Opt obiceiuri numai bune de inclus în rutina matinală

 

Viața vine repede peste tine. Știm cu toții că poate fi stresantă, uneori copleșitoare. Te trezești obosit ca de obicei și simți cum corpul intră în modul autopilot, parcurgând pașii rutinei matinale. Poate ai făcut duș aseară și ai mai mult timp să pregătești micul dejun. Dar poate te-ai trezit târziu și trebuie să te grăbești ca să începi munca...

Indiferent de cât timp ai dimineața, este important să incluzi cât mai multe obiceiuri sănătoase în rutina zilnică. Poate că timpul pe care-l ai la dispoziție dimineața este nesemnificativ în comparație cu ziua de muncă, dar cu cât mai mult te vei strădui să creezi o rutină matinală care să te ajute, cu atât mai mult vei obține.

Dimineața este diferită pentru fiecare dintre noi, programul unei bone nu se aseamănă cu cel al unui inspector de asigurări sau bancar. Unele dimineți pot fi dificile și ți-e aproape imposibil să te dai jos din pat. Alteori te trezești în plină formă, gata să muți munții din loc. Indiferent cât de mult timp ai dimineața ca să te pregătești, sunt multe obiceiuri pe care e bine să le adaugi rutinei obișnuite. Poate că nu vei putea să le incluzi pe următoarele opt, dar este cel mai important să încerci.

1. Evită tehnologia

Este ușor să te trezești și să înșfaci imediat telefonul ca să vezi ce ai ratat peste noapte, dar procedeul îți poate ruina productivitatea matinală. Dacă primul lucru pe care-l vei vedea este un Twitter plin de vești proaste sau postări pe Instagram care-ți vor stârni FOMO (Fear of missing out – anxietatea celui care crede că alții se distrează în lipsa lui) îți vei crea un cadru mental reactiv în locul unei dispoziții proactive.

Știrile sunt rareori pozitive, așa că văzând un articol despre război, crime sau corupție după ce tocmai ai deschis ochii te va pune într-o dispoziție defensivă. Așa că în loc să pui mâna pe telefon sau laptop fă-ți timp să stai întins pe spate cu ochii deschiși, gândind la ce ai de făcut peste zi. Astfel îți vei trezi corpul în liniște și cu o dispoziție constructivă.

2. Ridică storurile

Soarele nu este o armă foarte secretă. Este unul din cele mai bune moduri de a trezi natural corpul, așa că există un motiv pentru a-l trece pe listă. Dacă ții jaluzelele coborâte vei constata că e mai greu să te trezești. Să deschizi ușa și să pășești direct în bătaia soarelui poate fi deranjant după ce ai stat scufundat mai bine de jumătate de oră în întunericul din apartament.

Este valabil și pentru telefoane sau computere. Un ecran strălucitor de telefon nu este o priveliște binevenită, așa că mai bine închide-l când te duci la culcare. Pentru a evita un start abrupt dimineața, lasă storurile puțin ridicate, astfel ca soarele să se strecoare natural și să te ajute să te trezești.

3. Bea un pahar plin cu apă

Au trecut cel puțin șase ore de când ai luat ultima gură de apă, așa că e timpul să te hidratezi. Urmărește să bei cel puțin 200 ml de apă la începutul zilei pentru o maximă împrospătare. Senzația plăcută a apei coborând pe gât și prin piept este bine primită de corp.

Poți practica și tehnica de a adăuga zeamă de lămâie într-un pahar cu apă caldă. Aceasta ajută la eliminarea toxinelor din tubul digestiv care s-au acumulat peste noapte, stimulează digestia și metabolismul.

4. Reflectează

Poate suna ca un clișeu, dar reflecția și meditația te pot ajuta să te reconcentrezi pe obiective. Chiar dacă ai numai două minute la dispoziție, o poziție relaxată și concentrarea pe resetarea cadrului mental pot limpezi ziua și regla tonusul.

În acest timp îți poți stabili intențiile pentru întreaga zi. Poate că trebuie să te concentrezi pe terminarea unui proiect sau pe munca cu un nou membru al echipei. Când te concentrezi pe ce ai de făcut toată ziua, de fapt te ajuți să-ți atingi obiectivele.

5. Fă mișcare

Da, este greu să găsești motivația de a merge la sală de cum te-ai trezit. E mai ușor să eviți și să spui că te vei duce mâine, dar nu toate exercițiile sunt intense și nădușitoare. O simplă plimbare în cartier, zece minute de yoga, sau un set de ridicări/flotări te pot pune în mișcare pentru toată ziua.

Practica exercițiilor nu este aceeași pentru fiecare. Gândește la ce merge pentru tine și pune în calendar ca să te obișnuiești. Nu trebuie să fie ceva intens și nici să te scoată din casă! Pune-ți doar corpul în mișcare și sângele în circulație ca să te ajute să treci de grijile de peste zi.

6. Pregătește un mic dejun sănătos

Ai auzit-o de un milion de ori. Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Ca și exercițile fizice de dimineață, breakfastul nu trebuie să fie ceva pretențios. Făcându-ți timp să pregătești un mic dejun sănătos cu grăsimi bune, proteine slabe și cereale integrale, îți asiguri o sursă de energie pentru a începe ziua cu abilitate de concentrare și eficacitate.

7. Fă-ți timp să te aduni

Când te simți bine pentru cum arăți, simți cum radiezi încredere. Alocând timp pentru pregătire îți clădești autoîncrederea și te ajută să treci peste grijile zilei. Fă un duș fierbinte, curăță-ți fața, piaptănă-te, spală-te pe dinți și alege o ținută care să te facă să te simți bine.

O idee bună este ca seara să-ți pregătești hainele, să împachetezi prânzul și să aduni tot ce va trebui să iei la lucru a doua zi. Asemenea lucruri mici pot reduce stresul și face dimineața de zece ori mai plăcută.

8. Deschide o listă de obiective

Când începe dimineața, gândește la lucrurile pe care le ai de făcut peste zi. Pot fi orice, de la organizarea unei ședințe amânate, la dusul câinelui la veterinar sau la invitația la o întâlnire de seară. Încearcă să limitezi lista la cinci obiective principale, astfel va fi mai puțin intimidantă și mai realistă.

Odată stabilite, scrie obiectivele într-un carnet sau într-o aplicație digitală, unde-ți va fi mai la îndemână. Clasifică-le după prioritate ca să începi cu cele mai importante. A le nota în loc de a le păstra în minte creează obiective fizice în loc de gânduri abstracte. Vei avea senzația unei motivații când pleci de acasă și începi ziua. În plus, când le vei tăia de pe listă după ce le-ai făcut este întotdeauna o satisfacție.

Așa că dă-i drumul, începe furtunos ziua! Nu contează dacă vei include toate aceste opt obiceiuri în rutina matinală sau doar câteva, ești de pe acum în câștig. Dimineața trebuie să fie un timp pentru reflecție și motivație. Un început bun al dimineții îți va spori productivitatea pe parcursul zilei. (CMX Hub)

sursa:https://life.hotnews.ro/stiri-natural-24432160-nutritie-sanatate-opt-obiceiuri-numai-bune-inclus-rutina-matinala-mai-ales-evita-fomo.htm

Pollypill, o pilulă „inovatoare” și ieftină ar putea reduce atacurile cardiace și cerebrale cu 40%

 

În ceea ce unii cercetători numesc „o abordare inovatoare a prevenției bolilor de inimă”, o pilulă (polypill) ieftină, împreună cu o aspirină, reduce accidentele cardiace și atacurile cerebrale cu 40%, conform unui articol publicat în New England Journal of Medicine. Cercetarea a fost prezentată și în sesiunile de vineri ale American Heart Association, informează CNN.

Polypill este o doctorie care combină trei medicamente pentru tensiunea arterială (atenolol, ramipril și "pilula apei" - hidroclorotiazida, un diuretic) și o statină pentru scăderea colesterolului, simvastatin. Toate sunt medicamente generice. Polypills pot fi luate singure sau cu o aspirină.

Polypills sunt larg utilizate în Europa, dar nu și în SUA. Pilula specifică acestui studiu a fost produsă în India.

Studiul a inclus peste 5.700 de voluntari din toată lumea, pe care cercetătorii i-au urmărit aproape cinci ani. Bărbații aveau 50 de ani sau peste, iar femeile 55 sau mai mulți. Toți voluntarii erau considerați a prezenta un risc moderat de probleme cu inima din cauza unor condiții asociate, ca diabet sau hipertensiune.

Grupul a fost împărțit în oameni care au luat: o doză mică de aspirină; polypill; polypill plus o aspirină; un placebo.

Polypill cu aspirină a redus problemele cardiace și decesele cu 31%, cu minime efecte secundare. Acestea au inclus amețeli sau tensiune scăzută. Cei care au continuat fără întrerupere să ia pilula au prezentat un risc de probleme cu inima scăzut cu 40%.

Doar aproximativ 4% din grupul care a luat polypill cu aspirină au avut probleme ca accident cerebral sau infarct, sau alte probleme cardiace urmărite în studiu, sau au murit, în comparație cu 6% în grupul care a luat placebo.

Rezultatele studiului sunt similare cu cercetări anterioare. Un studiu din 2003 a constatat că polypill poate preveni 88% din infarcturi și 80% din accidentele cerebrale.

Bolile de inimă sunt ucigașul nr. 1 în SUA și însumează până la un sfert din totalul deceselor.

„Am putea salva milioane de oameni de riscul unor boli serioase de inimă sau accidente vasculare cerebrale în fiecare an prin folosirea eficace de polypill și aspirină”, a declarat Salim Yusuf, co-investigator principal pentru studiu și profesor de medicină la McMaster University din Canada.

sursa:https://science.hotnews.ro/stiri-stiinte_fundamentale-24423286-science-report-pollypill-pilula-inovatoare-ieftina-putea-reduce-atacurile-cardiace-cerebrale-40-arata-nou-studiu.htm

Cercetătorii israelieni afirmă că au reușit să inverseze procesul de îmbătrânire

 

Oamenii de știință afirmă că au reușit să inverseze procesul biologic de îmbătrânire într-un grup de adulți vârstnici, anunță Neuroscience News.

Un nou studiu realizat la Universitatea Tel Aviv (TAU) și Centrul Medical Shamir din Israel arată că tratamentele cu oxigen hiperbaric (HBOT) în rândul adulților sănătoși poate opri îmbătrânirea celulelor sanguine și inversa procesul de îmbătrânire.

Din punct de vedere biologic, celule sanguine ale adulților chiar întineresc odată cu progresarea tratamentelor, afirmă cercetătorii.

Aceștia susțin că au descoperit un protocol unic de tratamente cu oxigen într-o cameră hiperbarică, acesta putând inversa două din procesele majore asociate îmbătrânirii și bolilor: scurtarea telomerilor (regiunile protective aflate la ambele capete ale fiecărui cromozom) și acumularea de celule bătrâne în organism.

Studiul s-a concentrat pe celulele imunitare care conțin ADN obținut din sângele subiecților, descoperind o alungire cu 38% a telomerilor precum și o scădere cu 37% a prezenței celulelor îmbătrânite.

„Echipa noastră a fost implicată de mulți ani în cercetări și tratamente hiperbarice - tratamente bazate pe protocoale de expunere la oxigen de înaltă presiune în diferite concentrații în interiorul unei încăperi hiperbarice”, afirmă profesorul Shair Efrati de la Universitatea de Medicină Sackler și directorul departamentului de medicină hiperbarică de la Centrul Medical Shamir.

„În studiul actual am dorit să examinăm impactul HBOT asupra unor adulți vârstnici sănătoși și să descoperim dacă astfel de tratamente pot încetini, opri sau chiar inversa procesul normal de îmbătrânire la nivel celular”.

Cercetătorii au expus 35 de indivizi sănătoși cu vârsta de peste 64 de ani unor serii de 60 de sesiuni hiperbarice pe parcursul a 90 de zile.

Fiecărui participant i-au fost prelevate mostre de sânge înainte de începerea tratamentului, pe parcursul acestuia și la o perioadă de timp după încheierea sesiunilor.

Cercetătorii au analizat apoi diferitele celule imunitare din sânge și au comparat rezultatele.

Rezultatele au indicat că tratamentul a reușit inversarea procesului de îmbătrânire în două aspecte majore: telomerii de la capetele cromozomilor s-au lungit cu 20-38% în loc să se scurteze și procentul celulelor îmbătrânite a scăzut între 11 și 37%, în funcție de tipul celulei.

„Scurtarea telomerilor este considerată în prezent 'Sfântul Graal' al biologiei îmbătrânirii”, afirmă profesorul Efrati.

„Cercetătorii din întreaga lume încearcă să dezvolte intervenții farmacologice și de mediu care să permită alungirea telomerilor. Protocolul nostru HBOT a reușit să facă acest lucru, dovedind că de fapt procesul îmbătrânirii poate fi inversat la nivel celular-molecular”, a subliniat Efrati.

„Trei luni de tratament HBOT au reușit să alungească telomerii la rate cu mult peste orice este disponibil în prezent prin intervenții asupra stilului de viață”, afirmă și dr. Amir Haddani, co-autor al studiului și ofițer medical principal la departamentul de medicină hiperbarică al Centrului Medical Shamir.

sursa:https://science.hotnews.ro/stiri-stiintele_vietii-24431621-cercetatorii-descoperit-inverseze-procesul-imbatranire.htm

Vezi imagini cu ninsorile din țară. Iarna și-a intrat oficial în drepturi !

 

A nins din abundență în mai multe zone din țară. La Rânca, stratul de zăpadă era cuprins între cinci și opt centimetri sâmbătă dimineață.

„La Rânca ninge, stratul de zăpadă este de 5 – 8 centimetri în decor. Se acţionează permanent cu lamă şi material antiderapant”, au informat reprezentanţii SDN Târgu Jiu.

CLUJ 

SIBIU

Drumarii din Braşov au împrăştiat peste 200 de tone de antiderapant după ninsorile din centrul țării, în special la munte, unde s-a depus un strat consistent de zăpadă.

„Iarna și-a intrat oficial în drepturi ! Utilajele DRDP Brașov acționat în toate județele din centrul țării, în special în zonele montane unde s-a depus un strat consistent de zăpadă. În acestă dimineață (sâmbătă- nr.) pe drumurile naționale și autostrăzi au intervenit 73 de utilaje dotate cu lamă și răspânditor de sare și s-au răspândit 222 de tone de material antiderapant”, anunță reprezentanţii DRDP Braşov.

sursa:https://www.cotidianul.ro/video-vezi-imagini-cu-ninsorile-din-tara/

„Nu vi se pare penibil” asta ?

 

Călin Popescu Tăriceanu, candidat Pro România la alegerile parlamentare, compară îndemnul președintelui Klaus Iohannis de a merge la vot cu cel din starea de urgență,  de Paște, când numărul de cazuri era încă mic,  întrebând: „Nu vi se pare penibil”?

„Dacă situația nu ar fi atât de gravă cred că aș zâmbi apăsat gândindu-mă la măsurile luate de guvernul Orban la începutul epidemiei! După ce au negat existența acestei epidemii în speranța unor alegeri anticipate, au sărit direct în starea de urgență și bolnavii au început să fie cărați cu celebrele izolete! Acum, când vă gândiți la fazele alea cu izoleta, nu vi se par de un ridicol absolut?

Nu vi se pare acum penibil că, la 328 de infectări pe zi, 23 decese și 174 infectați la ATI dl Iohannis ne spunea că Învierea se amână, că nu putem lua lumină și nici nu ne putem întâlni cu rudele? Nu vi se pare la fel de ridicol că acum, la peste 10.000 infectați pe zi, cu 178 decese/zi și cu ATI supraaglomerat, același personaj ne spune „mergeți la vot”!?

Chiar ar merita ca pe 6 decembrie românii să meargă la vot în număr mare și să le dea o lecție acestor îngâmfați și manipulatori!”, a scris Tăriceanu pe pagina sa de Facebook.

sursa:https://www.cotidianul.ro/tariceanu-nu-vi-se-pare-penibil-asta/

Iată cum va fi vaccinarea !

 

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare: „Vaccinarea va fi gratuită și voluntară”. Strategia campaniei de vaccinare anti-COVID 19 va fi făcută publică săptămâna viitoare, documentul fiind în acord cu recomandările internaționale, a declarat sâmbătă la Digi 24 Valeriu Gheorghiță.

România este parte a demersului european, ca parte egală, iar distribuția vaccinului va începe simultan pentru toate statele, a precizat Gheorghiță. „Vaccinarea va fi gratuită și voluntară”, a spus medicul, care a precizat că, pentru pregătirea campaniei trebuie realizate trei obiective: o campanie de comunicare, organizarea logisticii necesare vaccinării, precum și pregătirea actului medical ce rezidă în campania de vaccinare.

Strategia definește și grupele de vârstă și prioritățile, acestea fiind în primul rând lucrătorii din sistemul de sănătate public și privat, îngrijitorii din centrele pentru bolnavii cu dizabilități, creșe sau căminele de bătrâni, urmate de grupele vulnerabile și în cele din urmă populația generală.

Comunicarea va fi realizată prin intermediul unei platforme online dedicată, prin social media, prin toate mijloacele disponibile, a adăugat Valeriu Gheorghiță.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că UE ar putea da undă verde comercializării vaccinurilor dezvoltate de Moderna şi Pfizer / BioNTech la mijlocul lunii decembrie. Totul depinde de rezultatele evaluării pe care Agenţia Europeană a Medicamentelor o va face celor două vaccinuri anti-COVID.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) ar putea autoriza punerea pe piaţă a vaccinurilor Pfizer / BioNTech şi Moderna din a doua jumătate a lunii decembrie a anului 2020, a spus von der Leyen.

Comisia Europeană a semnat până acum cinci contracte pentru precomanda posibilelor vaccinuri: cu AstraZenaca, Johnson & Johnson, Sanofi-GSK, Pfizer / BioNTech şi CureVac. După un memorandum de înţelegere încheiat în august cu firma americană Moderna, „continuăm discuţiile şi suntem în discuţii şi cu Novavax,” a adăugat Ursula von der Leyen.

sursa:https://www.cotidianul.ro/gheorghita-face-lumina-cum-va-fi-vacinarea/

Scandalos sau revoluționar ?

 

Într-un experiment care ar putea transpune în viața reală situații din filmul „Planeta maimuțelor”, oameni de știință au inserat gene umane în fetusul unei maimuțe pentru a mări substanțial creierul primatei. Și a funcționat.

Cercetători de la Institutul Max Planck pentru Biologie Celulară Moleculară și Genetică din Germania și de la Institutul Central pentru Experimente pe Animale din Japonia au introdus o anumită genă umană, ARHGAP11B, în fetusul unei maimuțe marmoset comune, conducând la mărirea neocortexului din creierul acesteia. Oamenii de știință au publicat descoperirile lor în revista Science.

Neocortexul este cea mai nouă parte din creier care evoluează, o arată și numele: „neo” înseamnă nou, iar „cortex” – coroana exterioară a unui arbore. Acest înveliș exterior înseamnă peste 75% din creier și este responsabil pentru multe din caracteristicile unice care ne fac umani, inclusiv rațiunea și limbajul complex.

Nu mult după ce strămoșii noștri hominizi au pornit pe o ramură separată în arborele evoluționar de verii noștri actuali cimpanzeii, creierele lor au parcurs o expansiune rapidă, crescând de aproape trei ori în mărime pe durata a trei milioane de ani. Creierele hominizilor au crescut atât de repede încât au devenit înghesuite în craniile în evoluție lentă, căpătând deformațiile specific umane ale neocortexului în pliuri.

Oamenii de știință cred că acesta a fost rezultatul unui număr de factori ai evoluției, dar că rolul lui ARHGAP11B, ceva unic la hominizi, ar fi impulsionat creierele strămoșilor noștri și ale rudelor noastre apropiate, dar extincte, Neanderthalienii și Denisovanii.

Comparație între două creiere de marmoset în aceeași fază de evoluție. În dreapta se observă influența genei ARHGAP11B (Foto: Heide et al. / MPI – CBG)

Studii anterioare au arătat că ARHGAP11B a provocat măriri ale cortexului și la șoareci și dihori. Totuși, aceasta a fost prima oară când gena a fost utilizată la o primată non-umană și cu nivele de exprimare tipic umane, sugerând că gena a jucat un rol-cheie în evoluția noastră.

ARHGAP11B a apărut la strămoșii noștri acum vreo cinci milioane de ani, când un mic accident fericit a avut loc în reproducerea obișnuitei gene ARHGAP11A. Într-o greșeală evoluționară, o singură substituție a unei baze nucleotide ((moleculele care codifică ADN) cu o alta a dus la pierderea a 55 de nucleotide din ARHGAP11B. Ca un calculator care citește o linie incorectă de cod, mutația a făcut ca celulele din creier producătoare de neuroni să facă mai multe din ele însele mai mult timp, rezultând un neocortex mai mare.

„Am aflat că într-adevăr neocortexul creierului maimuței maromoset comune a fost mărit și că suprafața creierului s-a pliat”, a transmis într-un comunicat de presă Michael Heide, principalul autor al studiului.

Oamenii de știință numesc acești hibrizi om-maimuță „primate transgenice non-umane”, ceea ce poate fi suficient pentru a declanșa un semnal de alarmă pentru prevestitorii apocalipsului. Se pun cu siguranță multe întrebări etice când se fac experimente pe primate, cu atât mai mult când sunt introduse gene umane altor animale.

Din acest motiv, cercetătorii și-au limitat studiul la fetuși de maimuță, care au fost extrași după ce au crescut 100 de zile. A fi permis experimentului să treacă de faza fetală și să să fi permis nașterea maimuțelor purtătoare de gene umane ar fi fost iresponsabil și imoral, a declarat în comunicatul de presă Wieland Huttner, coautor al studiului.

„Ne-am restrâns analiza la fetuși marmoset, deoarece am anticipat că exprimarea acestei gene specific umane ar fi afectat dezvoltarea neocortexului la marmoset”, a spus Huttner. „În vederea unor consecințe potențial imprevizibile cu privire la funcționarea postnatală a creierului, am considerat ca o precondiție – obligatorie din punct de vedere etic – să determinăm efectele lui ARHGAP11B în dezvoltarea fetală a neocortexului marmoset”. (Popular Mechanics )

sursa:https://science.hotnews.ro/stiri-creierul-24432432-science-weekend-scandalos-sau-revolutionar-savantii-folosit-gene-umane-pentru-mari-creiere-maimute.htm

”Cum mama Dracului am putut să văd o minune de om în pocitania asta periculoasă ?”

 

Am stat cîndva la masă în fața unui actor cunoscut. Jucase mai mult roluri negative. Într-un film făcuse un rol de groază, în altul, de ofițer facist. Într-o piesă a jucat chiar rolul criminalului. Culmea, la masă omul rîdea molipsitor, spunea bancuri și avea un haz nebun, neobosit și degaja un aer nespus de prietenos.  Ce mai, bun de pus pe pîine! La cîteva minute, nu m-am mai putut abține și i-am împărtășit surprinderea mea.

– Domnule, eram gata să te înjur și cînd colo mă cucerești și sunt gata să îți cer iertare pentru că te-am judecat nedrept.

Și el mi-a mulțumit pentru compliment și a adăugat cu un surîs superior:

– Mi s-a mai întîmplat să mi se spună asta. Rolurile mele i-au păcălit pe mulți!

Mult mai rău m-am simțit însă cînd am descoperit că un om care îmi plăcuse o vreme se comportă ca o lepră, că are trăsături de oportunist flămînd, de egoist împuțit.

– Îți aduci aminte ce om extraordinar era?

Cu întrebarea aceasta am început de multe ori o discuție despre un ticălos. Ea mă paraliza cel puțin pentru cîteva clipe. Parcă aș fi fost vinovat de o schimbare a mea. Parcă aș fi trădat pe cineva, parcă aș fi alunecat periculos pe o gheață subțire a caracterului. Adică un om în care am crezut, pe care l-am admirat, pe mîna căruia eram gata să mă las, acum, pe neașteptate, mi se pare că este un nemernic. Doamne, Dumnezeule, cum s-a mai schimbat! Sau Doamne, ce se întîmplă cu mine? Ieri-alaltăieri eram aproape de o prietenie cu el. iar acum mă îngrozește! Mă uit la el și nu îmi vine să cred. Arată cu totul altfel. Nasu-i atîrnat este borcănat și lung. Parcă și puțin înclinat spre dreapta. Și respiră greu, fornăit, ca un porc în paie. Iar gura-i este mărginită de buze subțiri, încrețite, de om rău. Și ochii îi clipesc rar, de parcă ar împunge lame de cuțit gata să spintece. Mă simt ca în preajma unui pericol. Mai mai să o iau la fugă ca să găsesc un loc în care să scap. Numai amintirea omului frumos pe care îl știu mă mai ține locului. Contrariat, prostit și descumpănit rămîn încremenit minute întregi mai mult ca să-mi închei socoteala cu mine însumi. Și îmi zic în sinea mea:

– Cum mama Dracului am putut să văd o minune de om în pocitania asta periculoasă?

Nu se poate să nu fi trăit și alții o asemenea stare contradictorie, perplexantă. Prima dată este mai șocant. Pe urmă te obișnuiești. Te întîlnești cu al doilea om care a stat ascuns atîta vreme într-unul singur. Și n-ai încotro, trebuie să recunoști că arată altfel. De multe ori te învinovățești singur. Te mai și suspectezi de lipsă de fler, de neatenție sau chiar de slăbiciuni mai adînci.

În anii 90, cînd ne strîngeam în Piața Universității, am cunoscut o mulțime de entuziaști de toate vîrstele și profesiile. Redacția revistei Expres era improvizată în două camere din spatele clădirii Arcub de pe strada Batișei și toată ziua ne învîrteam prin Piață. Uneori ne întindeam cu orele la povești și așteptam să înceapă discursurile din balcon. Toți visam la o lume nouă, eram optimiști și înjuram de mama focului la comuniștii din FSN.

A fi jurat că suntem prieteni și că ne leagă aceleași aspirații. Din două-trei vorbe legam o discuție și ne apropiam unii de alții cu o ușurință dezarmantă.Uneori intram în vorbă, așa, hodoronc-tronc, chiar fără să ne spunem ”bună ziua” și continuam minute în șir, chiar ore întregi, vorbind despre lucruri mari, despre țară, Europa, America, democrație, libertate etc. Adică despre valori importante care ne uneau într-o clipă. O vorbă bună, o judecată dreaptă ni se păreau ca o bucată de cer. Nu peste mulți ani, pe unii i-am rentîlnit pe cine știe unde, prin diferite instituții. Nu mai arătau la fel.

Unii dintre demonstranții din Piața Universității au apărut prin guvernul CDR. Nu mai arătau la fel. Prinseseră un soi de importanță, de morgă stupidă. Nu mai aveu timp de povești, le știau pe toate, își măsurau cuvintele și se încruntau gînditor ca niște demnitari proecupați și suspicioși. Ba atunci cînd am mai scăpat cîte o ironie într-un articol despre ei m-am trezit întîmpinat cu o privire disprețuitoare și cu un salut rostit cu jumătate de gură. Uneori chiar fără.

Atunci am avut sentimentul că puterea începe să urîțească omul, să-l închidă, să-i răpească din frumusețe și să-arate o altă față. Nu doar caracterul unora părea schimbat, ci și anatomia. Defectele fizice ieșeau la vedere parcă mai puternice, ca niște negi care se umflă și înegresc în cîteva ore. Nu l-am văzut bine? M-am înșelat? S-a schimbat el atît de tare? Cum de-și ascunsese urîțenia atît de bine și cît naiv am putut fi?

Viața m-a învățat că același om arată diferit în funcție de împrejurări. Mai exact spus, în funcție de cauza pentru care luptă, de idelaul pentru care se jertfește, de valorile morale pe care își rînduiește viața. Și omul cu defectele fizice stridente pare frumos cînd slujește o cauză nobilă, cînd apără un nedreptățit, cînd se bate pentru un adevăr. Cînd se sacrifică sau își rupe din sărăcia lui să ajute un semen aflat la încurcătură începe să aibă ceva măreț, de erou chiar. Capătă o frumusețe dumnezeiască. Și de îndată ce se lasă dominat de slăbiciunile sale sau se înhamă la regulile unui clan sau grup de putere începe să se urîțească. Și din clipa în care dă să susțină lucruri comandate, în care nu crede, din clipa în care se depărtează de valorile morale care au ținut lumea pe temelii și pentru care a renunțat să lupte începe să-și etaleze urîțenia.

În slujba binelui, omul este frumos și mîndru. În bandă și copleșit de ambiții nu-i decît un animal urît și diform care începe să pută!

sursa:https://www.cotidianul.ro/uritii-minunati-si-frumosii-nemernici

”Nu sunt președintele României, dar sunt alături de toți românii !”

 

Ilie Năstase l-a criticat în termeni duri pe Klaus Iohannis, într-o declarație pentru ProSport, după ce președintele României a ales să nu meargă la locul tragediei de la ATI din Piatra Neamț, transmițând doar mesaje de condoleanțe la TV.

„L-ai văzut dumneata pe președintele României să se ducă la Piatra Neamț? Eu luni merg cu soția mea la Piatra Neamț! Îmi iau toate hainele vechi pe care le am și le dau copiilor din Piatra Neamț.

Îmi pare tare rău pentru ce s-a întâmplat, tatăl soției este de lângă Piatra Neamț! Mă duc și îmi donez hainele, dau și bani dacă e nevoie. Dar nu dau la spital, ci la copiii amărâți de acolo. Nu sunt președintele României, dar sunt alături de toți românii!”, a declarat fostul jucător.

„L-ai văzut dumneata pe Iohannis acolo? Că la Colectiv s-a dus! Atunci și-a dat interesul. Ee, aici nu își mai dă! Că e partidul lui, domne ! Adică e țara lui, partidul lui, spitalele sunt ale lui !

E o jignire! Jignește poporul! Eu nu cred că este președintele românilor. Cum să nu te duci tu acolo? Ce avea altceva de făcut!? Apare la televizor și spune că îi pare rău. Dacă îți pare rău, de ce nu te-ai dus, frate, acolo unde s-a întâmplat!?”, a spus Ilie Năstase.

Năstase i-a adresat lui Klaus Iohannis și o întrebare retorică: „Vreau să îi pun o întrebare, atât: ‘Dacă se întâmpla treaba asta la Sibiu, se ducea tovarășul președinte la Sibiu?’ Că e tovarăș el… Au confiscat țara, domne! Că înainte au confiscat-o ceilalți, cât au stat 4 ani.

Acum o confiscă și el cât va mai sta! Ați văzut ce se întâmplă în Franța? Că anulează alegerile parlamentare cu 3 luni sau cu 5 luni? Asta face Macron, că e deștept! La noi, nu! trebuie să facem alegerile, domne! Nu putem să lucrăm altfel, că pierdem 3 luni de furat!”, a mai afirmat fostul tenisman.

sursa:https://www.cotidianul.ro/ilie-nastase-il-face-praf-pe-iohannis-e-o-jignire-jigneste-poporul/

Sondajul care face praf guvernarea ! Se poate pune cruce actualei Guvernări

 

Cercetare sociologică de ultimă oră care scoate în evidență cel mai grav semnal de alarmă – și cea mai dură reacție a românilor față de actuala guvernare

O cercetare sociologică realizată de  Grupul de Studii Socio-Comportamentale ”Avangarde” a fost prezentat de profesorul Marius Pieleanu la emisiunea lui Mihai Gâdea, ”Sinteza zilei”.

Fără a comenta prea mult, prezentăm întrebarea în urma căreia se poate… pune cruce actualei Guvernări:

”Dumneavoastră personal credeți că lucrurile în România se îndreaptă mai degrabă într-o direcție bună sau într-o direcție proastă?”.

Ei bine, vorba lui Mihai Gâdea, ”răspunsul este copleșitor”:

- 73% dintre cei respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită;

- 12% nu știu ce să răspundă

- NUMAI 15% consideră că România se îndreaptă într-o direcție bună!

Comentariile sunt de prisos! Păi unde e liniștea ”parteneriatului strategic”, siguranța bunăstării ca membrii ai UE?... Probabil în acel procent infim de… 15%!

Continuând, o altă întrebare sună așa: ”Pe o scală de la 1 la 10, unde 5 reprezintă nota de trecere, ce notă ați acorda Guvernului României pentru modul în care a gestionat până în acest moment Pandemia Covid 19?”

Rezultatul este de asemenea copleșitor, iar Mihai Gâdea comentează logic: ”În momentul în care oferi de la 1 la 10 posibilitatea să răspundă la această întrebare, 1 fiind nota cea mai mică din tot eșantionul, răspund 19%, ceea ce eu cred că înseamnă un fel de furie. 19% spun că nota 1 merită Guvernul pentru modul în care a gestionat această pandemie”.

Ajungem și la celebra ”Românie educată” prin întrebarea: ”Din punctul dvs de vedere sistemul de educație online este unul eficient?”.

Rezultat:

- 56% - ”Nu, nu este eficient”;

- 29% - ”Este eficient”

- 15% - ”Nu știu/ Nu răspund”;

Altă întrebare despre Educație:

”Ținând cont de evoluția pandemiei în România considerați că școala ar trebui să se desfășoare în continuare în sistem online sau ar trebui ca elevii să revină în clase?”

Raspuns:

- 51% - ”Să revină în clase”

- 35% - ”Online”

- 14% - ”Nu știu/ Nu răspund”.

Un test: ”Din punctul dvs de vedere care dintre următoarele afirmații sunt adevărate și care nu?”.

- ”Pandemia va continua și în anul 2021 și vom avea restricții!”

Răspuns: 83% - DA, 4% -s NU.

- ”În anul 2021 vom avea o criză economică majoră!”

Răspuns: 64% - DA, 11% - NU.

- ”În anul 2021 va începe un război!”

Răspuns: 66% - NU, 3% (!!!) DA, 31%  - Nu știu/ Nu răspund.

- ”Din punctul dvs de vedere decizia de a închide piețele este una corectă sau una greșită?”

 

Răspuns: 72% - ”O decizie greșită”, 12%  - ”O decizie corectă”, 16% - ”Nu știu/ Nu răspund”.

În secvențele de mai jos vedeți și restul cercetării sociologice.

De precizat că studiul s-a făcut pe un eșantion de 815 subiecți (eșantion probabilist, aleator simplu), prin metoda CATI (interviuri telefonice), cu marja de eroare: 3,3% pentru un nivel de încredere de 95%. Sondarea s-a făcut în perioada 15-17 noiembrie.

Un singur comentariu: rezultă clar două aspecte – românii nu sunt mulțumiți de mersul lucrurilor – dar nici nu mai înghit marea și costisitoare gogoașă a ”amenințării militare”, prin care România e spoliată și supusă unui regim de colonie.

sursa:https://ro.sputnik.md/analytics/20201119/32556214/Sondajul-avangarde-guvernare-rezultat.html

Poliția a arestat un medic suspectat de uciderea unor pacienți Covid

 

Poliția germană a anunțat că a deschis o investigație împotriva unui doctor din orașul Essen suspectat de uciderea cu injecție letală a doi pacienți care au dezvoltat o formă severă a COVID-19, transmite Reuters.

Doctorul în vârstă de 44 de ani, care lucra la Spitalul Universitar din Essen este suspectat că a ucis doi bărbați în vârstă de 47 și 50 de ani care se aflau în secția de terapie intensivă cu forme foarte grave ale bolii cauzate de coronavirus, potrivit poliției germane.

Aceasta afirmă că medicul a recunoscut una din crime, afirmând că a vrut să cruțe pacientul și rudele sale de mai multă suferință.

Cotidianul Bild a relatat că doctorul a informat familiile pacienților înainte de a-i ucide cu injecția letală.

Pacienții bolnavi pot solicita asistență în terminarea vieții sub o hotărâre judecătorească de anul trecut dar este neclar deocamdată dacă asta s-a întâmplat și în cazul de față.

Toate formele de suicid asistat sunt un subiect sensibil în Germania datorită Holocaustului și programelor de eutanasiere ale regimului nazist, implementate cu asistența medicilor.

Spitalul din Essen a anunțat că doctorul a fost suspendat și că ajută poliția în ancheta sa.

Regiunea industrială Essen din vestul Germaniei se confruntă cu unul din cele mai severe focare ale pandemiei de COVID-19 din această țară, raportând săptămâna trecută o rată a contagierilor de 166 de cazuri la suta de mii de locuitori, cu mult peste ținta de 50 a guvernului.

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-24432116-medic-german-arestat-suspiciunea-ucis-pacienti-covid.

Comparație între programele de guvernare PNL, PSD și USR-PLUS: Cum arată investițiile în viziunea celor trei partide

 

Când vine vorba despre investiții, toate partidele promit cam aceleași lucruri- drum, spital, școală, sprijin pentru afaceri-, însă modul de prezentare a acestora în programele de guvernare sunt diferite. Am răsfoit sutele de pagini din programele de guvernare ale PNL, PSD și USR-PLUS, pentru a vedea cât de mult interes prezintă investițiile pentru fiecare dintre aceste partide și cum vor să cheltuiască banul public pentru dezvoltarea economică. Pe hârtie, promisiunile PNL și PSD sunt cele mai generoase, cu multe cifre în dreptul investițiilor publice și multe scheme de sprijin pentru afaceri. USR prezintă investițiile mai mult la modul general, fără amănunte legate de costuri și scheme de finanțare.

În programul PNL, cuvintele investiții/investiție apar de 449 ori în 340 de pagini, în cel al PSD de 78 de ori în 320 pagini, iar în cel al USR-PLUS de 233 ori în 451 de pagini.

PNL ține să precizeze încă de la începutul documentului că modelul de dezvoltare economică propus are în plin plan investițiile, ca motor al dezvoltării economice care să genereze cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în intervalul 2021 – 2024. PNL susține că se bazează pe o creștere economică cu un ritm mediu anual de 5,6% în perioada 2021-2024 și cu o dinamică în accelerare peste 6,0% la finalul intervalului de prognoză, perioadă în care se va realiza o absorbţie consistentă a fondurilor europene. Formarea brută de capital fix va reprezenta motorul creșterii economice, spune PNL. Dinamica formării brute de capital fix va fi superioară nivelului mediu anual de 9,5%, fiind așteptat un comportament investițional de anvergură din partea mediului privat, se mai arată în document.

PSD face calcule ale efectelor de multiplicare generate de investiții în economie (din fondurile publice, surse atrase din credite BEI, BERD, BM etc. și prin parteneriat-public-privat). Estimează o creștere anuală a sumelor alocate investițiilor publice, cu 10 miliarde lei în plus până la 19 miliarde lei, față de anul precedent. Se gândește la un Fond Strategic de Investiții. Aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de investiții vor veni la Buget sub formă de taxe și impozite, consideră PSD.

USR-PLUS nu are ținte și scenarii macroeconomice.

Programul PNL este stufos, cu multe date și cifre, cel al PSD este schematic și cu multe grafice, iar cel al USR este cu multă literatură.

Ca surse de finanțare, toate partidele se bazează în mare parte pe bani europeni, cele 80 miliarde euro care ar urma să fie alocate României în perioada 2021-2027, prin Cadrul Financiar Multianual al UE și programul Next Generation EU.

Vezi aici Programul de guvernare al PNL, Programul de guvernare al PSD și Programul de guvernare al USR-PLUS.

Proiectele PNL pe investiții din programul de guvernare

PNl are în vedere înființarea unor instituții noi, precum un Fond Român de Investiții și o Bancă Națională de Dezvoltare.

Guvernul României are în vedere realizarea de investiții majore în legătură cu proiectele Inițiativei celor Trei Mări: Rail-2-Sea și Via Carpatia ce se vor realiza în regim PPP.

Rutier - peste 970 Km de autostrăzi și drumuri expres în perioada 2021-2024 din care:

660 Km de autostradă:

• 320 Km din Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani – 6,09 mld.Lei;
• 160 Km din Autostrada Transilvania – 4,17 mld. Lei;
• 43 Km din Autostrada Pitești-Sibiu (secțiunea 1 Sibiu-Boița și secțiunea 5 Curtea de Argeș-Pitești) – 2,32 mld. Lei;
• 100 Km din Autostrada de Centură a Bucureștiului (Sud și Nord) – 4,93 mld. Lei;
• 24 Km din Autostrada Sebeș-Turda Lotul 2 – 549.33 mil. Lei;
• 14 km din Autostrada Lugoj-Deva Lotul 2 – 1,36 mld. Lei.

310 Km Drum expres:

• 121 Km din Drumul Expres Craiova-Pitești – 3,15 mld. Lei;
• 13 Km – Drumul Expres Brăila-Galați – 530.312 mil. Lei;
• 98 km – Drum Expres Buzău-Brăila – 1,80 mld. Lei;
• 76 Km – Drum Expres Focșani-Brăila – 1,40 mld. Lei.
• Finalizarea podului suspendat peste Dunăre de la Brăila și drumurile de legătură (1,99 mld. Lei).

Demararea unor proiecte noi de investiții în Moldova, Dobrogea și Regiunea de Sud din care:

• Autostrada A8, Târgu Mureș-Târgu Neamț-Iași-Ungheni – aprox. 311 Km, 35,85 mld. Lei;
• Autostrada A7, Pașcani-Suceava-Siret –101 km, 2,18 mld. Lei;
• Autostrada A13, Brașov-Bacău – 165 km, 8,85 mld. Lei;
• Autostrada A13, Sibiu-Brașov – 125 km, 7,10 mld. Lei;
• Drumurile expres din zona Dobrogei: Brăila-Tulcea-Constanța – 172 km, 4,33 mld. Lei;
• Drum expres Tișița-Albița – 160 Km, 3,56 mld. Lei;
• Drum expres Ploiești-Găești – 74 Km, 1,67 mld. Lei;
• Drum expres Bacău-Piatra-Neamț – 61 Km, 1,12 mld. Lei;
• Drum expres Timișoara-Moravița – 60 Km, 1,41 mld. Lei;
• Autostrada Dr. Tr. Severin-Caransebeș -Lugoj (142 km, 6,52 mld. Lei) la care se adaugă coridorul transfrontalier Dr. Tr. Severin-Calafat (72 km, 3,31 mld. Lei), parte din coridorul de conectivitate a proiectelor analizate în cadrul Inițiativei celor 3 Mări.

Vor fi demarate lucrările la:

• Autostrada Nordului – 335 km, 6,68 mld. Lei;
• Autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov – 113,6 km, 6,31 mld. Lei;
• Secțiunile 2, 3 și 4 din Autostrada Sibiu-Pitești – 79 km, 11,32 mld. Lei.
• Feroviar:

Cale ferată. Creşterea vitezelor tehnice şi comerciale pe 1.000 Km din reţeaua feroviară:

• București-Brașov, Timișoara-Arad, București-Buzău, București-Craiova, Pașcani-Iași, București-Pitești – 1,7 mld. Lei;
• Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Sighișoara-Simeria-Curtici: cca. 20 mld. Lei;
• Demararea de noi lucrări pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală pe secţiunile:
• Timişoara-Arad-Caransebeş – 7,3 mld. Lei;
• Cluj-Episcopia Bihor – 7,1 mld. Lei;
• Craiova-Calafat – 2,5 mld. Lei;
• Craiova-Caransebeş – 11,2 mld. Lei;
• Ploieşti Vest-Focşani-Roman-Iaşi-Frontieră – 9,5 mld. Lei;
• Predeal-Braşov – 4,5 mld. Lei.

Metrou

• Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului Bucureşti prin modernizarea Inelului Feroviar Bucureşti;
• Finalizarea Magistralei 5: Drumul Taberei-Pantelimon-Secţiunea 2, Eroilor-Piața Iancului – 2,65 mld. Lei;
• Lansarea în execuție a Magistralei 6 - legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă-1 Mai-Otopeni – 2,6 mld. Lei;
• Dezvoltarea unei noi magistrale de metrou Gilău-Florești-Cluj Napoca – 5,6 mld lei.

Naval:

• Modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale: Constanța, Galați, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Oltenița etc.

Aerian:

• Modernizarea infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, Aeroportul Internațional Timișoara-Traian Vuia, la Compania Națională Aeroporturi București, precum și la Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca;
• Implementarea Programului strategic de dezvoltare al Aeroportului Internațional Henri Coandă București în valoare de 4,77 mld. de Lei.

Dezvoltarea infrastructurii locale:

• 8 mld. de Lei pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare în 750 de localități;
• 1 mld. Euro pentru racordarea localităților la rețelele de gaze – apel deschis în 2020;
• 70% din drumurile județene și locale vor fi modernizate în 4 ani.

Modernizarea infrastructurii școlare:

• 2.500 de creșe, grădinițe și școli – construcții noi și reabilitări;
• 40 de campusuri școlare și 30 de cămine studențești;
• Reabilitarea a 8 centre universitare;
• 250 săli de sport școlare.

Spitale noi:

• 3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova și 10 unități sanitare noi și extinderi prin programele europene de finanțare;
• Reabilitarea și modernizarea a 25 spitale județene și 110 spitale orășenești;
• 1.450 centre medicale în mediul rural.

Sport de performanță și sport de masă pentru toți:

• 12 complexuri sportive și 5 săli polivalente;
• 8 bazine olimpice și 5 patinoare artificiale;
• 400 baze sportive și 45 bazine didactice pentru înot;
• 10 centre sportive pentru sporturile olimpice.

2 mld. de Lei pentru Cazinoul Constanța, Universitatea București, A.S.E., Opera din Iași, Colegiul Național „Carol I” din Craiova s.a.

Energie

• Investiții strategice în domeniul energiei nucleare în parteneriat cu SUA, Franța, Canada în valoare de 9 mld. Euro;
• Capacități energetice noi cu gaze naturale la Complexurile Oltenia și Hunedoara, Liberty Galați, ELCEN București, Drobeta Turnu Severin etc;
• Noi capacități hidroenergetice și din surse eoliene în valoare de 26 mld. Lei;
• Modernizarea rețelelor de transport a energiei electrice prin închiderea inelului de 400 kV al României și al municipiului București prin investiții de peste 1 mld. Euro;
• Modernizarea și extinderea sistemului național de transport al gazelor naturale – 9 mld. Lei;
• Susținerea exploatărilor de gaze naturale din offshore de la Marea Neagră.
  

Agricultură

• Dezvoltarea fermelor de familie și promovăm comercializarea produselor românești;
• Programe de sprijin și plăți directe în agricultură în valoare de 21,67 mld. Euro din fondurile europene alocate pentru perioada 2021-2027;
• Investiții de 6,5 mld. Euro în infrastructura de irigații, reluarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național antigrindină;
• Finanțarea rețelelor naționale de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești cu un buget 750 mil. Euro;

Sprijin pentru afaceri și alte investiții

• Lansarea de noi programe pentru mediul de afaceri, digitalizare, inovare și turism în valoare de 10 mld. Euro pentru perioada 2021-2027;
• Implementarea programului de granturi pentru repornire în industriile cele mai afectate cu o alocare de 1,5 mld. Euro – apel deschis în 2020;
• Supracontractarea proiectelor pentru microîntreprinderi și IMM-uri din Programul Operațional Regional – în implementare cu un buget de 1,13 mld. Euro;
• Contractarea granturilor pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor cu un buget de 330 mil. Euro – apeluri deschise în 2020;
• Implementarea sprijinului pentru antreprenoriat rural și tineri fermieri cu un buget de 300 mil. Euro – apeluri deschise în 2020.

Scheme de ajutor de stat:

• Schema de ajutor de stat pentru investiții noi „Greenfield” cu un buget anual de 1,5 mld. Lei;
• Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională cu un buget anual de 450 mil. lei;
• Schema de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor înregistrate de companiile din HoReCa și turism în 2020 față de veniturile din 2019;
• Schema de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor pentru chiriașii centrelor comerciale care și-au suspendat activitatea în 2020 – 160 mil. Lei;
• Schema de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022 – 100 mil. Euro;
• Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Au fost alocate încă 150 mil. Euro pentru următorii trei ani.
• Finanțare și lichidități pentru companii prin IMM Leasing și IMM Factor – 5 mld. Lei;
• Noi produse de garantare pentru IMM-uri: Agro-Invest, Cardul „I.C. Brătianu”, Venture IMM, Capital IMM etc.
• Schema de ajutor pentru creșterea competitivității industriei prin exceptarea de la plata certificatelor verzi – 75 mil. Euro pe an;
• Schema de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor expuse unui risc de relocare ca urmare a costului emisiilor de gaze cu efect de seră – 290 mil. Euro;
• Schema de ajutor de minimis „ELECTRIC UP“ privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice – 200 mil. Euro;
• Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședință de județ – buget alocat 92 mil. Lei;
• Programul Casa Eficientă Energetic – buget alocat 429 mil. Lei pentru creșterea eficienței energetice în clădiri unifamiliale.
• Programe de sprijin și plăți directe în agricultură în valoare de 21,67 mld. Euro din fondurile europene alocate pentru perioada 2021-2027;
• Investim 6,5 mld. Euro în infrastructura de irigații, reluarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național antigrindină;
• Finanțarea rețelelor naționale de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești cu un buget 750 mil. Euro;
• Susținerea investițiilor private în colectarea, depozitarea, stocarea și procesarea produselor agroalimentare pentru creșterea valorii adăugate a materiei prime – 430 mil. Euro;
• Alocarea a 1 mld. Euro pentru investiții la nivelul fermelor în sector vegetal și zootehnic, din care, pentru ferma de familie aproximativ 200 mil. Euro;
• Sprijinirea instalării tinerilor fermieri, cu teren agricol concesionat de la stat, până la 50 ha/fermier, prin alocarea sumei de aproximativ 520 mil. Euro;
• Finanțarea investițiilor în fermele ecologice care integrează funcția de procesare, funcția agropedagogică, funcția agroturistică, precum și alte scheme de calitate – 550 mil. Euro;
• Susținerea creării lanțurilor alimentare scurte „De la fermă la consumator”.
• Plantarea a 220 milioane de puieți forestieri în perioada 2021-2024 – 650 mil. Euro;
• Combaterea eroziunii costiere cu un buget de 800 mil. Euro pentru reabilitarea a 11 sectoare de plajă și creșterea suprafeței acestora cu peste 240 de hectare;
• Programe de finanțare în valoare de 830 mil. Euro pentru economie circulară, prevenirea riscurilor, calitatea aerului și biodiversitate.
• Dezvoltarea infrastructurii fizice, a resurselor umane și a standardelor pentru activitățile derulate în cadrul rețelelor fizice: centre de tineret, centre de agrement, Case de Cultură ale Studenților – 370 mil. Euro;
• Elaborarea și implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022 – 100 mil. Euro;

Proiectele de investiții ale PSD din programul de guvernare

PSD se gândește la un FOND Național de Dezvoltare Locală - 3 miliarde anual alocări sau împrumuturi din fonduri UE (Planul de redresare și reziliență) sau din Trezorerie. PSD promite rețele inteligente de alimentare cu apă și canalizare în toate comunitățile.

Vrea să înființeze și un registru național al investițiilor publice, o singură platformă publică cu toate proiectele și cu toți beneficiarii.

De asemenea, are în vedere creșterea atragerii de fonduri nerambursabile din partea UE si cofinanțare asigurată prin constituirea unui Fond Național de Dezvoltare a Infrastructurii în Sănătate

Transport rutier

• Autostrada Sibiu-Pitești 1,237.81 mil.euro - Fonduri UE
• Autostrada Brasov – Bacău 1,826.39 mil.euro – Fonduri UE
• Autostrada Sibiu - Brasov 683.91 mil.euro – Fonduri UE
• Autostrada de Centura Bucuresti Nord 512.98 mil.euro – Fonduri UE
• Autostrada Lugoj – Deva (MARGINA - HOLDEA) 116.02 mil euro –Fonduri UE
• Autostrada Ploiești – Pașcani - Siret 1.256,68 mil.euro – Fonduri UE
• Autostrada Sebes – Turda – Fonduri UE
• Autostrada Targu Mures - Targu Neamt - Iasi - Ungheni – Fonduri UE
• Drum expres Craiova - Pitesti 231.72 mil.euro - Fonduri UE
• Drum expres Braila - Tulcea 345.30 mil.euro – Fonduri UE
• Drum expres Focsani – Braila 288.70 mil.euro – Fonduri UE
• Drum expres Baia Mare - Dej - Bistrita - Vatra Dornei – Suceava 1.377 mil euro – Fonduri UE
• Drum expres Legatura A3 - Aeroport Henri Coanda 39.97 mil.euro – Fonduri UE
• Varianta ocolitoare Iasi 26.16 mil.euro - Fonduri UE
• Varianta ocolitoare Mihailesti 6.43 mil.euro – Fonduri UE
• Varianta ocolitoare Stei 51.83 mil.euro – Fonduri UE
• Varianta ocolitoare Targu Jiu 31.17 mil euro – Fonduri UE
• Varianta ocolitoare Alesd 28.48 mil.euro – Fonduri UE
• Varianta ocolitoare Bistrita 57.40 mil.euro – Fonduri UE
  

Cale ferată

• Simeria - Km. 614 650 mil.euro - Fonduri UE
• București - Craiova 836 mil.euro – Fonduri UE
• Pașcani -Dărmănești 284 mil.euro – Fonduri UE
• Focșani – Roman 588 mil euro – Fonduri UE
• Dărmănești - Vicșani 57 mil.euro – Fonduri UE
• Centura feroviară București 22 mil.euro – Fonduri UE
• Cluj-Napoca - Ep. Bihor 477 mil.euro – Fonduri UE
• Brașov – Sighișoara 677 mil.euro – Fonduri UE
• Predeal -Brașov 418 mil.euro – Fonduri UE
• București - Giurgiu Fr. 198 mil.euro – Fonduri UE
• Craiova - Calafat 668 mil.euro – Fonduri UE
  

Transport naval

• Îmbunătățirea condițiilor de navigabilitate pe sectorul Dunării cuprins între Călăraşi şi Brăila - eliminarea punctului critic Bala 230 mil.euro - Fonduri UE
• Reabilitare sistem colectare ape, protecții şi consolidări maluri înalte pe Canalul Dunăre-Marea Neagră 190 mil.euro - Fonduri UE
• Achiziția de nave tehnice pentru menținerea navigabilității pe tot parcursul anului – 100 mil. euro - Fonduri UE
• Modernizarea infrastructurii portuare - 400 mil. euro - Fonduri UE
• Implementare investiții în portul Constanța 847 mil.euro - Fonduri UE
  

Metrou

• Modernizarea stațiilor și achiziția de echipamente de ventilație 150 mil.euro - Fonduri UE
• M6 secțiunea sudică 260 mil.euro - Fonduri UE
• M5 secțiunea mediană Universitate-Iancului 550 mil.euro - Fonduri UE
• Prelungire M2 Pipera - Berceni 120 mil.euro - Fonduri UE
  

Transport aerian

• Conformarea la Regulamentul 139 prin extinderea pistelor și a căilor de rulare, extindere/lărgire pentru a putea opera aeronavele de tip E și F fără sa fie operate sub restricții
• dispuse între Autoritatea Aeronautică Civilă și aeroport Trecerea A.I.A.S în subordina Parlamentului pentru a putea separa organul de control de administrator și operatori
• Dotarea aeroporturilor cu echipamente de siguranță și securitate – 590 mil.euro – Fonduri UE (12.2023)
  

Transport multimodal

• București, Craiova, Timișoara, Brașov, Iași, Bacău, Sebeș, Galați - 100 mil.euro - Fonduri UE

Energie

• Lansarea unui Program Național de Revitalizare a Petrochimiei naționale și de valorificare a gazului intern pentru a dezvolta producţia de îngrăşăminte.
• Racordarea gratuită a încă 1 milion de familii din toate zonele țării la reţeaua de alimentare cu gaze, până în 2024.
• Creşterea capacităţii de extracție a gazelor naturale, în special din Marea Neagră.
• Modernizarea sistemul energetic prin construirea unor mari capacităţi de producţie în cogenerare (energie electrică+termică) în Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Iaşi și Craiova.
• Dezvoltarea de noi capacităţi de producţie în cogenerare, atât din surse regenerabile, cât şi pe gaze, cu impact mai redus asupra preţului la consumatorul final, cu prioritate în zone dezechilibrate energetic (Centru-Vest, Ardeal şi Moldova).
• Dezvoltarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi termice pe gaz în ciclu combinat pe platformele industriale Oltchim, Slatina, Craiova, Govora, care asigură atât consumul propriu de energie electrică şi termică, cât şi participarea ca jucători pe piaţa de energie.
• Aplicarea Planului de Decarbonizare a Complexului Energetic Oltenia, cu efect în creșterea adecvanței Sistemului Energetic Național. Finanțarea din fonduri europene și scheme naționale de ajutor de stat pentru investiții în producția de energii regenerabile ale operatorilor economici și unităților administrative de stat.
• Valorificarea de către stat a garanțiilor de origine emise pentru energia produsă din surse regenerabile și susținută prin certificate verzi, printr-un mecanism de licitație publică.
• Prelungirea duratei de viaţă la reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă şi finanţarea realizării reactoarelor 3 şi 4, corelat cu realizarea unei linii de 400 kV pentru evacuare a puterii din Dobrogea.
• Susținerea cercetării, inovării și competitivității în vederea adoptării de tehnologii avansate în sectorul energetic, ce pot contribui la implementarea unor soluții pentru captarea carbonului, dezvoltarea de capacități de producție a energiei fără emisii, noi capacități de stocare.

Sprijin pentru afaceri și alte investiții

• Program 2 mld. € pentru companii strategice
• Împrumuturi acordate de stat, garantate cu acțiunile companiilor din domeniile strategice (energie, comunicații, farma etc.)
• Asigurarea capitalului de lucru
• Linii de credit pentru deficitele temporare ale capitalului de lucru, cu dobândă de maxim 2%, între 3 și 10 ani.
• Program Start-Up Nation ed. a III-a
• Finanțarea a 10.000 de proiecte cu o sumă de 200.000 lei pe proiect, pentru stimularea antreprenoriatului și crearea de noi locuri de muncă.
• Programul StartUp export
• Garanții guvernamentale de până 100% , prin Eximbank, cu un plafon de 10 miliarde lei. Se acordă pentru menținerea activității curente, inclusiv pentru șomajul tehnic și pentru creșterea capacității de export pe piețe țintă.
• Credite cu dobândă fixă pentru IMM-uri
• BNR va da credite cu dobândă 0% băncilor comerciale care vor da credite IMM-urilor cu dobândă de maxim 2%, în lei, între 3 și 10 ani, pentru capital de lucru și investiții.
• Granturi pentru companii pt soft de e-commerce
• Granturi între 50.000 și 200.000 € pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. €, pentru software de e-commerce și de administrare a unei firme (ERP).
• Program StartUp Nation + Garanții de stat pentru creditele luate de companiile care au accesat Start-Up Nation, dar și pentru celelalte start-up-uri, prin bănci cu capital de stat.
• Granturi de 200.000 € pentru IMM-uri. Se acordă pentru investiții în sectorul de producție. Program pe 4 ani, în limita a 2 miliarde euro.
• Ajutor până la 100.000€ pentru susținerea afacerii, cu garanție pentru 50% din credit. 50% din ajutorul nerambursabil este pentru salariile noilor angajați
• Construcția de locuințe de serviciu prin ajutor nerambursabil și garanții de stat. Ajutor nerambursabil de până la 50% din cheltuielile eligibile. Maxim 15.000€ pe apartament, maxim 7.500€ pe cameră
• Construcția de rezidențe moderne pentru persoanele de peste 65 de ani. Ajutor nerambursabil de până la 50% din cheltuielile eligibile. Maxim 15.000€ pe apartament, maxim 7.500€ pe cameră
• Program de industrializare pe bază de licență. Fond de investiții de 1 mld. euro care va contribui total sau parțial la cumpărarea de licențe de către fabricile autohtone, urmând să returneze anual un procent din încasări pentru utilizarea licențelor.
• Schema de ajutor de stat „INNOVATION”. Finanțare: 600 mil. Euro de la buget sau din fonduri UE. Deducerea a 80% din costurile necesare anumitor invenții, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea și protejarea invențiilor cu obligația aplicării efective în România.
• Schemă de retehnologizare a companiilor locale. Schemă de 500 de milioane lei anual pentru sprijinirea transferului de tehnologie de la companiile străine la cele locale. Punctaj suplimentar: industrii nepoluante, respectare Green Deal
• Program pentru incubatoare și parcuri industriale. Minim câte un parc industrial pentru fiecare județ, cu implicarea autorităților locale pentru asigurarea utilităților și infrastructurii
• Cel puțin unul pentru start-up-uri în fiecare județ. Creșterea numărului de firme în centrele universitare în conlucrare cu parteneri locali.
• Program Start-Up pentru studenți. Finanțarea incubatoarelor de afaceri în universități, în conlucrare cu partenerii locali (autorități publice, companii care activează pe piața locală)
• Program de investiții pentru stațiunile balneare. Program de 1 miliard de euro în 10 ani pentru modernizarea a 31 de stațiuni balneare. Se finanțează 50% din cheltuielile eligibile, până la maxim 200.000 euro, sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis.

Proiectele USR-PLUS pe investiții din programul de guvernare

Cea mai promovată idee a USR pe partea de dezvoltare economică este folosirea fondurilor obținute din exploatarea gazelor din Marea Neagră pentru investiții, prin fondurile de pensii administrate privat (Pilon II). NOTA: USR insistă de mai mult timp cu această idee, chiar dacă este criticată în mediul de afaceri și considerată controversată.

Fondurile de pensii administrate privat (Pilon II) să investească cel puțin 50% din suma provenită în produse financiare (acțiuni și obligațiuni) emise de companii care investesc în proiecte viabile din energie, cum ar fi centrale în cogenerare, infrastructură energetică, extinderea rețelelor de conducte de gaze naturale, rețele de transport inteligente pentru energia electrică (stații de reîncărcare cu gaze naturale comprimate, electromobilitate), energie regenerabilă și petrochimie (industria îngrășămintelor, a maselor plastice, a PVC-ului etc.).

Fond de 1 miliard de euro pentru o infrastructură sanitară. Are în vedere finalizarea celor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova). Pregătirea construcției de spitale regionale în București, Brașov și alte centre universitare.

Revigorarea Institutului Ana Aslan și crearea unei rețele naționale de asistență medicală geriatrică, cercetare și gerontologie socială. Transformarea României într-un lider regional european în domeniul îngrijirii geriatrice și paliative. Refacerea Institutului Ana Aslan presupune reabilitarea corpurilor vechi și construirea unui corp de clădire nou, după modelul celui actual, refacerea bazinelor, a caselor din complex etc. În prezent, capacitatea este de 2.000 de cure de tratament pe an, iar în urma investiției s-ar putea ajunge la peste 10.000, fiind cel mai mare complex similar din Europa Centrală și de Est. Investiție în rețeaua TBRCM (deținută de Casa Națională de Pensii: hoteluri în 13 stațiuni balneo) și transformarea în Centre Regionale Ana Aslan. Buget preconizat: 500 milioane de euro

Crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare (National Promotional Bank) pentru folosirea resurselor Băncii Europene de Investiții în gestiunea financiară a proiectelor majore de investiții legate direct de convergența reală a României cu Uniunea Europeană.

Reindustrializarea României și atragerea proactivă de investiții strategice în domeniile cheie ale viitorului și crearea unei rețele de hub-uri industriale și de inovare în următoarele domenii: tehnologii noi de producție și stocare a energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, eoliene, baterii etc.); industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice; noi tehnologii digitale și de comunicații; materiale noi și dezvoltarea economiei circulare.

Hub-urile industriale conectate la ecosistemele industriale europene vor fi în zona marilor orașe universitare, cum ar fi Timișoara, București, Brașov, Cluj sau Iași. De asemenea, fostele zone miniere sau zone industriale afectate de tranziția către o economie cu emisii reduse de CO2, precum Gorjul și Hunedoara, Vâlcea sau Argeșul, pot reprezenta poli importanți în noile industrii ale viitorului. Resursa umană pregătită și competențele tehnice pot fi adaptate și valorificate în cadrul firmelor private care vor investi în noile industrii. Sprijinul public va proveni din fonduri europene. Pentru perioada 2021–2024, va mobiliza 2 miliarde de euro granturi și împrumuturi de la nivel european, cu o cofinanțare de cca. 100 milioane de euro din fonduri naționale.

Plan Național Strategic (urmașul Programului Național de Dezvoltare Rurală actual) care să includă trei măsuri dedicate:

• O măsură de sprijinire a formării de asociații agricole.
• O măsură de investiții dedicată exclusiv acestor forme asociative, după ce reușesc să se organizeze funcțional—cooperative agricole, food hub-uri etc. (există mai multe forme legale de asociere, cooperativele fiind cele mai comune, iar măsura acoperă toate formele legale).
• Dezvoltarea și implementarea unei strategii de implicare în mod activ a companiilor mari din agricultură în susținerea acestui segment de piață, prin măsuri de tipul facilităților fiscale pentru participarea la un fond de investiții dedicat fermierilor mici și mijlocii care să ofere granturi mici și medii pentru utilaje, sere sau solarii, unități de procesare etc
  

Transport

• Trebuie legată Transilvania de Muntenia și finalizat coridorul european Nădlac–Constanța prin proiectele A1 Sibiu–Pitești și A0 Autostrada de Centură a Bucureștiului.
• Moldova este defavorizată prin lipsa de infrastructură modernă și trebuie conectată de Transilvania prin autostrada A8 Iași-Tg. Mureș și de Muntenia prin autostrada A7 Siret–A3–București.
• Finanțarea europeană este esențială, precum și prioritizarea proiectelor din Master Plan și a coridoarelor trans-europene de transport care străbat România, spre exemplu: A3 Ploiești–Brașov, A6 Lugoj–Caransebeș-Turnu Severin-Craiova, A3 Transilvania Cluj–Oradea–Vama Borș, A13 Sibiu–Brașov–Bacău, drumurile exprese Pitești–Craiova, Arad–Oradea, Măcin–Constanța–Vama Veche, legăturile cu Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Bulgaria.
• Investiții pe toată rețeaua de cale ferată nu doar pe un singur coridor.
• Eliminarea miilor de limitări de viteză prin proiecte de reparație capitală.
• Utilizarea fondurilor europene pentru investiții pe întreaga rețea principală: magistralele București—Craiova—Timișoara—Arad, Ploiești—Suceava, Brașov—Sibiu—Vințu de Jos, Teiuș—Cluj sau Mărășești—Iași, precum și a conectorilor la acestea. Închiderea verigilor-lipsă din rețea: electrificarea liniei Cluj—Oradea—Episcopia Bihor, electrificarea liniei Baia Mare—Satu Mare—Oradea—Arad, electrificarea și redeschiderea liniei București—Giurgiu—Ruse, electrificarea liniei Tecuci-Iași, modernizarea centralizărilor și a sistemelor de semnalizare.
• Construirea noului terminal al aeroportului Otopeni și refacerea pistelor, și construirea noilor căi de rulare și a platformei de parcare aeronave. Terminalul 2 deoarece traficul de pasageri (înainte de pandemie) este la limita maximă a terminalului actual. Planul de dezvoltare trebuie să includă interconectarea coerentă cu rețeaua de autostrăzi și căi ferate (drum expres de legătură și legătură pe calea ferată, dublă și electrificată).
• Modernizarea infrastructurii aeroportuare la principalele aeroporturi din țară, dintre care Timișoara și Constanța sunt în responsabilitatea Ministerului Transporturilor
• Finalizarea magistralei M5 care ar trebui să traverseze Bucureștiul de la vest la est, din Drumul Taberei până în Pantelimon.
• Lucrările pentru continuarea magistralei pe sectorul Eroilor–Universitate–Iancului–Pantelimon trebuie urgentate
• Continuarea spre sudul orașului a liniei de metrou M4 Străulești–Gara de Nord pe relația Gara de Nord–Izvor–Gara Filaret–Eroii Revoluției.
• Extinderea magistralei M2 cu câte două stații la fiecare capăt, în nord de la Pipera și în sud de la Berceni.
• Pregătirea metroului diagonal M7 Rahova–Unirii–Obor–Colentina și a semi-inelului sudic M8 Crângași–Dristor.
• Sprijinirea proiectului de metrou de la Cluj–Napoca dacă acesta se dovedește fezabil.

Energie

• Retehnologizarea Unității 1 a Societății Naționale „Nuclearelectrica” în vederea prelungirii cu încă un ciclu de viață a acestei unități este vitală în următorii ani. Crearea unui cadru coerent pentru realizarea noilor investiții de la Cernavodă cu parteneri strategici euroatlantici ai României, în condiții de eficiență economică și la prețuri competitive pentru consumatorii finali. Construirea Unităților 3 și 4.
• Creșterea nivelului de interconectare a României la minim 15% până în 2030. Continuarea procesului de creștere a gradului de interconexiune, până la eliminarea totală a congestiilor.
• Finalizarea unor proiecte de investiții ale Transelectrica aflate în faze incipiente de proiectare și avizare, cum ar fi punerea în funcțiune a liniei de 400 kV Suceava—Gădălin—Bălți, proiect care va conduce și la întregirea inelului de 400 kV al Rețelei Electrice de Transport din România.

sursa:https://economie.hotnews.ro/stiri-companii-24431844-comparatie-intre-programele-guvernare-pnl-psd-usr-plus-cum-arata-investitiile-viziunea-celor-trei-partide.htm