Renate Weber : ”atunci când drepturile colective sunt impuse prin constrângere, cele individuale deja au murit”

 

Renate Weber, Avocatul Poporului, spune într-un editorial că atunci când drepturile colective sunt impuse prin constrângere, cele individuale deja au murit, anunțând astfel sfârșitul drepturilor omului și instaurarea dictaturii și a cenzurii

BUCUREȘTI, 3 ian - Sputnik. Renate Weber, care s-a remarcat ca Avocat al Poporului și care a apărat drepturile și libertățile individuale în perioada pandemiei, atrage atenția într-un editorial pe blogul lui Cristoiu că pandemia actuală înseamnă sfârșitul drepturilor omului așa cum le-am cunoscut în ultimii 75 de ani.

Astfel, spune Weber, după cel de-al Doilea Război Mondial, legislația internațională de protecție a drepturilor omului la nivelul ONU, dar mai ales la nivel european și al Americilor de Nord și de Sud, a fost elaborată având în centrul ei omul ca ființă individuală. Protecția drepturilor omului înseamnă a-l apăra pe individ în raport cu statul, cu mașinăria instituțională a acestuia, gata oricând să-l strivească, mai arată ea, amintind însă că, timp de decenii, la nivel filozofic și juridic, bătălia s-a dat între teoria protecției individului și teoria drepturilor colective care, în numele apărării comunităților, îl obligă pe individ să se supună regulilor acestora.

Renate Weber spune că până de curând protecția individului a avut câștig de cauză mai ales în privința drepturilor civile și politice, adică a dreptului la viață, a dreptului de a nu fi supus torturii sau unor tratamente inumane și degradante, a dreptului la libertatea de religie, de gândire, de exprimare, a dreptului la viață privată, la un proces corect și echitabil, a libertății de mișcare, a libertății de întrunire și de a manifesta etc.

Ea mai arată că orice sistem de dictatură sau sistem autoritar invocă primatul protecției colective pentru a domina și chiar supune individul, restrângând-i drepturile.

După căderea comunismului în Europa, continuă Renate Weber, părea că teoria drepturilor individuale a câștigat.

Însă, observă Renate Weber, dacă până acum drepturile civile și politice rămăseseră drepturi individuale, pandemia ultimilor doi ani, de fapt metodele de combatere a acestei pandemii, au răsturnat complet acest raport, iar asta s-a întâmplat mai ales în țările care anterior susținuseră drepturile individuale ale omului.

”Marea schimbare e a țărilor denumite generic occidentale sau democrații funcționale. Mă refer la întreaga Europă, la Statele Unite, la Canada, Australia, Noua Zeelandă. Pentru prima dată, după cel de-al Doilea Război Mondial, când drepturile civile și politice ale indivizilor au fost restrânse invocându-se protecția colectivităților de o manieră care afectează însăși esența drepturilor, aneantizându-le”, trage ea un semnal de alarmă.

Ea arată că acest control total pus în practică de guvernele considerate democratice schimbă pentru totdeauna soarta noastră și a drepturilor noastre.

”A început cu o cenzură feroce, manifestată în primul rând pe rețelele sociale, pentru că acolo ideile și informațiile se propagă cu mare viteză. Și a fost simplu de realizat având în vedere malversațiunile uriașe politice și economice în care Mark Zuckerberg, rețelele lui și cei din spatele lor sunt amestecați de ani de zile”, descrie Renate Weber situația din pandemie. Ea arată că și presa tradițională sau online a fost ușor de supus, având în vedere dependența ei de fonduri tot mai greu de primit.

”Orice îndoială în legătură cu felul în care a început pandemia, orice întrebare privind gestionarea ei, orice punct de vedere contrar celui oficial, acceptat la nivel planetar prin OMS și la nivelul fiecărei țări prin vocile doar ale anumitor epidemiologi și preluate repede de guverne, au fost categoric interzise”, descrie Weber dictatura care s-a născut în Vest.

Ea amintește de conturi de Facebook suspendate sau chiar eliminate, înregistrări șterse de pe internet, ostracizarea celor care au gândit diferit, chiar eliminarea lor socială și profesională.

”Cenzura s-a aplicat tuturor, medici, jurnaliști, activiști, politicieni sau oameni obișnuiți. Nu mă îndoiesc că guvernele însele au fost uluite de supușenia propriilor popoare, pe care le considerau libere, de felul în care s-au lăsat îngenuncheate și, mai ales, de felul în care oameni născuți și crescuți liberi s-au transformat în contestatari ai drepturilor celorlalți”, remarcă Weber.

Ea arată că tocmai asta e marea problema, nu doar atitudinea guvernelor, care au invocat și invocă nevoia de a apăra sănătatea publică, ceea ce e de înțeles, între niște limite.

”Problema e a oamenilor născuți și crescuți în lumea drepturilor și libertăților individuale, pe care le-au considerat ceva firesc, dar la care au renunțat extrem de ușor în numele protecției colectivităților cărora doar ei le aparțin”, pune Weber degetul pe rană.

Mai grav, ea nici nu vede cale de întoarcere la drepturile omului, așa cum le știa.

”Câtă vreme state democratice vor să impună, în ropotele de aplauze ale majorității, obligativitatea unui vaccin ca modalitate de combatere a unei pandemii despre care tot nu se știe mare lucru, cum nu se știe nici despre vaccin, este evident ca drepturile colective vor avea întâietate asupra celor individuale”, observă ea cu gravitate.

De asemenea, ea remarcă felul insidios în care s-a ajuns aici: felul în care OMS și statele lumii și-au propus să lupte cu pandemia, nu cu virusul. Pentru a combate virusul, insistă Renate Weber, ar fi fost suficient un tratament adecvat care însă nu e nici azi disponibil pentru toată lumea.

”Pentru a combate pandemia au fost utilizate restricții severe ale libertății de mișcare, închideri de țări și activități, carantine, izolări, internări forțate, vaccinuri și, din nou, după un an restricții severe ale libertății de mișcare, închideri de țări și activități, carantine, izolări, rapeluri peste rapeluri de vaccin. Si nu e sigur că s-a terminat”, arată Weber cât de greșit a fost pusă problema.

Ea amintește că au mai fost, în ultimii 75 de ani, și alte epidemii care au avut nevoie de abordări complexe, inclusiv de campanii de vaccinare, de exemplu contra poliomielitei, contra tuberculozei, contra rujeolei, dar niciodată până acum nu a fost folosită agresivitatea colectivă pentru impunerea lor.

”Când drepturile colective sunt astfel susținute și impunerea lor se face prin constrângere, directă sau indirectă, cele individuale deja au murit. Mi-aș dori să nu am dreptate. Niciodată nu mi-am dorit atât de mult să nu am dreptate”, își încheie Weber editorialul în care anunță, de fapt, sfârșitul drepturilor omului și instaurarea dictaturii.

Şefii JANDARMERIEI, trimiși în judecată de DNA

 

ȘEFII JANDARMERIEI și-au „MURDĂRIT ONOAREA, CAREVASĂZICĂ” ! 😄

Petruţ Daniel Ruşanu, şeful Inspectoratului de Jandarmi Giurgiu, şi Radu Gabriel Tudoran, şeful Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, au fost trimişi în judecată de procurorii DNA.

Cei doi, Ruşanu (stânga) şi Tudoran, sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu în legătură cu fraudarea unui examen de trecere în corpul ofiţerilor.

Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a următoarelor persoane : Petruţ Daniel Ruşanu, colonel la data faptelor şi în prezent inspector şef al Inspectoratului de Jandarmi al Judeţului (IJJ) Giurgiu; Radu Gabriel Tudoran, colonel în rezervă, la data faptelor şef al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (IGJR); Valerică Guriţă, colonel, la data faptelor şi în prezent adjunct al inspectorului şef al IJJ Vaslui; Viorel Călin Lefter, căpitan în cadrul Bazei de Administrare şi Deservire (BAD) a Jandarmeriei Române; Ionuţ Stănică, căpitan în cadrul IJJ Giurgiu; Silvia Florentina Mezdrea, plutonier adjutant în cadrul IJJ Giurgiu, precum şi alte două persoane, foste cadre militare.

Procurorii militari anticorupţie notează în rechizitoriu că, în perioada martie – aprilie 2021, cele două foste cadre militare împreună cu Petruţ-Daniel Ruşanu ar fi constituit un grup infracţional organizat în vederea fraudării unor concursuri organizate la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române pentru ocuparea unor funcţii vacante deblocate din sursă internă, prin trecerea subofiţerilor şi a maiştrilor militari în corpul ofiţerilor.

„La această grupare ar fi aderat ulterior şi ceilalţi inculpaţi. De precizat este faptul că, la vremea respectivă, inculpatul Radu-Gabriel Todoran îndeplinea şi funcţia de preşedinte al comisiei de concurs, fiind şi cel care ar fi transmis membrilor grupului grilele de concurs şi rezultatele corecte”, menţionează DNA.

Astfel, spun anchetatorii, în contextul menţionat, Viorel Călin Lefter, Ionuţ Stănică şi Silvia-Florentina Mezdrea ar fi intrat în posesia grilelor de concurs şi a răspunsurilor corecte, cu menţiunea că doar primii doi ar fi reuşit să finalizeze cu succes operaţiunea de fraudare, fiind avansaţi ulterior la gradul de căpitan.

„Această conduită a avut ca urmare, pe de o parte, vătămarea intereselor legitime ale persoanelor îndrituite să promoveze concursul, iar pe de altă parte, vătămarea intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Interne, respectiv producerea unei pagube în dauna aceleiaşi entităţi juridice menţionate, constând atât în totalul sumelor încasate pe nedrept de către Viorel Călin Lefter şi Ionuţ Stănică, cât şi în avansarea unor persoane care nu ar fi îndeplinit criteriile legale şi implicit nu ar fi deţinut competenţele şi abilităţile necesare pentru realizarea sarcinilor de serviciu„, indică procurorii.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunere de a se anula ordinele prin care s-a dispus trecerea în corpul ofiţerilor a lui Viorel Călin Lefter şi a lui Ionuţ Stănică.

Cât ar trebui să muncească românii din străinătate ca să poată beneficia de pensie

 

Românii care au lucrat ani de zile în străinătate, în țări din UE, pot avea drept de pensie. Procesul prin care se obțin documentele poate fi destul de complicat.

Cererea de pensionare se depune la casa de pensii din țara în care locuiți sau la cea din ultima țară în care ați lucrat. Țara respectivă se ocupă de cerere și adună toate dovezile necesare care să ateste contribuțiile plătite pe perioada muncii acolo. Sunt unele țări unde casa de pensii trimite, persoanelor aflate la vârsta de pensionare, un formular. Dacă formularul nu e trimis, puteți contacta voi direct casa de pensie pentru emiterea documentului, potrivit europa.eu.

În funcție de țară, documentele necesare pentru obținerea dreptului de pensie pot să difere, dar de obicei se solicită furnizarea datelor bancare și a unui document de identificare.

Românii pot primi pensia de stat din țara în care locuiesc sau în care au lucrat ultima dată doar atunci când au împlinit vârsta legală de pensionare din acea țară.

Sunt țări în UE unde e obligatoriu să fi lucrat o anumită perioadă de timp pentru a putea câștiga dreptul la pensie. În cazuri de acest gen, casa de pensii trebuie să aplice principiul cumulării perioadelor, adică să ia în calcul toate perioadele lucrate în alte țări din UE, ca și cum ar fi fost lucrate pe teritoriul țării în cauză.

Multe țări din UE nu oferă pensii pentru perioade scurte de timp. Însă nu se pierd drepturile corespunzătoare acelei perioade, ci sunt luate în calcul pentru stabilirea pensiei în țările în care perioadele lucrate au fost mai lungi.

Cum se calculează pensia

Casele de pensii din fiecare țară din UE în care ați lucrat vor analiza contribuțiile pe care le-ați plătit la fondul de pensii din țara respectivă, dar și durata și valoarea contribuțiilor plătite în alte țări.

Fiecare țară calculează ce pensie ar trebui să vă plătească ținând cont de toate perioadele în care ați lucrat în orice țară din UE.

Pentru aceasta, cumulează perioadele în care ați lucrat în toate țările din UE și stabilește pensia teoretică, adică pensia pe care ar trebui să v-o plătească dacă toate contribuțiile ar fi fost vărsate în fondul său de pensii, pe toată durata.

Cum se face plata pensiei

În general, țările care vă plătesc pensii transferă sumele datorate într-un cont bancar din țara dumneavoastră de reședință – dacă locuiți într-una din țările UE.

Dacă locuiți în afara UE, ați putea fi nevoit să vă deschideți câte un cont bancar în fiecare dintre țările care vă plătesc pensii

Victor Ciutacu, decorat de Arhiepiscopia Tomisului cu Crucea Dobrogei

 

Gazda emisiunii Punctul Culminant de la România TV, Victor Ciutacu, a încheiat anul 2021 cu o veste excelentă, care l-a impresionat pe experimentatul jurnalist, aceea că Arhiepiscopia Tomisului îi acordă cea mai înaltă distinţie, Crucea Dobrogei.

Victor Ciutacu spune că este profund impresionat şi că va face tot posibilul pentru a ajuge la Constanţa să-şi ridice decoraţia şi că a discutat personal cu Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie.

„Vestea sfârșitului de an pentru mine a fost că Arhiepiscopia Tomisului m-a distins cu Crucea Dobrogei. Și m-a bucurat și mai tare faptul că am aflat-o nu din vreun comunicat de presă impersonal, ci direct de la ÎPS Teodosie. Care a avut delicatețea să mă caute pe 31 decembrie (până m-a găsit și a durat ceva) să mă anunțe personal.

Nu-s defel familiarizat cu rânduielile bisericești, dar înțeleg că e cea mai înaltă distincție a Arhiepiscopiei Tomisului (dacă greșesc, să mă corecteze Eugen Tănăsescu) și că o voi primi pentru sprijinul pe care eu (născut evreu, botezat ortodox) l-am acordat ortodoxiei în cel de-al doilea an al pandemiei.

Scriu și aici, în rezumat, ce i-am spus și înaltului ierarh. Dincolo de obișnuitele politețuri de complezență, sunt realmente impresionat și onorat. Și voi face tot ce-mi stă în putință să ajung cât mai curând la Constanța să-mi ridic distincția.”, a scris Victor Ciutacu pe pagina sa de Facebook.