Elena Băsescu, la slujba de Înviere alături de cei trei copii

 

Elena Băsescu, fiica cea mică a fostului președinte al României, a mers la slujba de Înviere împreună cu cei trei copii. Cei mici au avut vestimentații asortate, complementare cu ținuta mamei lor.

Elena Băsescu a participat la slujba de Înviere la o biserică din București împreună cu cei trei copii pe care îi are din două relații.

Traian Junior, în vârstă de 6 ani, și Sofia Anais, de 7 ani și jumătate sunt copiii rezultați din relația cu Bogdan Ionescu (Syda). Relația cu Cătălin Tomată i-a adus-o pe mezina Anastasia, care pe 4 iunie va împlini 3 ani.

Vizită memorabilă a lui Steven Seagal în Venezuela. I-a dăruit o sabie de samurai lui Maduro

 

Actorul Steven Seagal a făcut o vizită memorabilă în Venezuela. S-a întâlnit cu președintele Nicolas Maduro și i-a dăruit o sabie de samurai.

Șeful statului nu s-a sfiit să execute mai multe mișcări în fața camerelor de filmat, știind că are alături o vedetă de la Hollywood care deține o centură neagră 7 dan în Aikido.

Steven Seagal, care are și naționalitate rusă, a venit aici în calitate de trimis special al ministerului rus al Afacerilor Externe.

Relația de prietenie pe care renumitul actor o are cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, e de notorietate, dar, oficial, starul, ai cărui bunici au fost imigranți evrei ruși, sustine ca încearcă să faciliteze relațiile dintre Washington și Moscova pe probleme umanitare, schimburi culturale și artistice.

România importă multă mâncare ! Ungaria și Polonia exportă

Începând cu anul 2015, soldul contului curent al României s-a deteriorat gradual de la valori aproape nule în 2014 (deficit de 0,2 miliarde euro) la un deficit de circa 11 miliarde euro la finele lui 2020. Anul trecut, aflat sub spectrul evoluțiilor adverse asociate crizei pandemice, nu a făcut excepție, aducând o nouă contribuție la adâncirea dezechilibrului extern. Cauzele amplificării acestuia de-a lungul anilor sunt multiple și, de multe ori, interconectate, însă vulnerabilitățile induse de comerțul cu produse agroalimentare nu trebuie ignorate, acestea căpătând proporții și având chiar un posibil caracter sistemic, se arată într-un raport privind convergența elaborat de BNR. În actuala conjunctură, pandemia a readus în prim plan comerțul internațional cu produse agroalimentare, pe fondul creșterii cererii populației pentru bunurile de bază.

Economia românească se remarcă prin accentuarea semnificativă a soldului negativ al balanței bunurilor agroalimentare, adică importă alimente mai mult decât exportă. În schimb, Ungaria și Polonia realizează surplusuri semnificative pentru bunurile agroalimentare, atât în privința bunurilor cu valoare adăugată redusă, cât și a celor care necesită un nivel de prelucrare sporit. Cehia, asemenea României, are o balanță a bunurilor agroalimentare cu un deficit în deteriorare până în 2019. Cu toate acestea, spre deosebire de România, aceasta înregistrează un surplus atât în ceea ce privește cerealele, cât și în materie de preparate pe bază de cereale (produse cu un grad de prelucrare mai înalt). Atât România, cât și Cehia prezintă surplusuri pe balanța comerțului cu animale vii, dar deficite pe cea a cărnii. Celelalte grupe subsumate bunurilor alimentare prezintă, similar României, deficite comerciale.

Analiza balanței bunurilor agroalimentare în funcție de partenerii comerciali arată faptul că primele cinci țări față de care s-au înregistrat cele mai mari deficite au rămas, în mare parte, aceleași, între 2013 și 2020, anume: Germania, Ungaria, Polonia, Olanda și Bulgaria (Cehia luând locul acesteia din urmă în 2017). De asemenea, trei din cele cinci sunt parteneri regionali, ceea ce subliniază și importanța integrării în lanțurile internaționale de producție și distribuție, condiționate mai mult de proximitatea geografică în cazul produselor agroalimentare decât în cel al altor produse. 

Mai mult, față de partenerii din afara UE, balanța produselor agroalimentare a înregistrat surplusuri în toți anii analizați, Arabia Saudită, Iordania și Egipt clasându-se în fiecare an între primii cinci parteneri comerciali după mărimea surplusului în cazul produselor agroalimentare. Cu toate acestea, balanța pozitivă înregistrată în raport cu aceste state se explică prin preponderența produselor cu un grad de prelucrare primar/foarte redus: cereale și animale vii. În plus, în cazul unor țări precum Egipt sau Libia (care se află între primele cinci țări după mărimea surplusului produselor agroalimentare în fiecare an al analizei, cu excepția lui 2020), s-au înregistrat variații importante ale balanței inclusiv pe fondul instabilității geopolitice.

De subliniat din perspectivă regională ar fi și evoluțiile aferente anului 2020, marcat profund de criza pandemică. În timp ce în România balanța bunurilor agroalimentare s-a înrăutățit semnificativ în acest interval, în mare parte ca urmare a recoltei slabe de cereale, balanțele celorlalte grupe de produse agroalimentare fiind mai puțin afectate, partenerii regionali și-au îmbunătățit soldul produselor agroalimentare, mai ales pe seama grupei cerealelor, dar și a altor componente (în special în cazul Cehiei au fost notabile îmbunătățirile balanței aferente cărnii și băuturilor).

În concluzie, situația balanței comerciale a bunurilor agroalimentare reflectă, în primul rând, factori structurali, legați atât de productivitatea agriculturii, cât și de capacitatea redusă a industriei agroalimentare de a asigura oferta necesară de astfel de bunuri. Acești factori acționează latent depășind orizontul pe termen mediu-scurt al unui ciclu economic. În al doilea rând, în intervalul 2013-2019, nu mai puțin importantă a fost existența unui ciclu economic favorabil (atât la nivel intern, cât și global), care s-a reflectat prin creșterea cererii agregate (atât la nivel intern, cât și global), aceasta din urmă fiind stimulată suplimentar de politicile fiscale și de venituri ale guvernului.

Comparațiile cu țările din regiune nu fac decât să sublinieze importanța celor două seturi de factori, inclusiv în contextul pandemiei Covid-19, care a reorientat cererea de consum a gospodăriilor spre bunuri de bază, fenomen corelat cu un an agricol slab, rezultând o accentuare a dezechilibrului comercial pe latura bunurilor agroalimentare.

Cîțu ne mai vinde câteva cîțisme

Ce nu scoate premierul României pe gură doar-doar va convinge câți mai mulți oameni să se vaccineze.

„Dacă s-ar putea, m-aș vaccina din nou, dar se pare că nu se poate”, a spus miercuri Florin Cîțu.

El a mai precizat că va încerca să ajute campania de vaccinare.

„Da, voi fi prezent (la primul maraton de vaccinare anti-COVID-19 – n.r.), voi fi și nu numai acolo. Voi fi prezent la mai multe centre de vaccinare. Voi merge și la companii care vor avea centre de vaccinare. Voi fi în perioada următoare la multe centre de vaccinare pentru a ajuta campania”, conchide premierul.

Florin Cîțu s-a vaccinat pe 16 ianuarie cu prima doză la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila”.

Cîţu a anunţat, totodată, miercuri, că a propus comitetului interministerial ca în birourile în care toate persoanele sunt vaccinate anti-COVID să nu se mai poarte masca de protecţie.

El a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, ce stimulente sunt luate în calcul pentru revigorarea vaccinării anti-COVID.

„Cel mai bun stimulent – revenirea la normalitate, o viaţă fără mască, în care să putem să circulăm liber, oricând, oriunde. Acesta este cel mai bun stimulent, nu cred că este nevoie de altceva. (…) Noi am oferit companiilor în România centre de vaccinare, în companii se poate face acest lucru. În acelaşi timp, va fi încă o propunere pe masa comitetului interministerial pe care am făcut-o ca în birouri, în companii, dacă toate persoanele sunt vaccinate să nu se mai poarte mască, de exemplu. Sunt propuneri care sunt pe masă şi există aceste motivaţii şi în România. Vom vedea motivaţii financiare dacă este nevoie mai târziu, dar eu cred că suntem oameni responsabili şi vrem să revenim la normalitate cât mai repede”, a explicat Cîţu, după şedinţa de Guvern.

Potrivit prim-ministrului, în cazul în care ţinta de 5 milioane de persoane vaccinate anti-COVID nu va fi atinsă până la 1 iunie, nu vor fi ridicate măsuri de restricţie.

„Nu le vom ridica. Vom merge mai departe aşa cum este situaţia acum, dar eu nu cred. Eu cred că dorinţa noastră, a românilor, este mult mai mare de a reveni la normalitate decât orice şi ne vom vaccina şi vom trece de această perioadă”, a spus Florin Cîţu.

Premierul  a mai anunțat miercuri că petrecerile private ar putea fi permise din luna iunie doar cu persoane vaccinate.

„Am avut discuții cu organizatorii de evenimente, la Cluj și la București m-am întâlnit cu organizatorii. Toți au fost de acord că vor să facă aceste evenimente doar cu persoane vaccinate”, a explicat Florin Cîțu, miercuri, în timpul unei conferințe de presă.

Premierul a fost întrebat când vor reîncepe petrecerile private, nunțile și ceremoniile de botez. „Când ne vom vaccina”, a răspuns Florin Cîțu.

Cei care doresc să se vaccineze anti-COVID pot, începând din acest weeekend, să se prezinte doar cu buletinul şi fără programare, a declarat, de asemenea, miercuri, Florin Cîţu.

„De vineri, din acest weekend, putem să ne vaccinăm oriunde în centrele Pfizer şi Moderna doar cu buletinul, fără niciun fel de programare. Astăzi a fost problemă cu prea multe persoane care au încercat în acelaşi timp, vreo 40.000 de persoane. Este o platformă pe care am făcut-o anul acesta, nu este perfectă. Îmi cer scuze pentru cei care au avut de aşteptat”, a afirmat prim-ministrul, după şedinţa de Guvern.

Premieră: Un partid există pe ambele maluri ale Prutului

 

AUR se extinde. Acum și la Chișinău. Copreşedintele AUR George Simion a anunţat, miercuri, participarea partidului la alegerile parlamentare din 11 iulie de la Chişinău.

„Suntem cu aceeaşi siglă şi cu aceeaşi denumire începând de săptămâna trecută, înregistraţi oficial în registrul partidelor politice de la Chişinău. Este pentru prima oară în istoria celor două state când un partid există pe ambele maluri ale Prutului şi vrem să avem parlamentari AUR, parlamentari unionişti în ambele parlamente, de aceea candidăm”, a spus Simion într-o conferinţă de presă.

Legat de alegerile din Republica Moldova, a precizat:

„Apelul nostru pentru alegerile din 11 iulie este de a crea o forţă românească şi o singură listă naţională, care să intre în Parlamentul de la Chişinău. Pe lângă componenta doamnei preşedinte Maia Sandu, este nevoie şi de o forţă românească şi întindem mâna către toate organizaţiile, persoanele, personalităţile, către toţi românii din Basarabia să se alăture AUR (…). Este o şansă unică de a fi prezenţi pe ambele maluri ale Prutului. În spatele meu, pentru prima oară în istorie, avem şase parlamentari basarabeni în Parlamentul României”.

La rândul său, copreşedintele AUR Claudiu Târziu a susţinut că această formaţiune „nu este un alt partid care joacă o carte a unionismului, ci este partidul care şi-a propus să unească toate forţele unioniste, toate grupurile politice unioniste. Se transformă, aşa cum a făcut-o şi dincoace de Prut, într-o platformă a celor care mai cred în România şi în valorile pe care le mărturisim”.

”Agent Green” condamnă uciderea ursului brun Arthur de către austriacul Emanuel von KKT

 

Ecologiștii susțin că este vorba despre braconaj și că animalul împușcat este cel mai mare din România și probabil cel mai mare din UE.

Reprezentanții Agent Green susțin că ursul uriaș Arthur a fost împușcat de un prinț austriac la Ojdula, Covasna, într-o arie naturală protejată. Ei spun că prințul și-a fundamentat uciderea celui mai mare urs prin derogarea oferită de Ministerul Mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna, potrivit Mediafax.

Dar în realitate, prințul nu a omorât ursul problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii și care nu venise niciodată în apropierea localităților, mai spun ecologiștii care monitorizau ursul.

Un vânător care vrea să aibă ca trofeu un urs brun din pădurile românești trebuie să plătească între 5.000 și 20.000 euro. Doar participarea la o partidă de vânătoare de urși costă peste o 1.000 de euro.

”Avem de a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împușcat ursul greșit”

Ecologiștii aduc acuzații grave și cer ajutorul Poliției și al Guvernului.

„Arthur avea vârsta de 17 ani și a fost cel mai mare urs observat în România și probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum.

Mă întreb cum a putut prințul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. Avem de a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împușcat ursul greșit”, a spus Gabriel Paun, președintele Agent Green.

Ursul brun este o specie strict protejată de legislația UE și de Convenția de la Berna. Potrivit Agent Green, derogările sunt excepții care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunțită a situației, iar metoda letală este ultima soluție atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eșuat, iar ursul problemă pune în pericol vieți omenești și gospodării.

„Este o rușine pentru Austria, că Prințul Emanuel a abuzat o derogare pentru a ucide acest superb urs„

„Ursul întâmpină multiple amenințări care îi periclitează supraviețuirea: degradarea habitatului, schimbările climatice și persecuția omului. Ministerul mediului trebuie să abordeze cauzele care au condus la conflictul om-urs și nu efectele. Extracția masculilor mari destructurează populația și poate conduce la cosangvinizare. Nu se știe câți urși există cu adevărat și orice cotă de derogare acordată este periculoasă. Vânătoarea de trofee trebuie scoasă în afara legii. Alfel, confictele vor spori și specia va fi în pericol de dispariție, așa cum s-a întâmplat în majoritatea Europei”, a spus Ann-Kathrin Freude, coordinator de campanii al VGT (Verein Gegen Tierfabriken), o organizație pentru drepturile animalelor din Austria.

„Este o rușine pentru Austria, că Prințul Emanuel a abuzat o derogare pentru a ucide acest superb urs doar pentru a bifa o nouă lovitură pe lista sa de trofee.“, a mai spus aceasta

”Uciderea lui Arthur este extrem de suspectă și este de competența poliției să facă lumina în acest caz”

”Am stat de vorbă cu localnicii care au raportat atacuri ale ursoacei, inclusiv cu domnul Berszan Gheorghe, cel care a cerut Asociației de Vânătoare Botos în luna ianuarie 2021 să împuște ursoaica care i-a provocat pagube în vara anului 2020. Atât domnul Gheorghe, cât și alți săteni au gospodăriile la marginea satului, învecinându-se direct cu habitatul ursului. Niciunul nu are gard electric.”, spune Gabriel Păun, de la Agent Green.

”De fapt niciunul nu are vreun fel de gard în partea dinspre pădure. Niciunul nu a primit compensații pentru pagubele suferite. Niciunul nu s-a plâns de un urs mascul, ci de femele cu pui. Fiecare fermier cu care am discuat a spus că nu s-a schimbat nimic de când a fost împușcat ursul de sex masculin și că femela continuă să vină zilnic în gospodării. Gospodăriile nu au câini din rase speciale care alungă urșii și nu implementează nicio măsură de coexistență și coadaptare. Pe domnul Gheorghe l-am rugat să își citească propria plângere făcută de domnia sa către asociația de vânătoare, dar nu a fost capabil să o facă. Uciderea lui Arthur este extrem de suspectă și este de competența poliției să facă lumina în acest caz”, a adăugat Păun

”România a încălcat în mod consecvent legislația comunitară în domeniu de când a intrat în UE prin stabilirea cotelor de recoltare și de derogare fără a implementa vreodată măsuri de coexistență și coadaptare. Mai presus de toate, România nu și-a măsurat niciodată populația de urși prin metode științifice care includ probe de ADN.

Măsurătorile realizate până acum s-au bazat doar pe observații directe ale reprezentanților fondurilor de vânătoare. O astfel de metodologie a permis numărarea aceluiași urs de multiple ori într-o singură zi și în consecință nu s-a știut niciodată câți urși au fost în România.”

Documentația necesară legalizării partidei de vânătoare pentru prinț a fost făcută în mare grabă

”În cazul lui Arthur, este posibil că ursul s-a deplasat sute de kilometri de vara trecută de când fermierul Berszan Gheorghe a raportat că o ursoaică i-ar fi făcut pagubă și până în ianuarie când s-a hotărât să ceară asociației de vânătoare să împuște animalul. Întreaga documentație subsecventă necesară legalizării aparente a partidei de vânătoare pentru prinț a fost realizată în mare grabă.

România este privilegiată să fi putut oferi habitat pentru această specie emblemă situate în vârful piramidei trofice a zonei de climă temperate. Este nevoie de un plan national ambițios care abordează amenințările la adresa specie și care investește în măsuri de coexistență și coadaptare. Ulterior, țara se va putea promova drept capitala biodiversității Europei. Potențialul pentru ecoturism este încă inegalabil”, a adăugat Păun, care este specialist în ecologie și ecoturism.

”Este nevoie și de câteva măsuri mai ferme. Când soluția letală este singura rămasă, atunci ar trebui să fie prezent și un jandarm și un comisar de mediu. Împușcarea ar trebui evitată, prioritizându-se tranchilizarea, urmată de eutanasie. Pentru a pune capac vânătorii de trofee, toți urșii morți vor trebui incinerați, după ce se vor fi prelevat probe de ADN. La fel s-a făcut și cu fildeșul elefanților pentru a salva această specie”, a concluzionat Păun.

De unde a luat Cîțu modelul ? Merkel îi „premiază” pe vaccinați

 

Guvernul cancelarului Angela Merkel a decis, marţi, să propună Parlamentului Germaniei aprobarea de privilegii pentru persoanele vaccinate şi pentru cele vindecate de Covid -19, ignorând criticile referitoare la drepturile fundamentale şi la starea de confuzie socială.

Guvernul de la Berlin a dispus acordarea de facilităţi pentru persoanele vaccinate şi pentru cele care s-au vindecat de Covid-19. Aceste persoane nu vor mai avea nevoie de teste negative pentru a avea acces în centre comerciale şi nu vor mai fi vizate de restricţii de circulaţie. Restul persoanelor vor trebui să prezinte rezultat negativ la teste anticoronavirus pentru aceleaşi activităţi, conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Ministrul german al Justiţiei, Christine Lambrecht, susţine că sunt respectate „drepturile fundamentale”, argumentând că persoanele vaccinate şi cele vindecate prezintă risc scăzut de contagiere.

Pentru a intra în vigoare, măsurile controversate vor avea nevoie de aprobarea Parlamentului german, ceea ce s-ar putea întâmpla săptămâna aceasta.

Planul este criticat dur de Bodo Ramelow, premierul landului Turingia. „Situaţiile celor testaţi, celor vaccinaţi şi a celor care trebuie să demonstreze imunizarea ar trebui tratate egal. Guvernul pare a contribui la confuzie, nu la facilitarea situaţiei”, a afirmat Bodo Ramelow, conform site-ului Tagesschau.de.

Şi Robert Habeck, liderul Partidului Verzilor, a criticat iniţiativa, avertizând că apar ambiguităţi. „Câteva puncte legale ar trebui formulate mai clar”, a spus el.

O conduită similară cu cea a Guvernului german a anunțat în România și Florin Cîțu marți.

Mila lui Cîțu se pogoară asupra vaccinaților: „De exemplu…”

CONSILIUL EUROPEI A AVERTIZAT ASUPRA CERTIFICATELOR DE VACCINARE

Pe 14 aprilie, Consiliul Europei a emis o serie de recomandări adresate guvernelor statelor membre privind protejarea drepturilor omului.

Consiliul Europei admite că, „în contextul pandemiei, mai ales în cazul călătoriilor, sunt necesare unele măsuri pentru armonizarea sau facilitarea procedurilor de certificare că o persoană este vaccinată”.

„Pe de altă parte, utilizarea unor astfel de certificate sau date privind imunizarea în scopuri nonmedicale pentru a garanta acces privilegiat sau exclusiv la anumite drepturi generează multe probleme referitoare la respectarea drepturilor omului şi ar trebui luate în considerare cu prudenţă”, a atras atenţia Consiliul Europei.

Proiectele privind certificatele de vaccinare au generat tensiuni politice în Statele Unite şi în Marea Britanie. Administraţia Joseph Biden a anunţat deja că nu va juca niciun rol în crearea vreunui sistem de acces la anumite activităţi în baza certificatelor de vaccinare. Deciziile vor putea fi luate doar la nivel local.

În Uniunea Europeană, unii politicieni şi unele state membre se opun proiectului Comisiei Europene privind instituirea „certificatului verde digital”. Utilitatea documentului urmează să fie stabilită.

PARLAMENTUL UE CERE CA PERMISUL DE VACCINARE SĂ FACILITEZE LIBERA CIRCULAŢIE „FĂRĂ DISCRIMINARE”

Parlamentul European a aprobat, săptămâna trecută, poziţia de negociere privind „Certificatul UE COVID-19”. Comisia Europeană a propus crearea „Certificatului Verde Digital”, care ar urma să certifice vaccinarea, vindecarea de Covid-19 sau neinfectarea (prin prezentarea unui rezultat negativ).

Parlamentul European a decis schimbarea denumirii în „Certificatul UE COVID-19”, un document care, dacă va fi aprobat alături de Consiliul UE, ar urma să fie în vigoare cel mult 12 luni.

Pentru a evita situaţiile de discriminare, Parlamentul UE cere ca testele pentru imunitate şi depistarea contagierii să fie gratuite, pentru a fi egalitate cu persoanele vaccinate.

„Oricum, certificatele UE COVID-19 nu vor fi niciodată documente de călătorie şi nici nu vor fi o precondiţie pentru exercitarea libertăţii de circulaţie”, a subliniat Parlamentul European.

Ce este ”pomana copiilor”, obicei străvechi transmis din generație în generație

 

Într-un sat din Alba, tradiția străveche ”pomana copiilor” nu a fost împiedicată de pandemia de coronavirus. 

În a doua zi de Paşte, în satul Presaca Ampoiului, copiii primesc o pomană dată în numele celor morţi şi a celor care nu au fost pomeniţi niciodată în biserică, obicei transmis de generații, din tată-n fiu, scrie ziarulunirea.ro. 

La Presaca Ampoiului din comuna Meteş, în a doua zi de Paşte, comunitatea participă la „pomana copiilor“, obicei despre care bătrânii satului povestesc că este un obicei unic în România, care începe în Duminica Floriilor, când gospodinele din sat duc făină la „prescurariţă“, femeia din localitate care coace prescurile pentru biserică.

Aceasta face câteva sute de colaci, dar şi unii de dimensiuni mici care vor fi folosiţi la ”pomana copiilor“. În a doua zi de Paşte, după slujba religioasă, colăceii sunt aşezaţi pe iarbă, în curtea bisericii, pe două rânduri, iar în interiorul lor femeile satului aşează ouă roşii. Toţi copii din sat se aşează ulterior, câte unul, în spatele colacilor, primind pomana sfinţită de preoţi.

Sărbătoarea este interpretată din punct de vedere religios ca o celebrare a cultului morţilor, pomana dată copiilor simbolizând o pomană dată în numele celor morţi şi a celor care nu au fost pomeniţi niciodată în biserică.

ATENȚIONARE POPULAȚIE ! O poluare masivă cu amoniac pe Bicaz a ucis peștii din două păstrăvării

 

Păstrăvii din cinci bazine aflate în proprietatea a două păstrăvării au murit după ce pârâul Bicaz a fost poluat cu amoniac provenit de la fabrica de ciment de la Tașca. Informaţiile au fost furnizate chiar de prefectul judeţului Neamţ, George Lazăr.

Luni, în jurul orei 21:30, Garda de Mediu Neamț a fost informată că la o păstrăvărie de lângă orașul Bicaz au murit peștii din bazinele care se alimentau din pârâu.

O echipă de la Garda de Mediu s-a deplasat în zonă şi a constatat ca toți peștii erau morți iar apa avea o culoare albicioasa şi un puternic miros de amoniac.

Poluarea cu amoniac pe Bicaz, de aproape 2.000 de ori peste limitele admise

S-a luat legătura cu Serviciul de Gospodărire a Apelor pentru prelevare de probe și dimineață s-a aflat că la evacuarea de la Combinatul de Ciment Tașca, depășirea concentrației de amoniac era de 1.900 ori mai mare decât normele admise.

În plus, în urma măsurătorilor s-a mai constatat că în amonte de gura de evacuare a fabricii, indicatorii erau normali. 

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) s-a întrunit imediat pentru a adopta o serie de măsuri pentru gestionarea situației apărute.

Autoritățile au anunțat persoanele din zonă sa nu folosească apa din râu pentru nevoile casnice şi nici pentru animale.

Poluarea, redusă prin creșterea debitului pe Bicaz

Marți dimineață, în urma măsurilor dispuse de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, după mărirea debitului pe pârâul Bicaz prin manevre realizate la acumularea de apa, în aval de orașul Bicaz, indicatorii au revenit la normal.

Conducerea fabricii susține că luni, in jurul orei 19, a fost sesizat miros de apa amoniacală în incinta unității industriale şi că investighează împreună cu organele de control cauzele care au dus la producerea poluării, urmând să fie luate măsuri pentru remedierea situației.

Combinatul de ciment riscă suspendarea activității

La rândul lor, localnicii susțin că nu este prima data când sunt nevoiți sa suporte poluarea produsa de fabrică.

Acum, urmează ca Garda de Mediu, Sistemul de Gospodărire a Apelor şi IPJ Neamț să întocmească o notă a rezultatelor controlului și să stabilească ce sancțiuni se impun.

Activitatea operatorului economic ar putea fi suspendată, concomitent cu sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bicaz.

"Până vor ieşi românii cu furcile şi îi vor alunga"

 

Întrebat cât mai rezistă Guvernul Cîţu, liderul PSD, Marcel Ciolacu a apreciat că va rezista până "vor ieşi românii cu furcile şi îi vor alunga".

Totodată el a reamintit şi criticat decizia Executivului de a transforma Spitalul de Ortopedie Foişor din Bucureşti în unitate suport COVID-19, dar şi decizia actualei majorității politice din Parlament de a respinge, în Senat, constituirea unei comisii de anchetă cu privire la această situație.

În acest context, liderul PSD, Marcel Ciolacu s-a declarat convins că românii vor ieşi în stradă.

„Categoric, până la urmă lumea va ieşi în stradă şi îi vor îndepărta”, a adăugat Marcel Ciolacu, într-o intervenţie la România TV.

Reamintim că Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie a fost evacuat de urgenţă pe 9 aprilie seara. Zeci de pacienți, unii dintre ei recent operaţi, au fost nevoiți să îşi cheme rudele să îi ia acasă. Cei mai mulți dintre ei nu erau din Capitală şi au ieșit cu greu din această situație delicată.

Senatul a respins, în plenul de marţi, proiectul de hotărâre prin care grupul senatorilor AUR solicită înființarea comisiei de anchetă referitoare modul în care s-a realizat evacuarea şi transferul pacienților.

În urma unei solicitări adresate de Antena 3 cu privire la situaţia pacienților internaţi în Spitalul Foişor din Bucureşti, transformat în spital suport COVID-19, reiese că în acest moment unitatea medicală are 183 de paturi libere şi doar 23 de pacienți internaţi cu SARS-COV-2. Asta în timp ce la momentul evacuării au fost anulate 39 de intervenții chirurgicale.

Spitalul Foișor din Bucureşti a răspuns, joi, 29 aprilie, solicitării Antena 3 referitoare la situaţia pacienților COVID-19 , respectiv situaţia paturilor din secția ATI.

Din răspunsul oficial reiese că, miercuri, erau internați 20 de pacienți dintre care 17 internați pe secția ATI.

Este interesant pentru că știm la momentul respectiv pe 9 aprilie a fost o justificare venită din partea autorităților care spuneau că toate unitățile de primiri urgențe sunt pline că au nevoie de paturi ATI, dar iată că nici la acest moment aceste paturi de la Foișor nu sunt ocupate în totalitate.

Spitalul Foişor are 183 de paturi goale

Cei de la Foișor spun că au 28 de paturi din care sunt ocupate doar 17. Medicii de la Foișor răspund în acest document oficial și spun că, au fost anulate 37 de intervenții chirurgicale și se referă la pacienții care au fost evacuați în acea noapte.

Circa 13% din personalul medical din sistemul public refuză să se vaccineze împotriva COVID

 

Un studiu recent arată că aproximativ 13 la sută dintre lucrătorii în sistemul sanitar public din România refuză să se vaccineze împotriva COVID-19.

Informaţia a fost dezvăluită marţi, la Antena 3, de Viorel Rotilă, liderul Federației Solidaritatea Sanitară.

Studiul a fost realizat chiar de Federaţia condusă de Rotilă

"Ultima cercetare făcută a vizat identificarea impactului vaccinării asupra personalului din sistemul public de sănătate şi identificarea de noi soluții de a creșterea ponderii personalului vaccinat.

Deoarece lucrătorii care nu s-au vaccinat aveau tendința să nu răspundă, am apelat la unitățile sanitare să ne comunice informații privindu-i pe lucrători vaccinați.

Viorel Rotilă: 45% dintre lucrătorii din sistemul public de sănătate s-au vaccinat. Este jumătate față de cifrele oficiale

Am făcut acest lucru timp de trei luni. Am primit informații de la unități publice de sănătate, care reprezintă 60% dintre salariați.

Suntem la 45% dintre lucrătorii din sănătate vaccinați până în prezent. Există o marjă de eroare de 5%, deoarece colectarea informațiilor s-a făcut în timp. E posibil ca procentajul să fi crescut.

Procentajul este la jumătate față de cifrele oficiale.

Suntem la media statelor europene în ceea ce privește numărul de lucrători din sănătate, ba chiar un pic peste.

Pentru Anglia, nivelul vaccinării lucrătorilor din sănătate este de 60%. Am încercat să identificam problemele cu lucrătorii care nu se vaccinează. De ce nu se vaccinează.

Viorel Rotilă: 13% dintre lucrătorii din sistemul public de sănătate refuză vaccinarea.

Cei care refuză reprezintă 25% dintre cei nevaccinați. Altfel spus,13% - 13,5% din lucrătorii din sănătate nu vor să se vaccineze.

Circa 44% în situație de ezitare vaccinală. Am încercat să identificăm ce tip de intervenție i-ar putea determina să se vaccineze. Excluzând, bineînțeles, obligația.

Avem circa 18% dintre nevaccinați care doresc să se vaccineze în perioada următoare.

Pe estimarea noastră, în cazul ideal, nu vom putea depăși un procentaj de 85% al lucrătorilor din sănătate vaccinați", a precizat liderul Federației Solidaritatea Sanitară.

Acesta a mai spus că 10% - 15% dintre lucrătorii din sistemul sanitar care nu sunt vaccinați au trecut prin boală şi consideră că sunt imunizați.