–
„Tatăl nostru care ești în ceruri…”
– Da.
– De ce
mă întrerupi ? Nu vezi că mă rog ?
– Bine,
dar M-ai chemat.
– Te-am
chemat ? Eu nu Te-am chemat, eu mă rog: „Tatăl nostru care ești în ceruri…”
– Vezi ?
Iarăși M-ai chemat.
– Cum
adică Te-am chemat ? Ce vrei să spui ?
– M-ai
chemat. Ai spus: „Tatăl nostru care ești în ceruri…”
Iată-Mă !
Sunt aici. La ce te gândești acum ?”
– La
nimic. Am vrut doar să spun o rugăciune. Îmi place să spun „Tatăl nostru”.
Întotdeauna mă simt bine după aceea, așa, ca și când mi-aș fi îndeplinit o
datorie.
– Bine,
atunci continuă.
–
„Sfințească-se Numele Tău…”
– Stai !
Ce vrei să spui prin asta ?
– Prin
ce ?
– Prin
„Sfințească-se Numele Tău…”
– Oh…
(surprins)… nu știu ce înseamnă. De unde să știu ? Face parte din rugăciune.
Chiar așa – ce înseamnă ?
–
Înseamnă „[sa] fie onorat, cinstit, făcut sfânt”.
– Da,
are sens ! Niciodată nu m-am gândit ce-ar putea să însemne acest
„sfințească-se”. Acum trebuie să continui: „Vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta
precum în cer, așa și pe pământ…”
– Chiar
crezi ce-ai spus ?
–
Desigur ? De ce nu ?
– Bine,
și-atunci ce faci cu privire la aceasta ?
– Cum
ce fac ?… Păi, ce-aș putea face ? Nu fac nimic… Mă gândesc doar, că ar fi minunat
dacă Tu ai deține controlul peste toate lucrurile, mari și mici, de aici, de pe
pământ, așa cum fără-ndoială deții controlul acolo sus, în ceruri.
– Dețin
Eu controlul peste viața Ta ?
– Peste
viața MEA ? Bine… eu merg la biserică…
– Nu,
nu asta te-am întrebat. Ce poți să spui despre poftele firii pământești cu care
te lupți ? Ce faci cu temperamentul tău, mai ales când – cum spui tu – te calcă
cineva pe bătătură ? Știi prea bine că asta este una dintre problemele tale… Și
amintește-ți ce fel de cărți citești, ce programe TV urmărești…
–
Oprește-Te ! Nu mă mai critica ! Nu sunt eu nimic mai rău decât ceilalți din
biserică !
– Oh,
iartă-Mă, te rog. Credeam că te rogi ca voia Mea să se facă pe pământ precum în
cer. Iar aceasta nu se poate face decât dacă începe cu cei care se roagă pentru
aceasta. Deci… cu TINE.
– Bine,
recunosc că am unele cusururi și, pentru că Tu ai menționat câteva dintre ele,
mă gândesc că aș mai putea adăuga și altele.
– Cred
și Eu că ai mai putea adăuga și altele…
– Știi,
adevărul e că nu m-am prea gândit la ele până acum, dar mi-ar plăcea să mă las
de unele obiceiuri rele. Și așa, treptat, aș fi cu adevărat LIBER !
– Bine,
acum ești pe drumul cel bun. Vom lucra împreună: Tu și cu Mine. Nici nu
bănuiești câte biruințe vom avea ! Mă bucur pentru tine.
–
Ascultă, Doamne, acum trebuie să închei. Rugăciunea asta mi-a luat mai mult
timp ca de obicei. „Pâinea noastră cea de toate zilele, dăne-o nouă astăzi”
–
Rugăciunea este un lucru periculos. Poți sfârși prin a fi complet schimbat –
știai asta, nu-i așa ? Tocmai asta vreau Eu, să alegi tu pentru viața ta. M-ai
chemat și iată-Mă, sunt aici. Acum este prea târziu să te oprești. Continuă-ți
rugăciunea, mergi mai departe.
– Mi-e
frică !
–
Frică ? De ce ți-e frică ?
–
Pentru că știu deja ce vei spune.
–
Haide, pune-Mă la încercare și-ai să vezi.
– „Și
ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri…”
– Ce se
întâmplă cu TINE și OANA ?
– Vezi ?
Am știut ! Am știut c-o să-mi amintești de ea ! Doamne, Oana împrăștie numai
minciuni despre mine și nici până în ziua de azi nu mi-a plătit datoria. Mi-am
promis solemn s-o pun la punct o dată pentru totdeauna !
– Dar
ruga ta cum a fost ? cum te-ai rugat ?
– Nu
asta am vrut să spun !
– Bine,
cel puțin ești sincer. Dar cred că nu este deloc ușor să porți povara
amărăciunii în inima ta…
– Nu-mi
pasă ! Cel puțin mă voi simți mai bine, după ce mă voi răzbuna pe ea. Oh, planul
e gata, până în cel mai mici amănunte ! O să-i pară rău de absolut tot ce mi-a
făcut !
– Te
înșeli, dragul meu. Nu te vei simți deloc mai bine, ci va fi mai rău.
Răzbunarea doar pare dulce. Gândește-te numai cât de nefericit ești deja. Dar
știi ceva ? Eu pot schimba totul.
– Tu
poți schimba totul ? Cum ?
–
Iart-o pe Oana și atunci Eu te iert pe tine. Ura și păcatul vor rămâne problema
Oanei după aceea, nu a ta. S-ar putea să pierzi banii ăia cu care spui că-ți
este datoare, dar cel puțin vei avea pace în inima ta.
– Dar,
Doamne, NU POT s-o iert !
–
Atunci nici Eu nu pot să te iert.
– …
Bine, ai dreptate. Mai mult decât să mă răzbun pe Oana, vreau să am pace în
inimă. Bine, o iert ! Ajut-o să găsească și ea calea cea dreaptă în viață.
Doamne, știu că se simte mizerabil acum – și oricine ar face ca ea s-ar simți
la fel. Într-un fel sau altul, Te rog, arată-i calea.
–
Foarte bine ! Minunat ! Cum te simți acum ?
– Hmmm,
bine, chiar foarte bine. Știi, cred că deseară nu voi merge la culcare atât de
încordat ca de obicei… parcă nici nu mai sunt atât de obosit.
– Dar
nu ți-ai terminat încă rugăciunea. Continuă…
– Ai
dreptate ! „Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău…”
– Bine,
am să fac și asta, numai nu te pune singur în locul unde poți fi ispitit.
– Ce
vrei să spui cu asta ?
–
Schimbă-ți prieteniile, renunță să mai mergi în locurile în care ai mers până
acum, nu te mai uitat la filme murdare, nu mai asculta discuții păcătoase, nu
te mai pune în situații îndoielnice. Unii dintre prietenii tăi au deja o
influență mult prea mare asupra ta. Vor să te implice în lucruri incorecte, nu
te lăsa păcălit de ei ! Te mint ca să se distreze pe seama ta, dar în cele din
urmă prietenia cu ei te va ruina. Și încă ceva: nu face din Mine țapul tău
ispășitor.
– Nu
înțeleg ! Ce vrei să spui ?
–
Înțeleg prea bine ! Așa procedezi mereu – te bagi în probleme și apoi fugi de
Mine : Doamne, ajută-mă să ies din încurcătura asta și Îți promit că nu mai fac
alte prostii !… Iti-aduci aminte de câte ori te-ai târguit cu Mine ?
– Da,
Doamne… Mi-e atât de rușine… Îmi pare rău. Te rog să mă ierți.
– Te
iert. Mergi mai departe, termină-ți ruga.
– „Căci
a Ta este împărăția și puterea și slava în veci. Amin.”
– Știi
TU ce Mi-ar aduce Mie slavă ? Ce M-ar face cu adevărat bucuros ?
– Nu
știu, Doamne, dar vreau să știu ! Vreau să-ti găsești plăcerea în mine. văd cât
de mizerabilă a fost viața mea până acum, dar vreau atât de mult să fiu unul
din urmașii Tăi.
– Iată
și răspunsul la întrebarea Mea !
– Da ?
– Da,
asta Îmi aduce Mie slavă : să am oameni ca TINE pe pământ, care Mă iubesc și
care caută voia Mea în viața lor.
–
Doamne, abia aștept să văd ce poți face Tu din mine ! Facă-se voia Ta în viața
mea !
– Amin ?
– Amin,
Doamne.
– Așa
să fie !