Liderul URSS Mihail Gorbaciov : ”Campania NATO a fost condamnată eşecului de la început !”

 

Mihail Gorbaciov a venit cu o primă reacţie după situaţia din Afganistan. Liderul URSS care a realizat retragerea forţelor sovietice din Afganistan în 1989 după campania eşuată de 10 ani a Moscovei, spune marţi că campania NATO în ţară a fost "condamnată eşecului de la început".

Liderul URSS Mihail Gorbaciov, despre situaţia din Afganistan. Gorbaciov, în vârstă de 90 de ani, consideră prezenţa sovietică în Afganistan o greşeală politică care a consumat resurse importante într-un moment în care Uniunea Sovietică trăia ceea ce s-a dovedit a fi amurgul propriei sale existenţe, potrivit Reuters.
Autorităţile sovietice din Afganistan au păstrat puterea timp de trei ani după retragerea Moscovei, dar guvernul a căzut în 1992 declanşând un război civil ce i-a adus la putere pe talibani.

Gorbaciov, care a fost citat de agenţia de ştiri RIA din Rusia, a spus că NATO şi americanii au gestionat în mod greşit campania afgană şi nu au avut vreo şansă de succes.
„NATO şi Statele Unite ar fi trebuit să admită eşecul mai devreme. Important acum este să tragem lecţiile din cele întâmplate şi să ne asigurăm că greşelile similare nu se repetă”, a declarat Gorbaciov pentru RIA.

„Campania SUA a fost un eşec de la început, chiar dacă Rusia a susţinut-o în primele etape”, a adăugat el.

„La fel ca multe alte cazuri similare în centrul ei s-a aflat exagerarea unei ameninţări şi idei geopolitice slab definite. La acestea s-au adăugat încercări nerealiste de a democratiza o societate formată din multe triburi”, a mai precizat fostul lider al URSS.

AUR îi cere lui Cîţu să vină cu rectificarea bugetară în Parlament

 

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) solicită Guvernului să nu facă rectificarea bugetară prin ordonanţă de urgenţă, ci să vină de la început cu legea de rectificare spre aprobare în Parlament.

Reprezentanţii AUR susţin că Guvernul ştia încă de la aprobarea bugetului că va fi nevoie de o rectificare şi, deci, avea timp să o pregătească sub formă de lege pe care să o prezinte Parlamentului pentru dezbatere, dar a întârziat tocmai pentru a crea acum impresia unei urgenţe.

„La fel ca Legea Bugetului, rectificarea trebuie votată în Parlament, nu aprobată prin OUG. De vreme ce Legea Bugetului este trecută prin Parlament, la fel trebuie să fie şi Legea de Rectificare. Nu este în niciun fel justificată emiterea de Guvern a unui act normativ în regim de urgenţă. Ca în fiecare an, după aprobarea Legii Bugetului, Guvernul a ştiut că va fi necesară o rectificare şi a avut luni de zile la dispoziţie pentru a elabora un proiect de Lege de Rectificare şi a-l trimite Parlamentului spre dezbatere şi vot, aşa cum cere Constituţia”, a declarat deputatul George Simion, co-preşedinte AUR, potrivit unui comunicat de presă citat de News.ro.

La rândul său, liderul senatorilor AUR Claudiu Târziu a precizat că rectificarea făcută prin ordonanţă de urgenţă permite Guvernului să mărească datoria şi deficitul bugetar după cum vrea.

„Guvernul nu a vrut să elaboreze un proiect de lege, ci a aşteptat până după jumătatea anului pentru a recurge la practica obişnuită, în esenţă neconstituţională, invocând o urgenţă creată artificial exact în vacanţa parlamentară. Rectificarea făcută prin OUG permite Guvernului să mărească datoria şi deficitul după bunul plac. Chiar dacă ulterior rectificarea va fi aprobată ca lege în Parlament, acesta va fi pus în faţa unui fapt împlinit.

Între intrarea în vigoare a OUG şi votul în Parlament, ordonanţa produce efecte şi Guvernul se împrumută cât vrea, ocolind Parlamentul. Datoria şi deficitul sunt prea importante pentru ca Guvernul să le poată mări oricât fără dezbatere în Parlament, mai ales când datoria publică a depăşit 50% din PIB, iar bugetul pe 2021 este construit pe deficit 7%”, a subliniat senatorul Claudiu Târziu, co-preşedinte AUR, connform sursei amintite.

Comisia Europeană a avertizat România că este în procedură de deficit excesiv şi că deficitul riscă să ajungă la 60% din PIB în 2022 şi la 100% din PIB în 2027, mai arată comunicatul de presă.

La 60%, dobânzile devin prohibitive, iar datoria pe care românii vor fi nevoiţi să o plătească cu mari sacrificii se va întinde pe zeci de ani, conchide sursa menţionată.

Primii români !? (Alo, MAE ce fel de români sunt ăștia ?) au fost aduși din Afganistan. MAE anunţă trimiterea unui avion pentru alţi 27

 

16 români au părăsit deja Afganistanul în cursul nopţii trecute, a transmis Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit sursei citate, o aeronavă a Forţelor Aeriene Române va pleca spre Kabul pentru preluarea altor 27 de români.

„În cursul nopţii zilei de 17 august au părăsit Afganistan încă 16 cetăţeni români. De la momentul apelului MAE de ieri către cetăţenii români aflaţi încă în Afganistan şi care nu-şi notificaseră prezenţa, de a contacta Ambasada României de la Islamabad, a fost înregistrată prezenţa a încă 7 cetăţeni români. În acest moment, conform evidenţelor MAE, mai sunt 27 de cetăţeni români aflaţi în Afganistan”, se arată într-o precizare de presă transmisă de MAE.
Tot MAE a anunţat că au fost parcurse şi procedurile pentru trimiterea unui avion militar românesc la Kabul pentru preluarea altor 27 de români.

„Împreună cu Ministerul Apărării şi Forţele Aeriene Române au fost parcurse în regim de urgenţă, pe parcursul zilei de ieri şi al nopţii, proceduri pentru deplasarea avionului militar la Kabul în vederea evacuării cetăţenilor români. Procedurile, extrem de complexe, sunt finalizate, urmând a fi obţinută în foarte scurt timp şi ultima autorizaţie de survol pentru unul dintre segmentele traseului de zbor”, precizează MAE.

Premierul Florin Cîţu a anunţat luni că 35 de cetăţeni români se află în Afganistan şi că a propus trimiterea unui avion care să îi aducă pe aceştia în ţară.

Preşedintele Klaus Iohannis a dispus implicarea de urgenţă a Forţelor Aeriene Române pentru evacuarea cetăţenilor români din Afganistan, decizia fiind luară la propunerea premierului, a transmis apoi Administraţia Prezidenţială.

A fost descoperit mormântul Domnitorului Moldovei Eustratie Dabija

 

Mormântul unui celebru domnitor al Moldovei a fost descoperit în fundația Mănăstirii Bârnova, care se află în plin proces de restaurare și reabilitare, potrivit bzi.ro.
Echipa de cercetători, coordonată de dr. Mădălin-Cornel Văleanu – cercetător științific I și arheolog, de la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Istorie a Moldovei, a găsit cripta unde a fost înmormântat domnitorul Eustratie Dabija. Au fost găsite două cranii care sunt, foarte probabil, al acestuia și al fiicei sale.

„Am început aceste săpături arheologice exact pe locul unde se află mormântul domnitorului Eustratie Dabija. Deja am găsit oseminte, urme materiale ce țin de locul îngropăciunii, anume de sicriu. Ceea ce știm este că aici a fost înmormântat acest domnitor și, peste el, la 12 ani, fiica sa. După 1990, mormântul a fost jefuit… Mai mult, peste mormânt a fost turnat beton pe care acum îl decopertăm”, a declarat dr. Mădălin-Cornel Văleanu.

Eustratie Dabija a fost un boier de țară din Ținutul Putnei. În 1657, Dabija era vornic al Țării de Sus, ca mai apoi să devină domnitor. A deținut rangurile de paharnic și ban. În 1663 a participat împreună cu seraskierul turc și cu Grigore I Ghica al Țării Românești la campania turcilor împotriva împăratului Germaniei. Astfel, venind în ajutorul lui Mihail Apafi, omul turcilor, au început luptele împotriva lui Ioan Kemeni, susținut de habsburgi. A fost ultimul domn care a bătut monedă moldovenească, bani mărunți de aramă.

Mănăstirea Bârnova a fost ctitorită de domnitorul Moldovei Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629, 1633), de la care își trage și denumirea, iar lucrările au fost terminate de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1666).

Florin Cîţu, umilit şi apoi concediat de o bancă românească

 

Premierul Florin Cîţu a fost concediat de o bancă importantă din România, iar acesta a cerut la vremea respectivă daune de un milion de euro, acuzând faptul că a fost umilit de conducerea companiei.

La vremea respectivă, în 2011, Cîţu era considerat un adevărat superstar al lumii bancare, cu zeci de declarații în presă în calitate de economist-șef. Cîțu avea însă și un salariu pe măsură, și se pare că acest lucru a fost unul dintre argumentele pentru care șefii au decis să renunțe la serviciile lui.

”Am fost înştiinţat ieri că sunt concediat. Nu ştiu dacă acest lucru are legătură cu episodul celebru din 2008, dar nu cred că acesta este motivul. Am decis să acţionez banca în judecată şi sper să câştig”, spunea Florin Cîțu în 2011.
Episodul celebru din 2008 la care se referea actualul premier era, în fapt, un atac speculativ asupra monedei naționale în urma căruia au crescut mult dobânzile la creditele în lei, iar rezerva națională a BNR a scăzut cu un miliard de euro într-o singură lună. A fost suspectată o înțelegere între trezorieri ai mai multor bănci în privința dobânzilor, lucru interzis prin lege. Consiliul Concurenței nu a găsit însă suficiente dovezi și a închis cazul în 2013.

Deși Florin Cîțu a declarat că a fost concediat abuziv, Mișu Negrițoiu, șeful de atunci al băncii, a explicat că în cazul lui a fost vorba de o restructurare a postului.
„Este o problemă internă a băncii a restructurat poziţia pe care o deţinea Florin Cîţu. Avem trei departamente în Trezorerie care, în prezent, sunt conduse de şefa de Commercial Banking, Mihaela Bîtu”, a spus Mișu Negrițoiu în 2011.

Florin Cîțu s-a ținut de cuvânt și a dat banca în judecată, fiind asistat de Ion Dragne, prodecanul Baroului București. În proces, cele două părți au pus cărțile pe masă iar informațiile din dosar au fost obţinute şi publicate de Wowbizz.
Florin Cîțu a spus judecătorilor că decizia de concediere ar avea legătură cu salariul lui prea mare și că s-a încercat cu orice preț demiterea lui. Actualul premier a mărturisit că s-a simțit umilit de conducerea băncii, prin mutarea biroului său într-un loc izolat, în apropierea toaletei.

În replică, reprezentanții băncii au susținut că Florin Cîțu a refuzat orice negociere cu aceștia, pentru că își dorea o ”a treia poziție” în companie, pentru care însă nu avea calificarea necesară.

”Intimata, prin avocat, solicită respingerea acțiunii, iar în susținere arată că desființarea contractului de muncă a fost determinată de refuzul contestatorului de a accepta posturile oferite, neavând în vedere calitățile sale profesionale, care, dimpotrivă, au fost apreciate de intimata, care a încercat menținerea acestuia în structura băncii și prin acele invitații la conciliere. Prin măsura dispusă, intimata a avut în vedere evitarea greșelilor din trecut, precum și eficientizarea și optimizarea activității băncii, care este obligată să performeze. Mai arată că funcțiile oferite îi lăsau posibilitatea contestatorului să evolueze în carieră, însă acesta nu a acceptat pentru că aspira la ocuparea celui de-al treilea post, pentru care însă nu îndeplinea condițiile cerute”, a arătat avocatul băncii.
În final, judecătorii au dat dreptate băncii, considerând că acuzațiile lui Florin Cîțu nu sunt întemeiate.

Interesant este că Florin Cîțu nu și-a mai găsit de lucru în bancă, după episodul din 2011. El a rămas analist economic și consultant pentru diverse companii private, inclusiv din domeniul bancar. În 2016, când a ajuns senator, Cîțu și-a trecut în declarația de avere pentru anul anterior doar un contract pe 4.500 de euro și în rest venituri din chirii, în valoare de 100.000 de euro.

„Poporul afgan își reia viața normală de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Civilii se amestecă cu talibanii fără nicio teamă”

 

În încercarea de a opri exodul de afgani care încearcă să părăsească în ultimul moment țara prin intermediul evacuărilor aeriene organizate la aeroportul din Kabul, talibanii dau asigurări că viața „revine la normalitate” și distribuie imagini cu luptătorii islamiști dându-se în maşinuţele dintr-un parc de distracţii.

„Poporul afgan merge în parcuri de distracții și își reia viața normală de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Observați cum civilii se amestecă cu talibanii fără nicio teamă. Se pare că oamenii își petrec viața într-un mod foarte normal”, notează o postare distribuită de rețeaua islamistă Muslim Times în care apare o înregistrare video cu talibanii în mașinuțe electrice.

Însă jurnalista CNN Clarissa Ward, aflată în capitala afgană, relatează că străzile din Kabul sunt pline de talibani, în timp ce majoritatea cetățenilor afgani stau ascunși în case. Cei care se încumetă pe străzi sunt  bărbați și copii curioși, mai notează Ward, citată de Hotnews. Femeile sunt mult mai puține și poartă burka.

Consiliul de Securitate al ONU a cerut luni crearea, prin negocieri, a unui nou guvern în Afganistan, care să fie ”unit, incluziv şi reprezentativ”, inclusiv prin participarea deplină, în condiţii de egalitate şi reprezentativitate, a femeilor”, transmite Reuters. Între timp, haosul continuă la Kabul.

Un avion aparținând trupelor americane, de tip C-17 Globemaster III , a evacuat în siguranță aproximativ 640 de afgani din Kabul, potrivit oficialilor apărării americani. Imaginea obţinută de site-ul american de apărare şi securitate Defense One arată aproximativ 640 de oameni înghesuiţi într-un C-17 Globemaster III. Zborul ar putea fi un record – cel mai mare număr de persoane transportate vreodată într-un astfel de avion.

Oficialii americani au declarat că pasagerii, printre ei şi femei şi copii, au fost evacuaţi în siguranţă din Kabul în Qatar.

Zborul nu intenţionase să ia o încărcătură atât de mare, dar mai mulţi afgani panicaţi s-au îndreptat spre rampa semi-deschisă a C-17, a raportat Defense One.