelați la combinații de fertilizanți cu soluție adaugată pentru distrugerea mușchilor.

Plante de interior, pentru balcoane și terase
Rotiți plantele de apartament astfel încât să aibă parte de lumină pe toate părțile și să se dezvolte uniform, cu o formă echilibrată.
Unele plante, cum sunt violetele de parma, trebuie mutate din ferestrele luminoase în zone mai umbroase pentru ca soarele să nu ardă frunzele lor.
Curățați plantele: îndepărtați frunzele moarte sau îngălbenite, tăiați ramurile uscate și apoi îndepărtați praful de pe fruze cu ajutorul spray-urilor speciale sau cu o cârpă moale. Frunzele curate sunt esențiale pentru dezvoltarea sănătoasă a plantei.
Tăierea sau ciupirea vârfurilor plantelor verzi decorative stimulează creșterea acestora, formarea de noi mlădițe și îndesirea plantei.
Scoaterea plantelor afară, pe balcoane sau terase trebuie făcută treptat. Acestea încă sunt sensibile atât la lumină, cât și la temperatură. Ideal ar fi să le scoateți când este înnorat și să le asigurați o perioadă de acomodare – cu protecție de lumină în zilele foarte însorite și protecție de temperatură în nopțile răcoroase.



Simpatiile şi antipatiile plantelor


Compatibilitatea legumelor din grădină



Probabil că mulţi dintre noi nu cunosc faptul că unele legume „nu se suportă” reciproc din diferite nevoi de mediu, motiv pentru care, dacă sunt cultivate în vecinătăţi, ambele specii se inhibă şi nu se mai dezvoltă corespunzător, sau pot fi chiar într-o concurenţă directă.

În combinaţiile favorabile, plantele îşi stimulează reciproc creşterea iar unele specii, prin vecinătatea respectivă, se protejează de dăunători. Se obţin astfel exemplare de plante mai viguroase şi cu o mai bună productivitate.

Este bine să ne gândim la dezvoltarea comunităților bune de plante atunci când ne planificăm grădina, fiind unul dintre cele mai importante aspecte din spatele conceptului de “compatibilitate a plantelor”.

Plantele au nevoie de tovarăși buni pentru a prospera. Cu excepția faptului că cresc şi dau roade, plantele sunt relativ inactive. Ele își au rădăcinile într-un singur loc și nu par să aibă control asupra mediului lor. Cu toate acestea, relațiile dintre plante sunt variate, similare cu relațiile dintre oameni.

În comunitățile de plante, anumite plante se sprijină reciproc în timp ce altele se resping. Plantele, la fel ca şi oamenii, sunt într-o competiție făţişă pentru resurse.

Știința confirmă că anumite plante cresc mai repede, emană toxine care întârzie creșterea altora, sunt acaparatoare (în sensul că absorb mai multă apă, soare sau substanţe nutritive). Un exemplu comun în acest sens este copacul de nuc negru, care produce ”hidrojuglonă”. Alte plante sunt ca nişte cetățeni onești și fac bine prin producerea de nutrienți.

În consecinţă, un ghid de plantare a legumelor, pomilor fructiferi, arbuştilor, florilor este aproape o necesitate pentru grădinari.
Câteva sfaturi…

1. Evitați plantarea de legume în straturi mari sau rânduri lungi, şi asiguraţi-vă că le puteţi intercala cu flori și ierburi. Dacă amestecați flori şi plante, devine mai dificil pentru dăunători să vă descopere legumele. Mirosul de flori și plante este o metodă de a deruta dăunătorii. Anumite flori și plante pot chiar atrage insecte benefice pentru grădină.

2. Gruparea pe categorii care implică creșterea unor plante ca porumbul, fasolea și dovleacul, în aceeași zonă. Deoarece cocenii de porumb cresc înalţi, fasolea poate găsi un sprijin natural de a urca pe tulpina acestora. Fasolea, ca mai toate leguminoasele, fixează azotul în sol, sprijinind astfel nevoile nutriționale ale porumbului.

3. Verificați dacă plantele de grădină sunt de aproximativ aceeași mărime și au aceleași cerințe de lumină. Răsadurile foarte înalte cum ar fi cele de tomate puse lângă fasole, de exemplu, nu este considerată una dintre cele mai bune idei, întrucât roşiile vor ţine foarte probabil umbră fasolei.

4. Atunci când se plantează plantele mai înalte și mai scurte împreună, asigurați-vă că plantele mai scurte sunt distanțate și orientate astfel încât soarele să strălucească asupra lor în timpul zilei. Mulţi grădinari rezolvă această problemă prin punerea plantelor de lungimi reduse pe marginea suprafeţei.

5. Plantele care au nevoie de multă apă vor provoca celor din apropiere un mare de disconfort, același lucru fiind valabil şi pentru îngrășăminte. Este întotdeauna o idee bună să plantaţi în apropiere legume cu nevoi nutriționale similare. Dacă acest lucru nu este posibil, puteți compensa printr-o spațiere suplimentară mai largă şi prin furnizarea suficientă de îngrășăminte și apă pentru ambele tipuri de plante.

6. Nu în ultimul rând trebuie să ţineţi cont de faptul că există plante ”alelopatice”, care au tendinţa de a împiedica chimic sistemele vitale ale plantelor concurente. Aceste plante sunt de obicei buruienile, dar multe plante de decor și de cultură care au fost studiate produc substanţe chimice alelopatice.

Despre multe plante se crede că au comportamente alelopatice, dar rămân în sfera lor de grădină din lipsă de documentare științifică substanțială. Una din cele mai faimoase plante de acest gen este nucul negru, dar printre acestea se mai pot număra: sparanghelul, fasolea, sfecla, broccoli, varza, castraveții, mazărea, soia, floarea-soarelui sau tomatele.

Atunci când plantaţi broccoli, de exemplu, asigurați-vă că aveţi un plan de rotație a culturilor, deoarece broccoli poate lăsa în urmă reziduuri pe care alte culturi crucifere nu le pot tolera.

Cele mai frecvente incompatibilităţi includ următoarele plante:
usturoiul și ceapa influenţează creșterea fasolei și a mazării, dar par a fi compatibile cu ceilalţi “vecini”
menta şi ceapa, nu se aşează lângă sparanghel
fasolea şi boabele de muștar, nu se pun în apropiere de sfeclă
mărarul nu trebuie să se afle în vecinătatea morcovilor
castravetele, dovleacul, ridichile, floarea-soarelui sau roșiile nu se aşează aproape de cartofi
orice legumă din familia verzei, niciodată lângă căpșuni
varza, conopida, porumbul, mărarul și cartofii, niciodată aproape de tomate

Compatibilitatea dintre plante nu este o știință exactă, iar motivul pentru care unele plante se înțeleg în timp ce altele nu, nu este întotdeauna clar, însă foarte mulţi cultivatori, prin reuşitele sau erorile lor, au demonstrat că unele plante cu siguranță nu fac casă bună cu altele. Problemele includ contaminarea încrucișată, deblocarea anumitor compuși și umbra excesivă a plantelor înalte asupra vecinilor mai mici.

În timp ce castraveții “prosperă” atunci când sunt plantaţi lângă fasole, salata verde şi ridichile, se sufocă dacă sunt plantate lângă cartofi.

Fasolea, sfecla, varza, morcovii, conopida, porumbul, castraveții și căpșunii se înţeleg foarte bine, atâta timp cât sunt plantate departe de ceapă, usturoi sau praz.

Ardeiul se împacă bine cu morcovii, vinetele, ceapa, patrunjelul şi roşiile, dar nu ferească Dumnezeu să aibă pe lângă el varză creață.

În ceea ce priveşte plantele, trandafirii, de pildă, sunt flori princiare care au nevoie de spaţiu şi nu suportă în apropierea lor plante de calitate inferioară. Cu toate acestea, parfumul lor devine mai pătrunzător când sunt plantaţi alături de ceapă, usturoi sau pătrunjel.

Viţa de vie „strâmbă din nas” când e vorba de varză sau dafin, în schimb agreează prezenţa ulmului şi a macului.

Măslinul şi stejarul au o personalitate mult prea puternică şi sunt prea diferiţi pentru a se putea simpatiza. Plantaţi unul lângă altul, îşi răsucesc şi îşi îndoaie crengile în direcţia opusă.

Favoriţii măslinului, sunt mirtul şi smochinul.

Mesteacănul şi pinul dau impresia că se caută unul pe celălalt, ei formând, împreună cu iarba-neagră şi cu ciupercile, o adevărată comunitate în care tuturor le merge bine.

Menta şi izma creaţă ţin la distanţă – datorită aromei puternice – furnicile, musculiţele şi alţi musafiri nepoftiti. Menta semănată printre legume le apără de păduchi, de purici roşii şi de omizi de fluturi.

Un alt motiv pentru a păstra legumele selectate separat este din cauza dăunătorilor comuni, fungici și bacterieni, infecţii şi paraziţi, care se pot răspândi cu ușurință de la o plantă la alta.

Păstrați porumbul şi roşiile separat, deoarece acestea sunt predispuse la o infecție fungică comună. Același lucru este valabil pentru cartofi, tomate, ardei și cartofi. Păstrați aceste plante în părți opuse ale grădinii. Mulţi grădinari cu experienţă în domeniu au constatat faptul că anumite plante care cresc împreună îşi îmbunătățesc, de asemenea, aroma.

Atragerea albinelor este foarte importantă pentru fecundarea pomilor fructiferi şi a arbuştilor. Pentru apicultori, prezenţa în grădină a plantelor cu nectar este indispensabilă. Astfel de plante sunt: cimbrul, isopul, măghiranul, busuiocul, menta, iarba-mâţei, pătrunjelul, mărarul, floarea-soarelui, splinuţa, socul, lemnul-câinesc şi trandafirul sălbatic.

Acestea sunt doar câteva din regulile nescrise ale compatibilităţii plantelor.

 

sursa: https://edifica.ro