”ZÂNA ȘI ZÂNUL IUBIRII” - FAMILIA TRADIȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ

IUBESC ACEASTĂ IMAGINE !
ESTE IMAGINEA CARE VORBEȘTE DESPRE IUBIRE, DESPRE NUNTA TRADIȚIONALĂ LA ROMÂNI...
TOATĂ FRUMUSEȚEA SUFLETULUI ROMÂNESC POATE FI OBSERVATĂ NU NUMAI PE CHIPURILE CELOR DOI MIRI, DAR ȘI PE COSTUMELE TRADIȚIONALE PURTATE DE ACEȘTIA ... 

BĂRBĂȚIA ȘI FEMINITATEA ÎN ADEVĂRATUL SENS, AȘA CUM DUMNEZEU A LĂSAT SĂ EXISTE, ÎȘI DAU MÂNA ȘI CLĂDESC ADEVĂRATA FAMILIE - FAMILIA ROMÂNEASCĂ !

Cât de mult se apropie de perfecţiune inima noastră, dragostea noastră ?

 

Cât de mult se apropie de perfecţiune inima noastră, dragostea noastră ? Inima ne este mai frumoasă într-o puritate timpurie, trecătoare, sau prin darurile sale spre alţii şi ale altora către ea, care o fac să pară în aparenţă departe de a fi perfectă ? Despre acest lucru ne vorbeşte Paulo Coehlo în povestea ce urmează.

Un tânăr s-a proţăpit odată în centrul unui oraş, lăudându-se în gura mare că avea cea mai frumoasă inimă de pe acele meleaguri.
O mare mulţime de oameni s-a adunat în jurul său şi i-a admirat inima ce părea să fie într-adevăr perfectă. Nu exista nici o pată sau vreun defect în ea.
Deodată, un bătrân şi-a croit cale prin gloată şi a spus răspicat, "Inima ta nu este nici pe departe atât de frumoasă ca a mea !"
Curioşi nevoie mare, oamenii s-au îngrămădit să se uite la inima bătrânului. Bătea cu putere, dar era plină de cicatrici. Unele părţi din ea fuseseră luate şi înlocuite cu altele, care nu se potriveau totuşi cu întregul, iar în câteva porţiuni, inima avea proeminențe colţuroase.

         Tânărul a privit la inima omului vârstnic şi a râs în hohote !

"Cred că glumeşti," a zis el. "Bagă bine de seamă la inima mea şi compar-o cu a ta ! Inima mea este perfectă, pe când a ta nu este decât un zgârci brăzdat de răni şi lacrimi." 

"Da, aşa este," a răspuns bătrânul. "Inima ta pare să fie perfectă la prima vedere... dar nu aş schimba-o cu a mea cu nici un preţ ! Vezi tu, fiecare cicatrice a sa reprezintă un om căruia i-am dăruit dragostea mea... Mi-am sfâşiat câte o bucată din inimă pentru a le-o oferi persoanelor iubite... Adeseori, ele mi-au dat înapoi bucăţele din inima lor, în locul celor oferite de mine însă, pentru că acestea nu s-au potrivit exact, inima mea are porţiuni neregulate, pare să fie imperfectă. Câteodată, am dat părţi din inima mea unor oameni care nu mi-au dăruit nimic în schimb. A rămas astfel cu locuri goale, dar las dragostei lor către mine încă o şansă. Cu toate că aceste goluri sunt dureroase, ele rămân deschise, amintindu-mi de iubirea pe care o am faţă de aceşti oameni... şi sper că, la un moment dat, ei se vor întoarce la mine şi vor umple spaţiile goale lăsate în inimă de dragostea faţă de ei. Înţelegi acum ce înseamnă adevărata frumuseţe ?"

Tânărul a înlemnit în tăcere, în vreme ce faţa îi era năpădită de lacrimi. S-a apropiat de bătrân, şi-a împlântat mâna în inima sa viguroasă şi frumoasă, a rupt o bucată din ea, şi a dăruit-o bătrânului. Bătrânul a acceptat darul, şi l-a aşezat în inima sa, apoi a luat o bucată din inima lui plină de cicatrici şi a pus-o în inima tânărului, în locul bucăţii ce îi fusese oferită. Nu se potrivea perfect, se vedeau câteva proeminente, câteva porţiuni ieşite în afară...

Tânărul a privit la inima lui, lipsită de perfecţiunea dinainte, dar mai frumoasă decât fusese vreodată, fiindcă dragostea din inima bătrânului curgea acum prin a sa.

sursa: http://www.diane.ro

”POVESTEA DIN PĂDURE” - poveste pentru minte și suflet

– Haide, vrei sa iti spun o poveste ?

– Daaaa ! De mult nu mi-a mai spus cineva o poveste !

– Bine, atunci stai acolo frumos in pătuț, si eu o sa îți spun.

“La marginea unei păduri, intr-o căsuta saracacioasa din lemn, traia un baietel cu mama lui. Tatal era plecat de câteva luni la muncă in altă tara, asa ca baietelul luase acum locul tatalui in gospodarie. Sigur, era micut, dar atat cat putea, el era dornic sa isi ajute mama la treburile casnice…”

– Heei, cred ca stiu eu povestea asta, că și noi suntem tot o mamica si un baietel !

– Eee, e doar o coincidenta ! Stai acolo sub plapumă să vedem ce s-a intamplat cu cei doi…

“Era toamna, asa ca aproape toata ziua baiatul umbla prin padure să adune lemne uscate, mai groase sau mai subtiri, ca sa faca in spatele casei, in sopron, provizii pentru la iarna. Iarna era grea in acea parte a padurii, si fara lemne pentru foc, nu se stie cum ar fi supravietuit cei doi…”

– Poate dacă aveau doi saci de dormit le-ar fi fost mai usor…

– He he, dar nu aveau, că erau săraci. Nu aveau mai nimic, doar strictul necesar. In schimb, se aveau unul pe altul…

“Mama isi iubea mult baiatul, mai ales cand il vedea cărând o creangă mai mare decat el care aproape il dărâma, dar baiatul zâmbea. Stia că toată greutatea muncii sale – pentru că era o munca grea să care lemne din padure – o făcea pentru mămica lui si pentru el. Si in timpul ăsta, mama avea grija de gradina cu legume si de cele cateva animale, singura lor sursa de hrana…”

– Ce animale aveau ?

– Păi… aveau o văcuta care le dadea lăptic bun, câteva găini care faceau ouă in fiecare seara… Stii, baietelul se suia in cotet si aduna cam 4 oua in fiecare seara – exact cât să le ajunga pentru cină. Dar asta nu era tot ! Una dintre gaini era mai… neascultatoare, si isi făcuse ea cuibul undeva sub cotet. Baiatul o vedea mereu ca intra acolo si pâna la urma a descoperit că intr-o adancitura in praful de sub cotet se ascund inca doua ouă. Ceea ce insemna că uneori puteau sa manance oua si dimineata !

– Păi nu li se făcea rău de la atâtea oua ?

– Eee, nu li se facea, ca nu le mancau prajite pe toate si nu mancau in fiecare zi. Uneori, mama mai facea si alte mâncaruri din legumele din curte.

– Ce legume aveau ?

– Pai… aveau si rosii si cartofi, morcovi, varza… plantasera multe ca sa aiba ce sa culeaga. Asa… lasa-ma să zic, tu stai acolo in plapumă !

“Desi nu aveau multe lucruri si desi amândurora le era dor de tatal plecat undeva departe, cei doi se iubeau foarte mult. Baietelul intelesese că mamei îi este greu singura, de aceea facea tot ce putea sa o ajute si sa nu o supere, chiar daca uneori el ar fi vrut sa se joace mai mult. Si mama il iubea mult, dar o durea sa il vada muncind atat, i-ar fi placut sa il vada mai mult jucandu-se. Dar stia foarte bine ca fara el nu s-ar fi descurcat. Intr-un fel, mama era tristă pentru că nu-i putea oferi copilului ceea ce alti copii aveau…”

– Pai da, copilul ăla nu vroia si el jucarii, sau calculator sau alte lucruri pe care altii le aveau ? Mamica il iubea mult daca ar fi vrut sa-i ofere toate astea ! Dar… cred ca îi era foarte greu…

– Ba nu, mamica nu stia ceva important ! Dar intr-o zi, ea intelese !

“Era o dimineata insorita si cand baietelul deschise ochii, pe masa din fata lui se gasea o farfurie plina cu prajituri pufoase facute de mama lui. Mama statuse pe un scaun si il privise cum dormea mai mult timp si acum, vazand bucuria din ochii copilului cand se năpusti asupra farfuriei cu prajituri la care ea muncise toata dimineata, nu se putu abtine să nu plângă…”

– Plangea de bucurie, nu ?

– Da, era bucuria de a-i oferi persoanei pe care o iubea cel mai mult, o parte din sufletul ei. Pentru că stii, prajiturile acelea, ca si multe alte surprize pe care ea i le facea copilului, erau pline de suflet !

– Pai daca il iubea mult, normal că erau pline de suflet, nu ? Si la cât o ajuta baietelul, merita si el ceva bun…

– Da, dar ceea ce mamica nu intelesese pâna atunci era faptul ca baiatul nu facea toata munca aceea si nu o ajuta special ca sa primeasca prajituri ! O facea pentru ca isi iubea mama foarte mult si atunci cand iubesti pe cineva, fericirea lui e cea mai importanta, mai importanta decat a ta !

– Păi și…

– Stai, lasa-ma sa spun !

“Mamica plangea de bucurie atunci cand isi vedea copilul bucuros, dar plangea de suparare atunci cand il vedea ca in loc sa se joace, el e nevoit sa munceasca. Si copilul plangea de bucurie atunci cand o vedea pe mama lui ca e multumita de el si plangea de suparare atunci cand o vedea trista, crezand ca tristetea ei vine din faptul ca el nu o ajuta suficient de mult. De aceea, el nu stia cum sa faca să o ajute si mai mult pe mama lui pentru a o vedea mereu fericita si ea nu stia ce sa îi ofere mai mult ca sa il vada pe el fericit. Pentru ca ei nu intelegeau ca nefericirea celuilalt nu provenea din lipsuri exterioare lor, ci din faptul ca niciunul nu stia sa-si exprime sentimentele pe care le avea. Dar intr-o zi, mamica il chemă pe baiat la ea si ii spuse…”

– Ce i-a spus ?

– I-a spus asa:

“Off puiuț drag, esti minunat pentru tot ce faci pentru mine aici in gospodarie, dar ma doare ca trebuie sa te vad asa, muncind, cand tu esti doar un copil si ar trebui sa te joci, si ma doare ca eu nu iti pot oferi mai mult din ceea ce ai nevoie. Dar mi-ar placea de acum sa te mai si joci, nu doar sa ma ajuti pe mine, că eu mă mai descurc si singura… ”

– Si el ce i-a raspuns ?

“Cum mamico, dar eu credeam ca tu esti suparata ca nu te ajut suficient de mult si eu nu suport sa te vad suparata, ca ma doare undeva înauntru… Si te iubesc mult pentru ca esti cea mai buna mamica, si de aceea fac totul – nu de joaca am eu nevoie cel mai mult, ci de tine !”

– Cum, copilul nu vroia sa se joace mai mult ? El o ajuta pe mama de placere ?

– Ba ar fi vrut sa se joace mai mult, dar nu dacă asta insemna nefericirea mamei sale. El o ajuta pe ea cu toata daruirea, pentru ca vroia sa o vada fericita, dar acum, cand ea i-a spus ca uneori se poate descurca si singura si el poate sa se joace, copilul incepu sa se joace mai mult. Si cand mama avea treaba si nu se descurca, el venea imediat si o ajuta si nu uita niciodata sa faca treburile pe care le facea inainte: sa adune lemne, sa culeaga ouale din cotet… Si ce era minunat era ca facea totul cu si mai mare bucurie, acum cand stia ca mama lui e asa multumita de el. Si mama era si ea mult mai fericita, cand stia ca baiatul ei se poate si juca si nu doar munceste toata ziua.

– Pai si asta nu i-a departat pe cei doi ? Ca daca el statea si se juca, si o lasa singura pe mamica…

– Pai nu, off, nu ai inteles, mamica era mult mai fericita cand il vedea pe copil fericit si copilul era fericit cand se juca. Dar ceea ce-l facea pe el mult mai fericit era să o ajute pe mama lui la treaba si de aceea jocul nu il mai atragea atat de mult, pentru ca il tinea departe de mamica lui. Amandoi isi doreau ca celalalt sa fie mai fericit si intr-un fel, isi sacrificau propria fericire pentru asta – el pentru ca se juca mai putin, ea pentru ca muncea mai mult singura. Dar de atunci, cand au inteles ca fiecare reprezinta fericirea celuilalt, toate barierele dintre ei au cazut. Si acum ei erau liberi sa fie fericiti si separat, el jucandu-se si ea avand grija de casa. Dar tocmai pentru ca au obtinut aceasta libertate si fiecare ar fi putut sa se ocupe mai mult de el insusi, niciunul nu a vrut sa faca asta. Ar fi putut, dar asa si-au dat si mai bine seama ce e cel mai important pentru ei – si anume, celalalt ! Si asta i-a apropiat si mai mult. Mamica se juca impreuna cu el cand aveau timp liber, el o ajuta in continuare pe ea la treaba… si fiecare il punea pe celalalt pe primul plan, astfel incat sa fie siguri că celalalt e fericit.

– Ce frumos… cred ca asta e dragostea adevarata: sa iubesti pe cineva atat de mult incat sa nu iti mai pese de fericirea ta, ci doar de a lui. Si daca si el te iubeste la fel de mult, atunci si el va face la fel. Si fiecare are grija de fericirea celuilalt cumva si atunci niciunul nu trebuie sa-si faca griji in ceea ce-l priveste, pentru ca celalalt are grija atat de bine de el.

– Da măi mami, off, si acu pricepi de ce iti spuneam eu ca nu jucariile pe care mi le cumperi sunt importante, ci felul in care te porti cu mine ? Că eu nu pentru jucarii te iubesc pe tine si nu de-aia fac atâtea pentru tine aici in casa. Pentru ca orice altceva in afara de tine nu e decat un bonus de care mă pot lipsi…

– Off puiut, ai dreptate, nu ar trebui sa mă streseze asa mult faptul ca nu-ti pot cumpara jucarii, pentru ca unele lucruri sunt mai importante decat altele…

– Exact ! Tu esti cea mai importata pentru mine !

– Si tu pentru mine ! Bine, atunci poti sa iesi din plapumă acum, că e aproape ora 9 si trebuie sa facem micul dejun. 

- Pe urmă spălăm covorul de care spuneai ?

– Nu, intai mergem amandoi in parculet si ne dam in balansoar !

– Off, ce bine ! Te iubesc mami !

– Si eu te iubesc dragul meu !

ÎNȚELEPCIUNEA, ÎNGĂDUINȚA, DRAGOSTEA, SUNT COMORI CARE TE FAC MAI BOGAT ȘI MAI FERICIT, TE AJUTĂ SĂ ALUNGI TRISTEȚEA ȘI SĂRĂCIA DIN CASĂ ...

(n.m.)

sursa:  https://ioanstoenica.com

OF, DOAMNE, IAR ESTE GER !

NUNTA ASIATICĂ - COSTUME, TRADIȚII

JAPONIA

În întreaga Asie, nunta reprezintă un eveniment unic, ce trebuie să iasă intr-un mod desăvârșit. 

Diversitatea culturilor asiatice, tradițiile si religiile fac ca nunțile să se transforme in veritabile spectacole multiculturale. 

Iată unele dintre cele mai populare tradiții de nuntă asiatice :

Japonia

In Tara Soarelui Răsare se păstrează unele dintre cele mai frumoase si mai interesante traditii de nuntă. 

Mireasa poartă un machiaj extrem de elaborat, cu totul si cu totul deosebit, executat în nuanțe de alb-fildeș.

Vopsirea chipului si a pielii miresei, precum o gheișă, simbolizează declarația statutului de domnișoară față de zei. 

In momentul depunerii jurămintelor, tânăra mireasă poartă o rochie albă de mireasă, iar la petrecere ea se schimbă intr-un kimono din mătase, de culoare purpurie, decorat cu motive florale.

Ceremonia ”yuino” sau logodna reprezintă un schimb simbolic de cadouri intre familiile celor doi miri. 

Cel mai mare dar îl reprezintă banii (aproxomativ 5.000 de dolari) introdusi intr-un plic, sigilat cu fire aurii si argintii, greu de desfacut. 

Printre cele mai populare cadouri de nuntă se numară si „konbu”, o funie lungă si impletită, ce reprezintă uniunea si îmbătrânirea împreună a celor doi miri, dar si un evantai a carui intindere inseamnă bogătia si prosperitatea.

Una dintre cele mai esențiale traditii japoneze o reprezintă cele nouă cupe de ”sake”, pe care cei doi proaspăt casatoriti trebuie sa le bea pentru a fi considerati uniti. Folosind trei cesti de sake puse una peste cealaltă, mireasa si mirele iau trei guri din fiecare cească. Apoi si părinții lor fac la fel (in total 9 guri), cimentând astfel legătura dintre familii.

În diferite țări și culturi există haine tradiționale diferite, și acest lucru include, desigur, costume purtate la ocazii speciale; și nici o altă ocazie nu se compară cu o nuntă, când doi iubiți devin oficial parteneri pentru viață. Din acest motiv, costumele de nuntă sunt unele dintre cele mai frumoase si elegante ținute pe care oamenii le pot purta in viața lor. Iar din cauza semnificației căsătoriei, există motive simbolice pentru orice ritual care are loc la nunți și la ceea ce este purtat de mireasă și mire.

În continuare, puteți admira imagini cu costume tradiționale de nuntă din câteva țări asiatice.

Fiecare costum este frumos și unic pentru culturile de care aparțin. 

În ciuda faptului că din ce în ce mai puțini oameni doresc să facă angajamentul în ultimii ani, doar privind costumele, vă dați seama cât de specială este instituția căsătoriei pentru majoritatea celor din lume.

China

Roșu este purtat de mireasă și de mire pentru noroc. Multe nunți au loc, de obicei, la apus, ceea ce este considerat cel mai bun moment al zilei.

COREEA DE SUD

Variantele colorate ale costumului național ”Hanbok” sunt purtate la nunți tradiționale.

India

Rochii roz sau roșii sunt de obicei purtate de mireasă la nunți traditionale, dar din cauza diferențelor din regiune, religie, caste, etnie si limbă, obiceiurile pentru nunți variază în întreaga țară.

Indonezia

Cu peste 300 de grupuri etnice, obiceiurile și costumele variază foarte mult în Indonezia. În nunțile tradiționale, mirele și mireasa își acoperă fețele cu un ”seledang” sau un văl pentru a reprezenta o minte cu două corpuri.

sursa: https://www.dramafever.com

SĂ IUBIM CĂRȚILE ! Ele ne formează ca oameni și ne diferențiază de celelalte viețuitoare ...

Când modelele vii sunt din ce în ce mai rare sau dispar, când ”Tradiția” este înlocuită de imitații calpe ori ridiculizată, atunci singurul refugiu al celor însetați de viață și libertate îl reprezintă cărțile.

Editura ”ANACRONIC” și-a propus să reînvie misiunea de edificare a cărții.

Cărțile sunt foarte importante în formarea personalitatii oamenilor, indiferent de vârstă.

Cărtile, asimilate cu lectura, au un rol important in formarea si educarea oamenilor deoarece lărgesc orizontul de cunoastere, ajutând la dezvoltarea acestora din diferite puncte de vedere.

In primul rand, lectura are rolul de a forma gustul pentru literatură si pentru estetic. 

Este dovedit că, in urma lecturii unei cărti, cititorul isi formează o părere, aflând dacă acel gen de carte i se potrivește, dacă ar mai citi o astfel de carte sau dacă dorește sa citească ceva diferit. Astfel, se formează gustul pentru literatură, care se dezvoltă odată cu lecturarea frecventă.

In al doilea rând, lectura ajută la lărgirea orizontului de cunoaștere, in toate domeniile posibile. 

Prin lectura cărtilor, oamenii află lucruri noi, iși dezvoltă exprimarea, însusindu-si cuvinte noi, descoperă locuri, evenimente, povești care îi ajută in dezvoltarea psihică si intelectuală, dar si afectivă. 

De exemplu, in urma lecturii unei cărti despre istoria românilor, oamenii află informații noi, pot fi influențati in alegerea unei cariere, le dezvoltă respectul si iubirea pentru țară.

Primordial, rolul culturii nu ar trebui să fie altul decât acela de a furniza modele pentru comunitate, de a contura pentru cei care vin exemplele supreme, de a ilustra soluții onorabile.

Dar când cultura se transformă într-un rezervor de antimodele și antieroi, când cărțile au rolul de a dărâma, nu de a edifica o comunitate, când cultura devine o anticultură sau o subcultură, atunci rolul unei edituri tradiționale se schimbă.

Editura ”ANACRONIC” și-a propus să reînvie misiunea de edificare a cărții, însă această misiune ar fi de la bun început sortită eșecului, dacă nu s-ar avea în vedere și rolul sanitar pe care trebuie să îl joace o carte în zilele noastre. Așa că întregul proiect editorial țintește simultan restabilirea coordonatelor unei tradiții și demitizarea idolilor modernității.

Avem nevoie, mai mult decât orice, să înțelegem cum am ajuns într-o fundătură culturală, politică și socială, care sunt erorile intelectuale comise de-a lungul timpului, cine sunt corifeii dezastrului cultural contemporan și cum putem restaura demnitatea omului și a culturii.

Debutul editurii a fost marcat de ”Procesul lui Darwin”, o carte necesară pentru a pune rapid și inteligent sub semnul întrebării întreaga metafizică a progresului. Dar acesta nu a fost decât primul pas. ”Rousseau și romantismul” (Irving Babbitt) și cartea părintelui Michael Azkoul despre erorile teologice ale Fericitului Augustin. Aceste cărți, imbatabile logic, sunt referințe obligatorii pentru deconstrucția presupozițiilor curente și parte indispensabilă din bibliografia omului cultivat.

Însă, până la arcanele subtile de teologie dogmatică, au fost scoase pe piața românească trei volume despre educație, ”Distracția care ne omoară” (Neil Postman), ”Cum suntem imbecilizați” (John Taylor Gatto) și ”Educația creștin-ortodoxă a copiilor în zilele noastre” (Episcopul Grigorie Grabbe). 

Obiectivul manifest a fost de a spulbera miturile educaționale legate de mass-media și școala publică, concomitent cu a oferi un model paideic tradițional. 

În continuarea acestui demers, vor apărea la ANACRONIC celelalte titluri ale lui Johh Taylor Gatto (”Arme de instrucție în masă, Istoria secretă a învățământului în America”), o carte despre mutilarea artei în menghina corectitudinii politice universitare, „Siluirea maeștrilor” (Roger Kimball) și nu în ultimul rând un volum clasic (apărut în 1948), mai actual în fiecare zi, despre declinul civilizației apusene, „Ideile au consecințe” al lui Richard M. Weaver.

Nu în cele din din urmă, ANACRONIC va propune cititorului român o colecție de cărți istorice care vor încerca să schimbe perspectiva asupra unor evenimente clasate, în același timp în care mai atenuează din fascinația modelelor abstracte. 

Prima apariție va fi cartea profesorului Peter Dale Scott despre “Statul profund în America”, urmată de lucrarea lui Terry Melanson despre ordinul Iluminatilor, ”Perfectibiliștii”, pentru a încheia o primă serie cu excelentul volum al regretatului economist Anthony Sutton, „Wall-Street și Revoluția Bolșevică”, o carte document despre legăturile dintre bancherii americani și liderii sovietici. Acestea vor fi doar primele nume dintr-o serie cu adevărat spectaculoasă.

Eforturile sunt abia la început, iar succesul cărților ANACRONIC va fi un indiciu important că există o ieșire din dezumanizarea intitulată generic modernitate.

sursa: http://magazin.anacronic.ro

ZEUL DRAGOSTEI LA ROMÂNI

”Dragobetele”, zeul dragostei la români, este un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, care sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Denumirea zeului vine din vechime, de pe vremea dacilor, de la cuvintele dacice „trago” - țap și „pede” - picioare. Vechii daci îl percepeau ca pe un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor.

De-a lungul veacurilor românii au transformat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”Zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

Dragobetele se mai numeşte, în funcţie de regiune, “Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, “Năvalnicul”, “Logodna sau Însoţitul paserilor”.

”Dragobetele” marchează începutul primăverii, renaşterea naturii, a dragostei, a apropierii.Data de 24 februarie nu este întâmplător aleasă, ea marchează începutul anului agricol. Este momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog. 

Odată cu natura, reînvie şi iubirea, iar Dragobetele marchează ziua în care întreaga suflare sărbătorește înnoirea firii şi se pregătește pentru venirea primăverii. 

Divinitate mitologică asemănătoare lui Eros (zeul iubirii, în mitologia greacă) şi Cupidon (sau Amor, zeul roman al dragostei), Dragobete, cunoscut şi sub numele de Dragomir, este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. 

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri, prilejuind astfel înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. 

De Dragobete, satele româneşti răsună de veselia tinerilor şi peste tot se poate auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele !”.

Credinţele populare referitoare la această sărbătoare sunt multe. 

Astfel, în popor se spune că aceea care participă la Dragobete vor fi feriţi de boli şi Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

În dimineaţa zilei lui Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlnesc în centrul satului sau în faţa bisericii. Dacă vremea este urâtă, se strâng în casa unuia dintre ei, unde se ţin de jocuri şi de poveşti. Dacă vremea este prielnică, pornesc în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adună lemne pentru foc, iar fetele culeg ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrează la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste. Adunaţi în jurul focurilor aprinse, flăcăii şi fetele stau de vorbă.

În unele zone, există obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spune că e ”născută din surâsul zânelor” (‘apa zânelor’), este păstrată cu grijă, existând credinţa că are proprietăţi magice: face fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu este zăpadă şi fragi, fetele adună apă de ploaie sau iau apă de izvor pentru spălatul părului.

În Mehedinţi, există obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorc în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărește fata care îi este dragă. Dacă băiatul este iute de picior şi o ajunge, iar fata îl place, goana se sfârşește cu un sărut în văzul tuturor. Acest sărut simbolizează logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice preced logodnele adevărate, 

În Ardealul de sud-vest (de pildă, în zona Orăştiei), Dragobetelui îi corespunde sărbătoarea Popelnicului. Tinerele merg să culeagă planta omonimă, cu ale cărei frunze îşi spală părul. Popelnicul se culege după un ritual prestabilit: fetele merg pe ascuns, pe nemâncate, încă de la sfârşitul nopţii. Ele lasă ca ofrandă pâine şi ouă sau pâine cu sare şi culeg planta. 

Tinerii fac hore în câmp şi, dacă vremea este frumoasă, merg să culeagă ghiocei. 

De la această sărbătoare nu lipsesc nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuie să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrifică animale pentru că astfel s-ar strica rostul împerecherilor. 

Femeile obişnuiesc să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii sunt atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar merge bine.

Sărbătoarea dragostei este socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece există credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi ani, oamenii respectă această sărbătoare la fel ca şi pe cele religioase – nu muncesc, doar îşi fac curăţenie prin case. 

sursa: https://ro.wikipedia.org; https://identitatea.ro/

În așteptarea primăverii ...

PARTIDUL ”NEAMUL ROMÂNESC” - PARTIDUL anti-SOROS

SPIRITUL DACIC RENAȘTE, LUPUL ALB BÂNTUIE ROMÂNIA ... LA LUPTĂ !

SE SPUNE CĂ ROMÂNII SUNT ADORMIȚI ȘI NU LUPTĂ PENTRU ȚARA LOR ... ROMÂNII NU SUNT ADORMIȚI ȘI NICI INDIFERENȚI... ROMÂNILOR, CARE ÎȘI IUBESC ȚARA, LE-AU  LIPSIT ORGANIZAREA, LE-AU LIPSIT LIDERII ADEVĂRAȚI CARE SĂ LUPTE PENTRU BINELE ȚĂRII...

IATĂ CĂ ACUM AU ORGANIZARE, AU ȘI LIDERI !

ESTE VORBA DESPRE 

”PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC” - PNR

Partidul Neamul Românesc, care se declară dușman înverșunat al prezenței “societății civile” a lui George Soros în România, a fost înscris la Tribunalul București pe 7 februarie 2018, având ca obiective politice lupta împotriva „antiromânilor”, a progresiştilor care promovează ”corectitudinea politică” impusă de la Bruxelles şi împotriva lui Soros, despre care susţin că deţine controlul asupra a patru ministere ( Ministerul Justiției, Ministerul Culturii, Ministerul Educației și Ministerul Mediului)

Partidul este condus de fostul deputat PSD Ninel Peia, care a cooptat în conducere patru foşti generali: Mircea Chelaru (prim-vicepreşedinte), Nicolae Rotaru (vicepreşedinte) şi Constantin Onişor (secretar general).

“Partidul generalilor”, cum a fost deja numit de presă, va începe, încă din primele zile de la înființare, confruntarea între naționaliștii militari români și oengistii progresiști.

Partidul Neamul Românesc pledează pentru implementarea de urgență a “modelului polonez” în țara noastră, cu respectarea valorilor creștine și stoparea fenomenului migrației musulmane în Europa.

Pe lângă promovarea capitalului autohton, altă prioritate a celor de la “partidul generalilor” va fi scoaterea din viața publică a ONG-urilor care fac parte din suveica rețelei finanțate de către miliardarul George Soros în România.

Mai mult, fondatorii partidului Neamul Românesc”, despre care se spune că ar avea în spate misteriosul Departament Zero, format din militari rezerviști sau în activitate, intenționează să facă publice listele cu toți înalții funcționari și demnitari ai statului român pe care i-au identificat ca aflându-se, sub diverse forme, pe “ștatul de plată” al miliardarului George Soros.

Fostul deputat Ninel Peia este absolvent al Academiei Naționale de Informații a SRI și doctorand la aceeași instituție, iar generalul de armată Mircea Chelaru, prim-vicepreședinte al noului partid, a fost șeful marelui Stat Major. Generalul Onișor provine tot de la Academia SRI, la fel ca și Onișor fost comandant al Garnizoanei Pitești.

GRL. CONSTANTIN ONIȘOR

GRL.NICOLAE ROTARU

Cei care se înscriu în Partidul Neamul Românesc, vor fi puși să rostească, cu mâna pe Biblie, un jurământ de credință față de patrie, la fel cum se procedează în cazul investirii demnitarilor. 

Jurământul este înregistrat video și va fi încărcat pe rețelele sociale. 

Noua formațiune, este foarte pornită împotriva “antiromânilor” și vrea toleranță zero la orice “circumstanță de apariție și manifestare antinațională tot mai activă, consistentă și rafinată, plină de conținut extremist, separatist și românofob”. 

Mai mult, vrea să scoată conceptul de minoritate din Constituție, cu argumentul că, din moment ce toți cetățenii sunt egali și protejați de lege, nu trebuie ca unii să aibă mai multe drepturi. 

Totodată, PNR cere introducerea unui mecanism de revocabilitate pentru parlamentari şi primari, precum şi organizarea cât mai urgentă a Referendumului pentru Familie. 

De asemenea, se doreşte adoptarea unei legi care să definească ca obiectiv naţional reîntregirea neamului românesc. 

“Neamul românesc, nedreptățit și furat tânjește acum după lege, ordine, respect și demnitate. 

Toate instituțiile statului sunt expirate, funcționează după dogme vechi și sunt căpușate în toate punctele cheie de așa zișii “idioți utili”, aceștia punând în practică programul multiculturaliștilor progresiști de tip neobolșevic. 

Suntem foarte dezbinați, este necesară refacerea solidarității și coeziunii națiunii în jurul valorilor sale fundamentale”, a motivat preşedintele Ninel Peia decizia de a fonda un nou partid. Acesta susţine că există „grupuri de presiune” care acţionează pentru dezordine instituţională. „Aceasta este abil întreținută și de grupuri de influență autohtone sau străine infiltrate în sfera puterii, indiferent de guvern și putere și au obiective vădit îndreptate în acapararea pe mai departe a bogățiilor și resurselor țării, inclusiv a celor privind resursa de forță vie a națiunii. 

Cele 4 milioane de români plecați pentru o viață mai bună în occident au plecat, numai din cauza acțiunii de destabilizare a progresiștilor, acțiune economică, politică și socială”, spune Peia. 

Ministerul Justiției, Ministerul Culturii, Ministerul Educației și Ministerul Mediului sunt cele patru ministere ocupate complet în punctele cheie de oamenii lui Soros, susține Ninel Peia. „Indiferent ce ministru ar fi pus la cele 4 ministere, și au fost destui, nu va putea să facă absolut nimic pentru că ideile novatoare vor fi blocate, întârziate sau distorsionate. 

Pe lângă cei plasați în funcții cheie în cele 4 ministere, mai sunt în guvern și alții, așa numiții "idioți utili", care fac jocurile lui Soros fără să fie neapărat adepți ai ideologiei progresiste promovate de acesta”, a afirmat preşedintele PNR. 

De altfel, Peia nu se fereşte de cuvinte tari când vine vorba de miliardarul George Soros. „Adepții lui Soros sunt ca sectanții, se sprijină unii pe alții pentru a ajunge în pozițiile cheie ale statului român și din acele poziții blochează orice inițiativă în folosul poporului român. 

”Progresismul” promotor al ”corectitudinii politice” a ridicat la rang înalt prostituția morală, care a terfelit morala creștină, acceptând până și împerecherea nefirească. 

Dacă nu se face cât mai repede referendumul pentru familie, vom deveni sclavii noii societăți de consum și desfrâu, promovată de ”corectitudinea politică”. 

Tot ”corectitudinea politică” a propagat în România neobrăzarea, violența fizică si verbală. Acestea au ajuns să fie percepute drept normalitate”, a conchis preşedintele PNR.

Peia a afirmat că protestul care a dus la căderea guvernului Ponta a fost orchestrat de forţe oculte care pregăteau secesiunea Transilvaniei şi a Moldovei.

În PNR s-au înscris 3.000 de ofițeri de carieră din toate structurile: armată, poliție, servicii - SRI, STS, SPP. „Numai anul trecut, au ieşit la pensie din SRI peste 400 de ofiţeri între 45 și 55 de ani. 70% dintre ei sunt deja în partid. 

Totuși, partidul nu e al generalilor sau al militarilor, ci al conştiinţelor naţionale. 

Generalul Mircea Chelaru a devenit cunoscut după numirea sa, în 1997, în funcţia de comandat al Corpului 10 de Armată din Iaşi, calitate în care a vrut să ridice în faţa garnizoanei busturile mareşalilor români, inclusiv al lui Ion Antonescu. 

Valul de proteste i-a blocat iniţiativa, dar ulterior a participat la dezvelirea unui bust al lui Antonescu de lângă una din bisericile din Iaşi. 

În februarie 2000, a fost numit şef al Marelui Stat Major, post din care a demisionat după 8 luni. În acest interval a apucat să afirme că există forţe care pregătesc o separare de România a Dobrogei şi Olteniei. 

Despre electoratul ţintă

„Cetățenii care se simt dezamăgiţi de clasa politică şi care vor să trăiască demn şi să hotărască singuri ce e mai bine pentru copiii lor, să nu mai fie umiliţi de toată propaganda venită de la Bruxelles şi să fie răsplătiţi la valoarea muncii lor.”

Despre Bruxelles

“Bruxelles-ul e progresist până în măduva oaselor dar să sperăm că, până la alegerile europarlamentare de anul viitor cât mai multe partide care pun mai presus familia, credinţa şi neamul lor, vor trimite cât mai mulţi politicieni acolo. Aşa cum este cazul partidului ”Lege şi Justiţie” din Polonia.”

Despre femeile din partid

“Foarte multe. Sunt judeţe în care 80% din membri sunt femei. Organizaţiile Sibiu, Alba, Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Constanţa, sunt conduse de femei.”

Despre „trădători”

“Nu putem ierta pe cei care au denigrat România în afara şi în interiorul ţării. Sau pe cei care sunt “idioți utili” ai acestei ideologii progresiste care promovează corectitudinea politică și în care nu poți avea încredere. Monica Macovei e mai rea decât Ana Pauker, Cristian Preda - un trădător, Traian Ungureanu - alt trădător. Şi mulții alții. 

Jumătate din europarlamentarii din partea PSD sunt progresiști, au fost infestați.”

Sigla partidului este crucea Sf. Andrei, înconjurată de iniţialele NR şi frunze de stejar, care apar frecvent în simbolistica miliară a armatelor mai multor ţări.

MAI MULTE DATE CARE VĂ INTERESEAZĂ, ÎNSCRIERI etc. PUTEȚI AFLA ACCESÂND LINK-UL: 

https://www.facebook.com/partidulneamulromanesc/?hc_ref=ARQ33aLPQaoY1Ed9wV-2iFSxM8h6uzG1LlrEwzR0NxVuVL6y2k5CK5khRMACiylB1Qw&fref=nf

SAU LINK-UL: 
https://www.facebook.com/NinelPeia/

DOAMNE AJUTĂ  !

sursa: http://jurnalul.ro; http://evz.ro

ÎMI ESTE DOR DE PRIMĂVARĂ ! VOUĂ VĂ ESTE DOR ?

CHINA ESTE O ȚARĂ CU MARI AMBIȚII, ”NU-ȘI FURĂ SINGURĂ CĂCIULA”, AȘA CUM FACE ROMÂNIA

Aşa arată o gară pentru trenuri în China

Pare ireal, dar realitatea aceasta este. La ora actuală, China are cel mai dezvoltat și mai rapid transport cu trenul, este pe primul loc în lume. Aceste trenuri sunt confortabile, încăpătoare și circulă cu  viteze uimitoare -  350 și 400 km/oră. 

De ce este posibil ca populația din China să beneficieze de un astfel de transport iar populația din România nici măcar nu îndrăznește să viseze la așa ceva ? Pentru că în China, la cârma țării sunt politicieni adevărați, patrioți, iar chinezul de rând este harnic, priceput și foarte rapid în tot ceea ce face. Spre deosebire de China, în România ”Doreii” stau în fruntea țării, dar ei se închină la străini nu în fața românilor, fură sau înstrăinează bogățiile țării și apoi tot ei strigă ”penalii-penalii”, dorm sau se îmbată când ar trebui să muncească, doar concediile lor sunt singurele lucruri pe care le fac cu multă seriozitate... (n.m.)

Din septembrie 2017, în China circulă și trenuri cu viteza de 400 km/oră.

Trenurile parcurg in patru ore si jumatate distanta de 1.300 km dintre Beijing si Shanghai, iar un bilet de clasa a doua costă echivalentul a 83 de dolari.

Trenuri lungi, confortabile și foarte rapide

Trenurile dispun de un sistem care permite oprirea automată a garniturii in caz că este detectat un obstacol pe linie sau daca sunt conditii meteo vitrege. Un tren ce ruleaza cu 350 km/h are nevoie de cativa kilometri pentru a opri.

China a construit 20.000 de kilometri de cale ferată pentru trenurile de mare viteză şi intenţionează să adauge acestui număr încă 10.000 de km până în 2020.

Gara din Shanghai

 

Așa arată interiorul unui tren care circulă în China

În China transportul cu trenul este considerat mai confortabil și mai rapid decât cel cu avionul. Deja, o parte din cursele pe distanțe mai scurte, cu avionul, au fost suspendate.

Fantasticele trenuri din China

Sursa: South China Morning Post

Cum sa-ti echilibrezi intreg organismul prin masajul degetelor de la mâini

Arta vindecarii japoneze: Cum sa-ti echilibrezi intreg organismul prin masajul degetelor de la mâini.

”Jin Shin Jyutsu” este o artă si o filozofie de viată, precum și o puternica alternativa de sănătate care va poate ajuta să găsiți metode practice de a vă menține echilibrul, bunăstarea fizică și mentală .

Foloseste acest puternic medicament energetic si te va ajuta la depășirea afectiunilor și bolilor de care suferi frecvent. 

Această abordare eficientă pentru vindecare poate fi utilizată, împreună cu practicile de prevenire dar și alte tratamente de medicină alternativă si complementară, pentru a accelera procesul de vindecare si de a reduce timpul de recuperare.

”Jin Shin Jyutsu” este o artă a vindecarii cu o istorie de peste 5000 ani și înseamnă ”arta creatorului prin omul plin de compasiune”. 

Arta de a vindeca la care se refera aceste cuvinte se bazează pe propria noastră abilitate naturala, înnăscută, de a ne armoniza. 

De mii de ani, popoarele antice au folosit această conștientizare pentru a se vindeca atât pe ei înșiși dar și pe alții.

Corpul nostru are mai multe căi energetice care, daca sunt perturbate, provoacă dezechilibre in organism, simptome neplacute, cea din urma fiind chiar durerea.

Daca nu îti poti echilibra emoțiile ”Jin Shin Jyutsu”, metoda curativa japoneza te va ajuta in acest sens.

Acest tip de medicina alternativa echilibreaza energia corpului si ofera organismului sanatate emotionala si fizica. 

Principiul pe care se bazează este faptul că fiecare deget functioneaza în stransa legatura cu o anumită emoție sau un anumit organ. 

Presează timp de 3-5 minute degetul care este corelat cu organul tău afectat sau cu emoția pe care vrei sa o eliberezi, timp în care vei respira adânc. 

Este important să-ți masezi toate degetele pentru a ajunge la un echilibru în tot corpul.

Degetul Mare

– Organe:  stomacul si splina;
– Emotii:  anxietate si depresie;
– Simptome Fizice:  durerile stomacale, probleme ale pielii, nevroza, dureri de cap.

Arătătorul

– Organe:  rinichii si vezica;
– Emotii:  dezamagirile, confuzia, teama;
– Simptome Fizice:  dureri de dinti, dureri de spate, dureri musculare, probleme ale sistemului digestiv .


Degetul Mijlociu

– Organe:  colecist si ficat;
– Emotii:  incertitudinea si furia;
– Simptome Fizice:  probleme ale sistemului circulator, dureri menstruale, oboseala, dureri de cap frontale, migrene.

Inelarul

– Organe:  Intestinul gros si plamani;
– Emotii:  pesimism si tristete;
– Simptome Fizice: probleme ale pielii, astm, probleme ale sistemelor digestive si respirator.

Degetul Mic

– Organe:  inima si intestinul subțire;
– Emotii: anxietate, nervozitate, teama si lipsa respectului de sine;
– Simptome Fizice:  dureri cardiace, dureri de gât, probleme ale oaselor, balonare.

sursa: http://oficialmedia.com

CARTOFII DULCI - delicioși. sănătoși și ușor de cultivat

Cartofii dulci au foarte multe beneficii pentru sanatatea noastra, asa ca nu de putine ori, medicii nutritionisti ne recomanda să îi includem in alimentația noastra.

Multe studii au sugerat că un consum sporit de alimente cum sunt cartofii dulci scade riscul de obezitate, diabet, boli cardiovasculare, contribuie la sanatatea tenului, ofera un plus de energie.

Cartofii dulci sunt considerati un aliment cu un indice glicemic scazut, iar cercetarile recente sugereaza ca acestia pot reduce episoadele de hipoglicemie si de rezistenta la insulină in cazul persoanelor cu diabet. 

Studiile au aratat ca persoanele care sufera de diabet de tip 1 care consuma alimente bogate in fibre au un nivel mai scazut al glucozei in sange, iar bolnavii de diabet de tip 2 ar putea avea nivele imbunatatite ale glucozei din sange, lipidelor si insulinei. 

Un cartof dulce mediu ofera organismului aproximativ 6 grame de fibre (cu tot cu coaja). Specialistii recomanda un consum cuprins intre 21 si 25 g de fibre pe zi (in cazul femeilor) si un consum intre 30 si 38 de grame pe zi (in cazul barbatilor).

Mentinerea unui nivel scazut al sodiului este esentiala pentru a reduce tensiunea arteriala, insa chiar si asa, nu trebuie să uitam ca daca crestem consumul de alimente bogate in potasiu, acesta este un aliat la fel de important in cazul pacientilor care sufera de hipertensiune arteriala. 
Potrivit specialistilor, un cartof dulce mediu are aproximativ 542 miligrame de potasiu, iar statisticile arata că adultii cu greu intrunesc necesarul zilnic când vine vorba de acest mineral.

O dieta bogata in betacaroten (in cazul barbatilor tineri) poate avea un rol protectiv impotriva cancerului de prostata, potrivit unui studiu efectuat la Harvard School of Public Health (departamentul de nutritie).

Deoarece au un continut bogat in fibre dietetice, cartofii dulci ajuta la prevenirea constipatiei si contribuie la reglarea tranzitului intestinal, pentru ca tu să ai un tract digestiv sanatos.

In cazul femeilor care îsi doresc copii, este ideal să consume mai mult fier din produse de origine vegetala, care incurajeaza fertilitatea, potrivit Harvard Medical School. Vitamina A din compozitia cartofilor dulci (consumata ca betacaroten si apoi convertita in vitamina A in interiorul corpului nostru) este, de asemenea, esentiala in timpul sarcinii si lactatiei.

Alimentele precum cartofii dulci, care sunt bogate atât in vitamina C, cât si in ceea ce priveste continutul de betacaroten, ofera o crestere a imunitatii, tocmai prin prisma combinatiei puternice de substante nutritive.

Colina este un nutrient extrem de important care se gaseste in cartofii dulci; aceasta ajuta in mai multe privinte, incepând de la somn, miscarea muschilor, procesul de invatare si memorie. 
Colina ajută in mentinerea structurii membranelor celulare, in absorbtia grasimilor si reduce inflamatia cronica.

In cadrul unui studiu publicat in „Journal of Medicinal Food“, extractul de cartof dulce violet s-a dovedit a avea efecte pozitive antiinflamatoare.

Cartoful dulce poate fi colorat în roșu, violet sau maron.

Acest deliciu culinar poate fi consumat copt, fiert, prăjit, piure, în amestec cu alte legume, cu brânză, cașcaval, ouă sau cu carne. Coaja nu se înlătură, nu este toxică.


PENTRU PERSOANELE CARE DORESC SĂ CULTIVE CARTOFUL DULCE, PREZINT ÎN CONTINUARE CÂTEVA DATE ÎN ACEST SENS :


Ipomoea batatas sau cartoful dulce este o plantă legumicolă, erbacee anuală sau perenă, în funcţie de condiţiile de climă în care se cultivă. 

Frunzele mari, cordiforme (cu formă de inimă) seamănă cu cele de zorele. 

Originar din America Centrală, batatul se găseşte astăzi răspândit în toate regiunile globului. 

Suprafeţe mari se cultivă în China, Japonia, ţările din sud-estul Asiei, regiunile mediteraneene ale Europei.

În România, de câțiva ani, se cultivă pe suprafețe întinse, cartoful dulce adaptându-se bine la clima țării.

Datorită conţinutului în amidon, se foloseşte în industria textilă sau la fabricarea hârtiei. Rădăcinile tuberizate şi vrejurile, care nu se usucă după maturizarea tuberculilor, se folosesc în hrana animalelor. 

Tulpina târâtoare ajunge până la 10 m şi mugurii axilari în contact cu solul emit rădăcini advetive – este forma naturală de înmulţire vegetativă a plantei. Datorită acestei caracteristici, acoperă terenul cu frunze în scurt timp, constituind un covor care menţine umiditatea solului. 

Cartoful dulce are flori de culoare liliachie, însă la noi în țară nu înflorește.

Este o plantă pretențioasă la căldură și sensibilă la frig. 

Cultura reușește numai în regiunile unde are o perioadă de vegetație de cel puțin 4 luni de zile, cu zile și nopți călduroase. 

Lucrările de pregătire a terenului sunt: arătura de toamnă și fertilizarea cu gunoi de grajd sau îngrășăminte chimice. 

Cartoful dulce se înmulțește prin lăstari înrădăcinați în răsadnițe sau sere, prin forțarea rădăcinilor tuberizate stratificate cu mraniță în șănțulețe distanțate la 15 cm și acoperite cu 3-4 cm de pământ, la temperatura de 18-25 grade Celsius, din luna martie.

După 10-12 zile, în care se udă de câte ori este nevoie, se detașează lăstarii apăruți, de peste 10 cm, și se plantează în răsadnițe la distanța de 10 cm pe rând și 10 cm între plante. 

Se aplică lucrări specifice îngrijirii răsadurilor. 

Plantele la rândul lor emit alți butași care se desprind și se plantează în alte răsadnițe, astfel se poate obține în serie un număr foarte mare de plante. 

Plantarea în teren se face după ce trece perioada brumelor de primăvară, 20 mai -10 iunie. Se aplică îngrășăminte complexe la 4-5 săptămâni de la plantare și la 20-25 zile după prima fertilizare.

Recoltatul la începutul lunii octombrie este foarte greoi pentru că trebuie strânse tulpinile verzi, urmează dislocarea rădăcinilor cu plugul sau unelte (sapă, cazma, furcă). 

Rădăcinile rănite nu se pot păstra peste iarnă. Temperatura de păstrare este 10 grade Celsius, sub această temperatură rădăcinile putrezesc.

Ca boli, este afectat de ofilirea provocată de Verticilium sp. care se combate prin măsuri de igienă și dezinsecție. Afidele și viermele sârmă atacă batatul în faza de butași în răsadnițe. 

Păstrarea batatului peste iarnă se face prin însilozare sau în depozite moderne cu temperaturi controlate. 

sursa: https://www.casa-gradina.ro/cartoful-dulce-cum-se-cultiva-ii/; https://doc.ro

ESTE WEEKEND ... SĂ NE BUCURĂM DE LINIȘTE ȘI DE PUȚIN RĂSFĂȚ CULINAR ..

POVEȘTI PENTRU MINTE ȘI SUFLET

”VULPEA și CALUL” - poveste cu tâlc

https://superimagini-album.blogspot.com/2018/06/vulpea-si-calul-poveste-cu-talc.html#links

DESCOPERĂ ROMÂNIA

Eroi Reali, ”ascunși” în Mitologia Folclorului Românesc

https://superimagini-album.blogspot.com/2018/06/eroi-reali-ascunsi-in-mitologia.html#links