Proteste împotriva restricţiilor sanitare și Convoiul Libertăţii la Paris

 

La Paris și în alte orașe din Franța au fost organizate demonstrații împotriva permiselor sanitare. Convoaiele pentru libertate se îndreaptă spre capitală, în ciuda interdicției de a bloca drumurile. Au avut loc tensiuni, polițiștii au folosit gaze lacrimogene.

Manifestând împotriva vaccinării și a restricțiilor sanitare, mai multe persoane s-au mobilizat la Paris în această sâmbătă, 12 februarie. Sputnik France prezintă LIVE de la Paris.

De asemenea, şoferii de camioane se îndreaptă spre capitală pentru a se alătura Convoiului libertăţii, deşi prefectura a interzis blocarea drumurilor.

Câţiva zeci de demonstranți și vehicule au reușit să ajungă în sensul giratoriu Étoile și pe Champs-Élysées și au încercat să blocheze traficul.

Pe Champs-Élysées, poliția a folosit gaze lacrimogene.

Videoclipurile distribuite pe rețelele de socializare arată că ofiţerii de poliție au folosit gaze lacrimogene în Place d'Italie.

Poliția s-a mobilizat masiv la Paris. Vehiculele pentru menţinerea ordinii sunt prezente în număr mare.

De asemenea, au fost dislocate camioane de tractare pentru a îndepărta vehiculele protestatarilor.

Trei vehicule blindate de poliție se află în apropierea Arcului de Triumf, iar poliția blochează Champs Élysées, a relatat de la fața locului un corespondent Sputnik. Cu o zi înainte, alte trei vehicule fuseseră staționate lângă Petit Palais. Aceste echipamente speciale au fost desfășurate pe străzile Parisului şi în timpul protestelor Vestelor Galbene din decembrie 2018.

Poliţia a anunțat pe Twitter că dispozitivul său a efectuat 337 de procese verbale la ora 14.30. De asemenea, potrivit RATP, gara Charles de Gaulle-Étoile a fost închisă publicului pentru măsuri de securitate.

Pentru această sâmbătă, 12 februarie, au fost planificate demonstrații în mai multe orașe din Franța, printre care Bordeaux, Lille, Dijon, Angers, Lyon, Colmar, Strasbourg, Grenoble, Marsilia și Ajaccio.

Facebook a blocat în această sâmbătă, 12 februarie, grupul „The Freedom Convoy”, precum şi pe unii dintre administratorii săi, motivând încălcarea condițiilor sale de utilizare.

VIDEO

https://ro.sputnik.md/20220212/48863652.html

Avocatul Poporului : ”Salariul minim pentru 2022 este mai mic decât coșul minim de consum pentru o persoană adultă”

 

Salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată (2.550 lei pentru anul 2022), este mai mic decât coşul minim de consum pentru persoană adultă singură (2.708 lei), se precizează într-un raport al Avocatului Poporului.

Avocatul Poporului a folosit datele Fundației Friedrich Ebert România și Syndex România (din noiembrie 2021), preluate dintr-o știre promptmedia.ro.

Potrivit sursei citate de promptmedia.ro, coșul minim de consum  lunar pentru un trai decent în România este:

– 2.708 lei pentru o persoană adultă singură

– 4.417 lei pentru o familie de doi adulți fără copii

– 5.993 lei pentru lună  o familie de doi adulți și un copil

– 7.234 lei pentru o familie de doi adulţi şi doi copii

În documentul Avocatului Poporului se mai precizează că potrivit informațiilor publicate de INS în trimestrul III al 2021, veniturile totale ale populației medii lunare pe o gospodărie au fost de 5.704 lei, iar cheltuielile totale au fost în medie de 4.939 lei lunar pe o gospodărie.

„Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (2.550 lei pentru anul 2022) este mai mic decât coșul minim de consum pentru o persoană adultă singură (2.708 lei).

Prin urmare, față de cele prezentate apreciem că se impune luarea de măsuri urgente pentru stabilirea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată decent, care să asigure salariaților o protecție corespunzătoare prin raportare la nevoile reale ale acestora și familiilor lor”, concluzionează Avocatul Poporului.

http://romanulnationalist.ro/2022/02/10/avocatul-poporului-salariul-minim-pentru-2022-este-mai-mic-decat-cosul-minim-de-consum-pentru-o-persoana-adulta/

Casieriile din bănci încep să fie digitalizate

 

Constantin Paraschiv, preşedintele Federatia Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB), a declarat pentru Economica.net că Federaţia se află în negocieri pentru contractul colectiv de muncă la nivel de ramură. Deoarece sindicatele se aşteaptă ca în curând modelul Raiffeisen Bank, bancă fără casierii, să fie urmat şi de BCR şi BRD, cerinţele bancherilor către patronate iau în calcul şi acest fapt.

„Ne aşteptăm să urmeze restructurări în rândul băncilor. Părerea noastră este că programul de desfiinţare de agenţii bancare şi sistemul de digitalizare accelerată va continua. Mă aştept ca modelul implementat de Raiffeisen Bank care a desfiinţat casieriile din sucursalele băncii să fie urmat şi de alte bănci. Raiffeisen Bank a fost un model şi cred că, în curând, vor renunţa la casierii şi BCR şi BRD. De aceea, trebuie să găsim soluţii de protecţie pentru angajaţii băncilor.”, a declarat Constantin Paraschiv.

Cum zilele trecute au început deja negocierile dintre sindicate şi patronate pentru stabilirea unor noi condiţii ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, Constantin Paraschiv ne spune că principalele modificări se leagă de nivelul salariului minim în bănci, de numărul salariilor compensatorii în caz de restructurare a reţelei băncii şi includerea condiţiilor de desfăşurare a telemuncii în cadrul contractului colectiv de muncă.

Astfel, principala solicitare a sindicatelor se leagă de majorarea salariului minim la nivel de ramură de la 2.500 de lei brut la 3.500 de lei brut. Totodată, se solicită majorarea numărului de salarii compensatorii care se acordă în caz de restructurări ale băncii de la patru salarii cât este în prezent la minimum opt salarii.

O altă problemă importantă este includerea condiţiilor de efectuare a telemuncii în contractul colectiv de muncă. Patronatele recunosc că este necesară o anumită reglementare a condiţiilor în care se poate efectua munca de acasă, dar şi-ar dori ca aceste reglementări să fie incluse într-un acord şi nu în cadrul prevederilor contractului de muncă.

Reglementările legate de telemuncă se referă la limitarea orelor în care angajatul poate fi solicitat să desfăşoare activităţile sale specifice la opt ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, în ce condiţii li se poate solicita să efectueze muncă suplimentară, precum şi faptul că munca în afara orelor de program, chiar dacă vorbim de telemuncă, trebuie remunerată suplimentar, ca în cazul orelor suplimentare de la birou sau invers, recuperările trebuie stabilite şi ele concret.

Alte cerinţe vizează ca, pe lângă salariu și celelalte drepturi salariale, angajații să beneficieze de plata cheltuielilor cu utilitățile (electricitate, gaze, internet etc), în valoare de cel puţin 200 de lei pe lună, precum și cheltuielile legate de curierat. De asemenea, se doreşte ca pe lângă celelalte drepturi salariale și de plată a cheltuielilor cu utilitățile,  angajaţii care folosesc echipamente proprii de lucru să beneficieze de un venit suplimentar pentru acoperirea gradului de uzură a acestora, venit care care se va negocia cu angajatorul.

http://romanulnationalist.ro/2022/02/10/casieriile-din-banci-incep-sa-fie-digitalizate/

Veniturile bisericilor ar putea fi impozitate

 

Adrian Câciu, ministrul Finanţelor, a declarat că nu exclude posibilitatea ca veniturile bisericilor să fie impozitate întrucât acest lucru înseamnă a "ne încadra în obiectivul din PNRR".

Ministrul Finanţelor a fost întrebat dacă este posibil ca veniturile bisericilor să fie impozitate, afirmând că toate variantele sunt în analiză.

„Nu vreau să comentez în momentul ăsta. Haideți să vedem cu ce analiză să abordăm toate situațiile. Nu dau un răspuns în momentul acesta, pentru că trebuie să ne uităm în primul rând să vedem fiecare sector cum este, în primul rând, statuat de către legi”, a declarat Adrian Câciu, la Antena 3.

Ministrul Finanţelor a dat de înţeles că nu exclude varianta în care veniturile bisericilor ar putea fi impozitate.

„Nu am spus că exclud, nu am spus nimic. Am spus că ne uităm peste tot, dar nu doar de a găsi taxe, nu de a aduce bani. E vorba de a ne încadra în obiectivul din PNRR și de a face această reformă fiscală, ajustările care sunt necesare, mai ales cu economia informală”, a conchis ministrul de Finanţe.

Guvernul sprijină şi în 2022 Biserica prin bugetul de stat, prin diferite programe pentru culte. Este vorba despre trei programe care vor cumula în 2022 o sumă de peste 885,3 milioane lei, mai mare cu 2,3% comparativ cu 2021.