2.09.2021

Să crape pensiile speciale

 


Biroul Politic Naţional al PSD a hotărât marţi, în unanimitate, depunerea la Parlament a unui proiect de lege privind eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari, a anunţat liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis.

Potrivit lui Simonis, proiectul a fost depus marţi la Camera Deputaţilor.

„Astăzi, Biroul Politic al PSD a hotărât în unanimitate iniţierea, depunerea unui proiect de lege prin care să eliminăm aceste pensii speciale, în primă fază pentru parlamentari, proiect care deja a fost depus sau urmează să fie depus în câteva minute la Camera Deputaţilor. (…) PNL şi USR PLUS au promis în mod repetat că vor elimina aceste pensii, nu şi-au respectat promisiunile şi nici nu am văzut vreo intenţie să o facă. Au minţit, cum au minţit şi în privinţa tăierilor pe care acum le fac şi în privinţa dublării alocaţiilor, în privinţa legii pensiilor. Au minţit pentru a pune mâna pe putere, să poată continua furturile, să-şi poată angaja pilele şi să desfiinţeze posturile celor competenţi”, a declarat Simonis.

Proiectul PSD prevede modificarea Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor în sensul abrogării articolelor referitoare la pensiile speciale.

„Articolele 49 şi 50 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor cu modificările şi completările ulterioare se abrogă”, prevede proiectul.

El a mai spus că, în perioada următoare, PSD va iniţia şi alte proiecte referitoare la pensiile speciale sau la plafonarea unor sume pentru reprezentanţii în AGA şi în Consiliile de Administraţie ale unor societăţi.

„Evident că vom iniția proiecte care vor face referire și la plafonarea indemnizațiilor din CA-uri și din AGA-uri, pentru că e inadmisibil ca în anumite AGA sau CA să existe persoane propuse de PNL, USR-Plus care să beneficieze de sume de câteva mii de euro pe lună, zeci de mii de euro pe an, în timp ce pensionarii care câștigă câteva sute de lei să sufere în urma acestui buget construit aberant de majoritatea PNL-USR-Plus”, a declarat liderul deputaților PSD

sursa:https://www.cotidianul.ro/inca-o-incercare-sa-crape-pensiile-speciale/

Alegeri locale Sectorul 1. Procurorii SIIJ au dispus renumărarea voturilor. Diseară uitați-vă la televizor ! Tic-tac ! Prințesa Gunoaielor tremură !”.

 


Procurorii SIIJ au luat o decizie în ceea ce privește alegerile locale din Sectorul 1.

Se pare că procurorii din cadrul SIIJ au dispus renumărarea voturilor integral, exercitate la alegerile locale din Sectorul 1. 

Conform deciziei consultate de DCNews, s-a dispus ”delegarea polițiilor din cadrul Direcției Generale a Poliției a Municipiului București, desemnați de către conducerea acestei instituții pentru a proceda la efectuarea următoarelor acte:

1. identificarea buletinelor de vot corespunzătoare fiecărei secții de votare. 

2. numărarea voturilor din cadrul fiecărei secții de vot și confruntarea rezultatelor cu numărul de votanți înscriși pe listele de vot corespunzătoare fiecărei din cele 166 de Secții de votare din cadrul Sectorului nr. 1 București (cât și a votanților înscriși pe liste suplimentare), care și-au exprimat dreptul de vot. 

3. confruntarea rezultatelor obținute după numărarea voturilor de la cele 166 de secții de votare din cadrul Sectorului nr. 1 București, cu datele înscrise în procesele verbale de consemnare a rezultatelor votării. 

4. predarea sacilor cu buletinele de vot și listele electorale de la cele 166 de secții de votare din cadrul Sectorului 1 București, la camera de corpuri delicte, unde vor fi păstrate până la finalizarea cercetărilor din prezenta cauză. 

5. efectuarea și altor acte de urmărire rezultate din context”.

Termenul de soluționare este 8 aprilie 2021. 

Avocatul lui Daniel Tudorache, Mihai Drăgan, tocmai ce a scris pe Facebook: ”Nu vi se pare ca nu am mai auzit demult de alegerile locale de la Sectorul 1?! Diseară uitați-vă la televizor! Tic-tac! Prințesa Gunoaielor tremură!”. 

sursa:https://www.dcnews.ro/alegeri-locale-sectorul-1-procurorii-siij-au-dispus-renumararea-voturilor_800743.html

Vizite la rude dacă te-ai VACCINAT. Gheorghiță: Da, însă cu respectarea măsurilor de prevenție

 


Medicul Valeriu Gheorghiță a vorbit despre vizitele la rude în cazul în care ambele persoane au fost vaccinate COVID-19.

În cadrul conferinței de presă, Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, a vorbit despre vizitele la rude în cazul în care una sau ambele persoane care intră în contact au fost vaccinate:

„Este o situație cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi. În primul rând, există un studiu, publicat, pe un număr de 179 de persoane vaccinate, care arată o rată de eficacitate de peste 98%, lucru care este cât se poate de îmbucurător. Din punct de vedere practic, e important să respectăm măsurile de prevenție atunci când intrăm în contact cu persoane vulnerabile, chiar dacă am fost vaccinați și chiar dacă persoana respectivă, cu care intrăm în contact, a fost vaccinată.

Persoanele respective, care sunt imunodeprimate, nu avem o certitudine a dezvoltării unui răspuns imun suficient de protector. Din acest punct de vedere, cred că e important să respectăm măsurile de prevenție, mai ales în cazul interacționării cu un astfel de pacient.

În ceea ce privește modalitatea de determinare a răspunsului în anticorpi, există aceste teste comerciale, prin care noi putem determinat anticorpii anti-spike (anti-proteină S), dar nu avem date suficiente care să coreleze nivelul anticorpilor cu nivelul de protecție oferit. Cu cât nivelul anticorpilor e mai crescut, cu atât rata de protecție ar trebui să fie mai crescută. Este mai prudent să respectăm datele de prevenție, mai ales când intrăm în contact cu persoane vulnerabile, chiar dacă au fost vaccinate“, a precizat medicul Gheorghiță.

sursa:https://www.dcnews.ro/vizite-la-rude-daca-te-ai-vaccinat-gheorghita-da-insa-cu-respectarea-masurilor-de-preventie_800716.html

Incendiu Matei Balș. Care este starea pacienților afectați

 


Ministerul Sănătății a transmis care este starea de sănătate a pacienților afectați de incendiul care a avut loc la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București în data de 29 ianuarie 2021 și care au fost transferați în alte unități sanitare.

Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan” din București: 5 pacienți în stare stabilă, 1 pacient în stare gravă, transferat în secția ATI.

Spitalul Universitar de Urgență din București: 1 pacient în stare stabilă (ATI).

Spitalul Universitar de Urgență „Elias” din București: 1 pacient în stare stabilă. 

Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș” din București: 2 pacienți în stare stabilă. 

Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” din București: 3 pacienți. 2 pacienți în stare stabilă, 1 pacient în stare gravă (ATI).

Spitalul Militar Central din București: 1 pacient în stare staționară gravă (ATI).

Spitalul Clinic Nr. 1 CF „Witting” din București: 1 pacient în stare stabilă. 

Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București: 3 pacienți în stare stabilă.

Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București: 2 pacienți în stare stabilă. 

Spitalul Monza din București: 3 pacienți în stare stabilă.

Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Bals” din București: 10 pacienți, 2 pacienți în stare gravă, 8 pacienți în stare stabilă.

sursa:https://www.dcnews.ro/incendiu-matei-bals-care-este-starea-pacientilor-afectati_800720.html

Coaliția de guvernare este un fel de „dans în trei” cu ”mici necăjeli”, (care de fapt sunt cât casa 😁😁😁)

 


Modul de funcționare al Coaliției de guvernare este „un dans în trei” și pe măsură ce lucrurile avansează este normal că nu toți din partide sunt 100% de acord, a spus Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR PLUS, despre informațiile privind nemulțumirile lui Florin Cîțu.

Micile necăjeli din coaliția de guvernare pot fi rezolvate printr-un telefon sau o discuție, declară la RFI liderul deputaților USR PLUS, Ionuț Moșteanu, care comentează informațiile pe surse potrivit cărora premierul Florin Cîțu s-ar fi arătat nemulțumit în ultima ședință a conducerii PNL de unii miniștri ai USR PLUS.

„Am făcut pași solizi în fiecare zi, de când am stabilit că mergem împreună în această guvernare, astfel încât să lucrăm la toate mecanismele de funcționare ale coaliției. 

Bineînțeles, e un dans în trei și pe măsură ce vom merge înainte cu treaba și cu munca, vor mai fi momente în care nu vom fi toți 100% de acord, fiecare cu fiecare, însă important este să lucrăm bine împreună și să ducem planul de guvernare la capăt și asta vom face, indiferent că vor mai fi supărări mai mici, mai mari, indiferent cât ne va ataca Opoziția”, spune Ionuț Moșeanu, care nu confirmă existența unor tensiuni în coaliție, între PNL și USR PLUS.

Întrebat dacă premierul Florin Cîțu are motive să fie nemulțumit de miniștrii USR PLUS, deputatul a răspuns: „Nu văd nici un motiv, colegii mei lucrează la turație maximă, acum își definitivează practic cabinetele, au mai fost schimbări în câteva ministere și colegii sunt dedicați, dacă vreți, 24 din 24, șapte zile din șapte, acestei guvernări, nu văd nici un motiv de nemulțumire. Cu siguranță că micile necăjeli, să spun așa, pot fi rezolvate printr-un telefon sau printr-o discuție”.​

sursa:https://www.cotidianul.ro/dans-in-trei-cu-suparari-in-colitia-de-guvernare/

Guvernul Cîțu reduce sporurile. Sindicaliştii Sanitas protestează

 


Sindicaliştii Federaţiei Sanitas vor picheta sediile Guvernului, Parlamentului şi ministerelor în perioada 11 - 19 februarie, în semn de protest faţă de anunţurile autorităţilor referitoare la reducerea sporurilor pentru angajaţii bugetari, suspendarea acordării voucherelor de vacanţă pentru anul 2021 şi reducerea indemnizaţiei de hrană.

'Consiliul Naţional al Federaţiei Sanitas, întrunit luni, 8 februarie 2021, a luat act cu maximă îngrijorare de declaraţiile premierului Florin Cîţu şi ale preşedintelui PNL, Ludovic Orban, referitoare la reducerea sporurilor pentru angajaţii bugetari, suspendarea acordării voucherelor de vacanţă pentru anul 2021 şi reducerea indemnizaţiei de hrană.

În acest context a analizat posibilul impact al acestor măsuri asupra membrilor noştri de sindicat, a constatat lipsa completă a dialogului social, a consultărilor cu organizaţiile sindicale înaintea implementării acestor măsuri şi a hotărât adoptarea unui calendar de proteste sindicale pe termen scurt care vizează pichetarea Guvernului României, a ministerelor de resort şi a Parlamentului României în perioada 11 februarie - 19 februarie 2021.

Pichetările vor avea loc după un program pe care îl vom anunţa în timp util, în limitele permise de legislaţia actuală, specifică perioadei stării de alertă', se arată într-un comunicat al organizaţiei sindicale. Potrivit sindicaliştilor, ignorarea completă a partenerilor sociali în condiţiile construirii unei proiecţii bugetare cu impact negativ major asupra veniturilor salariaţilor din sistemul sanitar şi cel de asistenţă socială va declanşa nemulţumiri masive care riscă să se transforme în manifestaţii spontane ce vor putea bulversa activitatea curentă a celor două sisteme aflate în linia întâi a luptei cu pandemia.

'Facem apel la toţi decidenţii implicaţi în constituirea bugetului, precum şi la toţi parlamentarii care urmează să aprobe acest buget, indiferent de culoarea politică, să aibă în vedere că salariaţii din sănătate şi asistenţă socială luptă de mai bine de un an cu virusul ucigaş în condiţii de muncă nemaiîntâlnite până acum şi sunt deja epuizaţi, iar lupta lor nu se va încheia curând, context în care reducerea veniturilor acestora este o situaţie pe care nu o putem accepta. Mai mult decât atât, creşterea imediată a salariilor, prevăzută de Legea 153/2017, pentru categoriile de salariaţi cu cele mai mici venituri din sistemul, constituie condiţia de bună credinţă a Guvernului României, nenegociabilă din punctul nostru de vedere', se precizează în comunicatul citat.

sursa:https://www.dcnews.ro/guvernul-citu-reduce-sporurile-sindicalistii-sanitas-protesteaza_800646.html

Mucenici moldovenesti - Sfințișori

 


INGREDIENTE

Pentru aluat:

1000 g faina alba superioara 000

50 g drojdie proaspata

4 oua

250 g zahar

400 ml lapte caldut

180 g unt topit

un praf de sare

1 fiola esenta de rom

1 lingura coaja rasa de lamaie

Pentru sirop:

500 ml apa

250 gr zahar

2 batoane de scortisoara

jumatate de lingurita cu seminte de anason

4-5 boabe de ienibahar

1 lingurita esenta de rom

Pentru uns :

2-3 galbenusuri

2-3 linguri de lapte

In plus:

miere de albine

miez de nuca maruntit

MOD DE PREPARARE

Punem intr-o cana drojdia impreuna cu 2 linguri de zahar, 80 ml lapte cald si 2 linguri de faina. Lasam maiaua sa creasca 10 minute, la cald.

In vasul de framantare punem faina si facem in mijloc un crater in care vom pune restul ingredientelor : ouale batute, untul topit, zaharul, un praf de sare, esenta de rom si coaja rasa de lamaie. Omogenizam usor cu mana, adaugam maiaua, restul laptelui cald si continuam framantarea pana obtinem un aluat omogen. Acoperim vasul cu un prosop curat si lasam sa creasca aluatul, la loc cald si ferit de curent, aproximativ o ora.

In acest timp ne ocupam de prepararea siropului: intr-o craticioara punem 500 ml apa si 250 g zahar , 2 batoane de scortisoara, seminte de anason si 4-5 boabele de ienibahar. Fierbem la foc mic pana ce se dizolva zaharul , iar siropul capata culoare maronie. Oprim focul si adaugam esenta de rom . Lasam sa se raceasca.

Cand aluatul si-a dublat volumul incepem sa rupem din el bucati din care vom forma mucenicii : mai intai facem sululete pe masa usor infainata , iar din sululete vom forma cerculete si apoi opturi. Asezam mucenicii in tava tapetata cu hartie de copt si îi lasam sa creasca si in tava, acoperiti de un prosop, pentru cca 30 minute.

Intr-un castron amestecam cu o furculita 2-3 galbenusuri cu 2-3 linguri de lapte si ungem mucenicii cu o pensula, dupa care ii coacem pentru 30 minute la foc mic, in cuptorul preincalzit . Cand sunt rumeniti ii scoatem, iar dupa 5 minute ii scufundam rapid in sirop si-i asezam pe platou.

Ungem mucenicii cu miere de albine si presaram nuca maruntita.

POFTĂ BUNĂ !

sursa:https://www.bucataras.ro/retete/mucenici-moldovenesti-sfintisori-76325.html

Provocare militară la China acasă ! Franța se joacă cu focul

 


Urmând exemplul SUA, marina militară franceză a intrat într-o zonă revendicată de Beijing – și pentru care există tensiuni uriașe

Două nave ale marinei militare franceze, submarinul de atac nuclear Emeraude şi nava de sprijin Seine au navigat prin Marea Chinei de Sud, într-o o zonă (maritimă) pe care China o revendică.

”Această patrulă extraordinară tocmai a finalizat o trecere prin Marea Chinei de Sud”, a declarat pe Twitter ministrul Apărării francez, Florence Parly. 

Demnitarul francez consideră această incursiune îndepărtată ca ”o dovadă izbitoare a capacităţii marinei noastre naţionale de a naviga departe şi pe o perioadă îndelungată în legătură cu partenerii noştri strategici australieni, americani sau japonezi”.

Mai mult, Florence Parly a explicat pe un ton ironic și ofensiv de ce a avut loc misiunea militară:

”De ce o astfel de misiune? Pentru a ne îmbogăţi cunoştinţele despre această zonă şi pentru a afirma că dreptul internaţional este singura regulă valabilă, indiferent de marea pe care navigăm”, a transmis ministrul francez.

Într-o postare, ministrul francez prezintă cele două nave de război. ”Misiunea Marianne: din septembrie, un submarin de atac nuclear (SNA Émeraude) și o navă de sprijin (BSAM Seine) au navigat până la 15.000 km de coastele metropolitane din Oceanul Indian și Pacific”.

Beijingul revendică suveranitatea asupra zonei Mării Chinei de Sud, dar SUA și state cu foste colonii și interese în zonă – cum ar fi Franța – susțin libertatea de navigaţie.

În 2019, nave chineze au somat o fregată franceză, care naviga în Strâmtoarea Taiwan, să părăsească zona.

Între SUA și China există tensiuni în zonă, mai ales de când China a devenit o putere de prim rang ca forță militară maritimă, în zone controlate până acum de SUA. Iar din acest punct de vedere, în jurul Mării Chinei de Sud sunt cele mai mari tensiuni.

sursa:https://ro.sputnik.md/International/20210209/33545830/franta-provocare-china.html

Încă un deces după incendiul de la 'Matei Balș'. Bilanțul a ajuns la 16 morți

 


Un alt pacient a murit în urma incendiului de la 'Matei Balș', potrivit Antena 3.

Amintim faptul că Pavilionul V al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București a luat foc pe data de 29 ianuarie 2021. Peste o sută de persoane au fost evacuate cu ambulanțele și transportate la alte spitale. Forțe impresionante de urgență au acționat la capacitate maximă pentru a face față intervenției.

sursa:https://www.dcnews.ro/inca-un-deces-dupa-incendiul-de-la-matei-bals-bilantul-a-ajuns-la-16-morti_800598.html

Senatul începe procesul împotriva lui Trump

 


Avocaţii fostului preşedinte american Donald Trump au respins acuzaţiile privind instigarea la insurecţie, contestând şi constituţionalitatea procesului care urmează să înceapă marţi în Senatul SUA.

„Conducerea Partidului Democrat nu vrea să permită niciodată ca o «criză bună» să fie irosită, dar este incapabilă să înţeleagă că nu orice lucru poate fi atribuit de fiecare dată adversarilor politici, indiferent cât de mult vor să exploateze orice moment de incertitudine al poporului american. Este vorba de o încercare egoistă a liderilor democraţi din Camera Reprezentanţilor de a profita de pe urma sentimentelor de groază şi confuzie ale americanilor din întreg spectrul politic care au asistat la distrugerile provocate pe 6 ianuarie la Capitoliu de câteva sute de oameni”, afirmă avocaţii lui Donald Trump.

Avocaţii argumentează, conform agenţiei Reuters, că Donald Trump a vorbit „în sens figurat” când le-a cerut simpatizanţilor să „lupte” împotriva Congresului. „Din discurs lipsesc referiri ori încurajări în sensul insurecţiei, violenţelor, acţiunilor infracţionale sau violenţei fizice”, susţin avocaţii Bruce Castor, David Schoen şi Michael van der Veen.

Echipa apărării contestă constituţionalitatea procedurii inculpării în vederea demiterii, argumentând că în Constituţia SUA nu există prevederi privind „inculparea în vederea demiterii a unei persoane fizice care nu deţine funcţii oficiale”. Mandatul preşedintelui Donald Trump s-a încheiat pe 20 ianuarie.

Săptămâna trecută, avocaţii au argumentat că Senatul nu mai are jurisdicţie pentru judecarea acuzaţiilor formulate în cadrul procedurii demiterii preşedintelui, întrucât Donald Trump nu mai este preşedinte. „Prevederea constituţională necesită ca persoana să fie în funcţie, pentru a fi judecată în vederea demiterii”, susţin avocaţii.

În urmă cu două săptămâni, 45 dintre cei 50 de senatori republicani au cerut anularea procedurii, argumentând că mandatul preşedintelui Donald Trump s-a încheiat.

Mulţi experţi în drept constituţional cred că poate fi organizat un proces judiciar în Senat, în cadrul procedurii inculpării în vederea demiterii lansată de Camera Reprezentanţilor, chiar dacă un preşedinte şi-a încheiat mandatul, însă Constituţia SUA nu menţionează în mod specific acest lucru şi nicio instanţă judiciară nu a fost solicitată să se pronunţe asupra unui astfel de caz, notează agenţia Reuters. Donald Trump este primul preşedinte american vizat de două proceduri în vederea destituirii şi primul preşedinte care va fi judecat în Senat după expirarea mandatului.

Procesul Senatului SUA care îl vizează pe Donald Trump, inculpat pentru „instigare la insurecţie”, va începe marţi. Senatul va stabili prin majoritate de două-treimi dacă Donald Trump este sau nu vinovat. Sunt necesare voturile a 17 senatori republicani, alături de cele ale tuturor senatorilor democraţi, pentru eventuala condamnare a lui Donald Trump.

Camera Reprezentanţilor din SUA a aprobat inculparea lui Donald Trump pentru „instigare la insurecţie”, iar procedura continuă în Senat. Potrivit articolului de inculpare, „Donald Trump s-a implicat în delicte majore şi minore prin instigarea la acte de violenţă împotriva instituţiilor de guvernare din Statele Unite”. Preşedintele Donald Trump este acuzat că a pretins în mod repetat că a câştigat scrutinul prezidenţial şi a încurajat, prin discursul rostit pe 6 ianuarie în faţa simpatizanţilor adunaţi în zona Eclipse din centrul Washingtonului, acţiunile violente asupra Capitoliului, în timp ce Congresul valida victoria lui Joseph Biden în scrutinul prezidenţial. „Preşedintele a periclitat în mod grav securitatea Statelor Unite şi a instituţiilor guvernamentale. A ameninţat integritatea sistemului democratic, a interferat asupra tranziţiei paşnice a puterii şi a pus în pericol o ramură coegală a sistemului de guvernare. Prin urmare, a trădat încrederea acordată în calitatea de preşedinte, afectând în mod evident poporul Statelor Unite. Prin acest comportament, Donald Trump a demonstrat că va rămâne o ameninţare pentru siguranţa naţională, pentru democraţie şi pentru Constituţie dacă i se va permite să rămână în funcţie; a acţionat într-o manieră incompatibilă în mod evident cu sistemul de autoguvernare şi cu statul de drept”, arată actul de inculpare, elaborat înainte de expirarea mandatului prezidenţial.

Donald Trump a afirmat că declaraţiile pe care le-a făcut înaintea violenţelor produse la Capitoliu au fost corecte. „Mi-a fost analizat discursul şi fiecare cuvânt din fiecare paragraf, fiecare propoziţie şi toată lumea crede că a fost total adecvat”, a declarat Donald Trump.

Pe 6 ianuarie, înaintea violenţelor care au vizat Congresul, Donald Trump a rostit un discurs în faţa simpatizanţilor, în centrul Washingtonului. „Vom merge la Capitoliu şi vom scanda în faţa bravilor noştri senatori şi congresmeni, iar spre unii probabil nu vom scanda prea mult. Pentru că ţara nu poate fi luată înapoi prin acţiuni slabe. Trebuie să arătăm putere şi să fim puternici. Trebuie să cerem Congresului să facă ceea ce trebuie şi să numere doar voturile electorilor reprezentaţi legal”, a afirmat Donald Trump în discursul din 6 ianuarie. Donald Trump nu a recunoscut victoria lui Joseph Biden în scrutinul prezidenţial, denunţând presupuse fraude electorale. Violenţele produse pe 6 ianuarie la Capitoliu s-au soldat cu cinci morţi şi zeci de răniţi.

sursa:https://www.cotidianul.ro/senatul-incepe-procesul-impotriva-lui-trump/

Atenționare de călătorie: Două zile cu vreme severă

 


Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Spania că Agenția Meteorologică de Stat (AEMET) a emis coduri portocaliu și galben de furtună și vânt pentru unele zone, după cum urmează:

Cod portocaliu:

• Marți, 9 februarie 2021, în comunitățile Andaluzia, Castilla La Mancha și Regiunea Murcia – pentru furtună și vânt, respectiv Aragon – pentru ninsori și vânt;

• Miercuri, 10 februarie 2021, în comunitățile Andaluzia și Regiunea Murcia – pentru furtună și vânt, respectiv Aragon și Catalonia – pentru ninsori și vânt/viscol.

Cod galben:

• Marți, 9 februarie 2021, în comunitățile Madrid, Aragon, Asturia, Cantabria, Castilla y Leon, Castilla La Mancha, Catalonia, Extremadura, Galiția, Navarra, La Rioja, Regiunea Murcia, Comunitatea Valenciană, Insulele Baleare și orașul Ceuta;

• Miercuri, 10 februarie 2021, în comunitățile Asturia, Cantabria, Castilla y Leon, Castilla La Mancha, Galiția, Țara Bascilor, La Rioja, Comunitatea Valenciană, Insulele Baleare și orașul Ceuta.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să consulte în permanență informațiile publice comunicate de autoritățile spaniole și să respecte cu strictețe recomandările acestora.

De asemenea, cetățenii români care se află în zonele afectate, în caz de urgență, pot să apeleze numărul unic de urgență 112.

sursa:https://www.cotidianul.ro/atentionare-de-calatorie-doua-zile-cu-vreme-severa/

2.08.2021

ANOSR reacţionează după ce Guvernul Cîţu a limitat transportul gratuit pe tren pentru studenţii din România

 


"Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) critică ferm poziţia Prim-ministrului Florin Cîţu de a discuta limitarea transportului gratuit al studenţilor şi solicită Guvernului încetarea imediată a acestor demersuri. Deşi domnul prim-ministru şi echipa sa nu şi-au găsit timp de la învestirea Guvernului să discute problemele şi priorităţile studenţilor, acesta îşi continuă preocupările avute în ultimii ani de a elimina această facilitate pentru studenţi.

În decursul zilei de astăzi, prim-ministrul României, Florin Cîţu, a informat ca posibilă măsură de limitare a cheltuielilor bugetului de stat pentru anul 2021 reducerea subvenţiei pentru transportul studenţilor.

Constatăm că domnul Florin Cîţu revine repetitiv asupra eliminării gratuităţii studenţilor la transportul feroviar, amintind aici amendamentul depus de către Florin Cîţu împreună cu Eugen Teodorovici în anul 2017. Ulterior, senatorul Florin Cîţu de atunci a renunţat la amendament pe considerentul că impactul bugetar este redus. Ne întrebăm astfel: în contextul în care subvenţia nu a crescut din 2017 până în prezent, ce a determinat răzgândirea prim-ministrului?", au transmis cei de la ANOSR printr-un comunicat de presă. 

"Măsură pentru creşterea echităţii în învăţământul superior"

"Dreptul de a călători gratuit cu trenul, la clasa a II-a, a intrat în vigoare la 1 februarie 2017 şi de acesta beneficiază toţi studenţii înmatriculaţi la o formă de învăţământ cu frecvenţă într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, indiferent de distanţă şi numărul de călătorii.

Aceasta reprezintă o măsură importantă pentru creşterea echităţii în învăţământul superior, facilitând accesul şi finalizarea studiilor studenţilor din medii socio-economice defavorizate. Măsura creşte mobilitatea studenţilor, atât pentru participarea la schimburile de experienţă, cât şi pentru participarea la diverse manifestări artistice, culturale, sportive sau ştiinţifice, organizate în diferite centre universitare. În acelaşi timp, aceasta are un impact pozitiv asupra mediului, facilitând politicile de promovare a acestui mijloc de transport, şi, nu în ultimul rând, a fost corelat cu creşterea participării studenţilor la vot, conform unui studiu al Academiei Române.

Totodată, asemenea măsuri de sprijin ale studenţilor există şi la nivelul altor ţări europene, cum ar fi Luxemburg sau Slovacia, care au acordat gratuitate studenţilor la transportul feroviar, măsură ce a susţinut creşterea calităţii vieţii studenţilor", mai transmit studenţii.

Transportul gratuit, sprijin pentru CFR

"Adiţional impactului bugetar redus, măsura reprezintă şi o formă de sprijin a CFR Călători. Precum a declarat directorul CFR călători, domnul Dan Costescu, pentru 2021, CFR Călători are nevoie de un buget de investiţii de 350 de milioane de lei şi de ani de zile CFR Călători este subfinanţată, fapt recunoscut şi de stat.

Subvenţionarea gratuităţii studenţilor la transportul feroviar este o măsură care ajută CFR şi operatorii privaţi să îşi crească capacitatea investiţională şi, implicit, să întreprindă demersuri pentru a oferi servicii de calitate pentru toţi utilizatorii.

Trebuie să luăm în calcul că problemele financiare ale studenţilor nu sunt deloc neglijabile. Conform Raportului Eurostudent VI , 38% dintre studenţii români (media UE=29%) au probleme financiare moderate, cu mult peste media europeană. În acelaşi context, România are un număr mare de persoane care trăiesc în risc de sărăcie sau excludere socială - un român din trei este încă în pericol de sărăcie şi excludere socială.

Conform datelor primite de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) cu privire la numărul de călătorii şi impactul bugetar al acestei măsuri, constatăm că impactul bugetar este unul redus, aşa cum declara şi prim-ministrul Cîţu, în valoare de 214.500.588 lei, reprezentând 0,0189% din Produsul Intern Brut prognozat pentru anul 2021 . Deşi domnul prim-ministru Cîţu declara în 2018 faptul că deficitul CFR Călători ar fi cauzat de subvenţia pentru studenţi , adevărul este că subvenţia nu doar că nu reprezintă o cheltuială pentru CFR Călători, ci este o măsură care reduce acest deficit", au mai spus aceştia.

Studenţii, încurajaţi să trimită mailuri la Guvern

"În concluzie, coroborând beneficiile generate de gratuitatea la transportul feroviar pentru studenţi, printre care creşterea echităţii accesului la învăţământul superior, a mobilităţii studenţilor în scopuri didactice şi de dezvoltare profesională, beneficiile aduse mediului şi încheind cu sprijinul esenţial acordat CFR Călători prin această măsură, sunt imperioase menţinerea acestui drept şi încetarea oricăror demersuri de limitarea acestuia. Invităm, astfel, studenţii să trimită adresa anexată acestei poziţii la cabinetul prim-ministrului, pe adresa cabinet.pm@gov.ro prin care să solicite oprirea oricăror acţiuni de limitare a acestui drept", au conchis cei de la ANOSR. .

sursa:https://www.dcnews.ro/guvernul-limiteaza-transportul-gratuit-cu-trenul-anosr-reactie-studentii-incurajati-sa-ii-dea-e-mail-uri-lui-florin-citu_800533.html

Clotilde Armand, acuzată de abuz în serviciu. Plângere penală la DNA

 


Avocatul Iancu Tudor a afirmat că Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, se face vinovată de abuz în serviciu, în opinia sa, în scandalul gunoaielor.

"Abuz în serviciu este, în opinia mea, ceea ce a făcut doamna primar când a încheiat un contract, prin dispoziţie de primar, fără o hotărâre de Consiliu, cu un alt operator nelicenţiat, neautorizat. O dispoziţie de primar cu preţuri cel puţin dubioase. 

După ce am luat decizia iniţială de a sista colectarea deşeului necontrolat, doamna a încercat să facă asta. A semnat cu altă companie, o companie de apartament, cu voluntari, cu nerespectarea clară a condiţiilor legale, cu nerespectarea condiţiilor de licenţiere. A venit Garda de Mediu, a constatat că noi avem dreptate, a amendat Primăria cu 160.000 de lei. Toate astea denotă o continuitate a unui comportament dincolo de limita legii. Nu respecţi Consiliul, procedurile, legislaţia salubrităţii", a declarat Iancu Toader, avocatul Romprest, în exclusivitate pentru DC NEWS. 

Plângere penală la DNA

"Doamna ameninţă în continuare cu tot felul de măsuri care sunt în afara contractului şi în afara legii. Este un haos total rezultat din necunoaşterea, atât la nivel instituţional a procedurilor administrative, cât şi a legislaţiei în materia salubrităţii. (...) Am formulat plângere penală care a fost completată cu fiecare act material pe care doamna l-a efectuat contrar legii. Sunt opt acte materiale care întră în conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu şi instigare la abuz în serviciu în formă continuată. La DNA (n.r. instituţia la care s-a depus plângerea)", a mai punctat avocatul.

sursa:https://www.dcnews.ro/clotilde-armand-acuzata-de-abuz-in-serviciu-plangere-penala-la-dna_800539.html

”Mi-a tremurat sufletul, când am constatat, încă o dată, că istoria marii civilizaţii din care ne tragem stă uitată şi ignorată prin marile muzee ale Vienei...”

 


AUR DACIC 


Străzile Vienei vibrează în zumzetul neîn­trerupt al turiştilor: oameni încărcaţi de sacoşe mari, restaurante răspândind mi­res­me îmbietoare, berării arhipline, chelneri fer­chezuiţi care aleargă de la o masă la alta.

Un bazar omenesc mondial, într-o mişcare şi o frămân­tare gră­bită şi neîntreruptă. Dar eu am venit să caut altceva la Viena. Am venit să caut, oricât ar părea de ciudat, Comoara lui Decebal. Poate să pară bizar gân­dul ăsta, aici, în forfota comercială de pe Maria Hillferstrasse, dar ăsta e adevărul... N-o să găsesc suveni­ruri cu efigia regelui dac, dar infor­maţia mea este certă: aurul lui De­cebal a ajuns în Viena. Există măr­turii scrise care o dovedesc. Poate undeva, în vintrele acestui oraş fabulos, voi mai găsi câteva urme ale strămoşilor mei, aşa cum am găsit an de an, de când băntuim Eu­ropa împreună cu colegii mei.

Biserica Peterskirche este chiar în mijlocul acestui zumzet turistic neîntrerupt, dar într-un loc un pic mai retras. Împing uşile mari, înalte, din lemn masiv, şi intru. Linişte. Zgomotul lumii de afară a dispărut ca prin farmec. Câţiva credincioşi stau pe bănci şi se roagă. Alţii, cu mişcări lente şi alunecoase, ca şi cum tăcerea de aici ar fi o apă liniştită pe care nu vor s-o tulbure, aprind lumânări în mica troiţă de sticlă de la intrare. Luminile ze­cilor de flăcărui joacă încet pe zidurile bisericii, ameste­cându-şi aurul cu cel din poleiala sfinţilor. Mă apro­pii cu sfială de Padre Fer­nando Monge, într-un mo­ment de pauză a spovedaniilor, spunându-i ce caut:

- Bună ziua, părinte, sunt jur­nalist român şi caut mormântul lui Wolfgang Lazius, un prelat din se­colul 18, legat prin multe eveni­mente de Transilvania. Ştiu că se află aici, în această biserică.

- Nu am auzit de un astfel de mormânt în biserica noastră, dar fiind foarte veche, este posibil să fie într-o criptă ascunsă, de care nu ştiu. Aşteaptă un pic, dragul meu.

Padre Monge dispare într-o late­rală a altarului grandios, făcut parcă anume să smerească până şi regii. Se întoarce cu un catastif vechi, îmbrăcat în piele, cu paginile îngăl­benite şi ferfeniţite de timp, acoperite cu un scris de mână.

- Aha ! L-am găsit. Mormântul lui există într-ade­văr în biserica noastră. Este în pronaos, în partea stângă. Dar cine este acest Wolfgang Lazius ?

- Un personaj căruia românii îi datorează o poveste frumoasă şi o informaţie importantă.



Wolfgang Lazius - de la el a pornit povestea comorii lui Decebal


Zicerile lui Şincai

Îi mulţumesc părintelui, şi încet, încercând să mişc cât mai puţin aerul acela plin de rugăciuni, mă apropii de locul indicat. Nu văd nimic. Acolo este doar acea troiţă de sticlă în care oamenii pun lu­mâ­nări. Mă uit pe jos, să văd, poate, o placă fu­ne­rară. Nimic. Sunt dezamă­git. Poate că mor­mân­­tul a fost când­­va... Dar chiar când să plec, flăcările lumâ­nărilor parcă s-au aprins pentru o secundă mai tare şi lumina lor găl­buie a luminat pere­tele din spatele troiţei: acolo e ceva ! M-am tras într-o parte, printre oame­nii ce îşi aşteptau rândul să pună o lumânare, m-am apropiat de perete şi m-am strecurat lângă el. Într-adevăr, acolo, în pe­rete, la 2-3 metri înălţime, mascată de geamurile afumate, se află o placă mare, din piatră, ce mar­chează mormântul lui Lazius. Ar trebui să mă bucur, dar sunt ca şi paralizat. Nu-mi vine să cred că l-am găsit atât de uşor. Cu el începe po­vestea. Cu el a început legenda comorii lui Dece­bal, descoperită în râul Sargeţia. Streiul nostru de astăzi. Lazius a fost medicul oficial al Regelui Fer­dinand I, istoricul oficial al curţii regale, rectorul Uni­versităţii de Medicină şi unul dintre marii căr­turari ai vremii. El a scris pentru prima oară despre comoara lui Decebal, ascunsă în Strei. Dar iată ce spune marele cronicar Gheorghe Şincai:

"Mai frumoasă istorie scrie Lazie despre nişte români şi o parte a visteriei lui Decebal, ascunse supt albia Streiului, cel neaflat de împăratul Traian, zicând: o parte a visteriei acesteia, mai înainte de opt ani, adică la 1543, în numitul râul Sarţetiei, pre care râu românii îl chiamă Streiu, s-au aflat prin întâmplare acestea: mergea nişte pescari români cu şeicile din Murăşu în Streium şi legându-şi luntrile de un trunchi, au zărit că sclipeşte ceva în fundul apei; vrând să scoa­tă de supt apă aceea ce sclipea, au scos o grămadă de galbeni. Îndem­nându-se a cerca mai încolo, au dat de o boltiţă zidită supt apă care se stricase de rădăcinile lemnului, şi cercând mai cu deadinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, Craiul Traciei, cu inscripţie grecească; cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni, şi mulţi sloi de aur au aflat. Carii ducându-i acasă şi împărţindu-i pescarii pentru sine, unii dintre dânşii au mers la Bălgradul Ardea­lului şi întrebând de Argintari de cât preţ ar fi aurul acela, s-au ves­tit lucrul şi George Monahul, sau Martinusie, carele ca un tutore al fiului Craiului Ioan Zapolia ocâr­muia Ardealul, au începutu a cerca după pescari, au şi luat multe mii de la unii pescari şi multe mii au mai găsit în numita boltiţă. Dar ceilalţi pescari, prinzând de veste, au încărcat vreo câteva care şi au trecut în Moldova."

Aprind o lumânare în troiţa de sticlă. De fapt am aprins-o chiar la mormântul lui Lazius. Ies din nou în stradă. Sunt faţă în faţă cu un grup de japonezi care pentru câteva secunde fotografiază încontinuu biserica. Apoi pleacă mai departe, ordonat, ur­mându-şi liderul cu steguleţ roşu. Mă pierd şi eu în mulţime, dus de valurile zgomotoase de turişti. 




Recapitulări necesare

M-am aşezat la măsuţa unei te­rase. Mi-am comandat o cafea şi un croisant, evident vienez. Am deschis carnetul cu notiţele din ţară, cu informaţiile adunate de la diferiţi istorici. Nu ştiu de ce, dar aveam convingerea că acum, după ce am atins un punct concret al le­gendei, voi vedea totul altfel. Am început să nu­merotez informaţiile răzleţe din carneţelul meu şi iată ce a ieşit:

1. George Monahul = Martinusie = Martinuzzi, guvernatorul Transilvaniei - Castelul Martinuzzi, Vinţu.

2. Martinuzzi a confiscat comoara lui Decebal de la ţărani, în 1543.

3. Martinuzzi este omul de încredere al lui Ioan Zapolia, Zapolia moare, soţia lui, regenta Isabella şi fiul ei - singuri.

4. Ferdinand I şi Carlos Quintul preiau puterea în Imperiu - o alungă pe Isabella.

5. Ferdinand I îl trimite în Transilvania pe ge­neralul Castaldo, bănuind că Martinuzzi vrea să facă pact cu turcii, pentru a-i salva pe protectorii săi.

6. Anul 1551 - generalul Castaldo îl ucide pe Martinuzzi şi descoperă o avere uriaşă - rest din comoara lui Decebal, în castelele lui Martinuzzi de la Vinţu, Gherla, Deva şi Oradea - monede - 4000, lingouri de aur - 1750 kg, lingouri de argint - 1430 kg, vase din aur şi argint.



AUR DACIC


În căutarea comorii lui Decebal

Ruinele Castelului Martinuzzi, de la Viena

Aşadar, Lazius scrie despre comoara lui Decebal nu în 1543, când a fost descoperită de ţărani, ci opt ani mai târziu, în 1551, când Martinuzzi este ucis şi se află de fabuloasa avere a acestuia şi de prove­nienţa ei. Fiind medicul lui Ferdinand I, Lazius a avut acces la toate detaliile întâmplării. Poate a şi văzut comoara lui Decebal, adusă de Castaldo regelui la Viena, şi impresionat de ea, a scris povestea ce a ajuns până la noi. De altfel, a mai avut încă două relatări importante, una dintre ele aflându-se chiar la Viena, în Co­lecţia de manuscrise a Bibliotecii Naţio­nale. Lazius simte nevoia să mai adauge câteva amănunte - că din comoară făceau parte monede-cosoni şi un şarpe de aur. Singurul care ar putea să ştie de existenţa vreunui astfel de obiect identificabil din comoara lui Decebal este profesorul Karl Strobel, din Klagenfurt. Este probabil cel mai bun cu­noscător austriac al istoriei Daciei.

- Alles gut ?, mă întreabă chelnerul zâm­bitor.

- Ja, alles gut, danke, îi răspund.

Plătesc. Direcţia, Klagenfurt.  

Profesorul

În căutarea comorii lui Decebal

Uciderea lui Martinuzzi, posesorul comorii 

Klagenfurt este un oraş un pic mai mic decât Sibiul, dar la fel de cochet şi liniştit. Aflat la mai bine de 300 de kilometri de Viena, este celebru pentru universitatea sa foarte bună şi pentru echipa de hochei. Din fericire, în scurta mea şedere în Klagenfurt, aveam să vizitez doar unul dintre aceste puncte importante - universitatea. La prima oră a dimineţii am început să caut prin campusul uriaş clă­direa facultăţii de istorie. Apoi, în clădirea ultra­modernă, făcută din sticlă şi oţel, pe holuri labirin­tice, m-am oprit în dreptul unei uşi pe care scria Prof. Dr. Karl Strobel. Secretara profesorului m-a invitat în biroul de lucru. M-a întâmpinat un om mărunţel, roşu la faţă şi plin de energie, care mi-a întins mâna şi s-a prezentat simplu: Karl.

În biroul luminos, plin de cărţi şi dosare în lucru, aşezate ordonat pe rafturi, între­bă­rile şi răspunsurile au curs timp de aproape două ceasuri. Profe­sorul s-a dovedit a fi un foarte bun cunoscător al istoriei Româ­niei, dar şi al problemelor legate de arheologie. Legat de comoara lui De­cebal, ale cărei urme le cău­tam, răspunsul lui a început a­brupt: "După 500 de ani de la descoperirea ei, este imposibil să mai găsiţi ceva. Legenda spune că a fost o comoară uriaşă, cea­laltă jumătate a comorii luate de Traian la Roma. Dar nu există nicio probă ştiinţifică pentru a identifica această comoară şi rămăşiţele ei. Şarpele de aur no­tat de cronicari poate a existat, dar astăzi nu se cunoaşte un ast­fel de artefact în niciun muzeu.

În căutarea comorii lui Decebal

Prof. dr. Karl Strobel

Iar dacă a existat cu adevărat, cel mai pro­babil a fost dăruit lui Carol Quintul, fiind mai mult ca sigur topit şi transformat în mone­dă curentă. Se mai vorbeşte despre două me­dalii de aur din acea comoară, una a­vând chipul regelui an­tic Ninus şi alta chipul reginei Semiramida. Din câte ştiu eu, nici aceste medalii nu exis­tă în niciun muzeu. Sin­gurele lucruri care e­xis­tă sunt 16 cosoni dacici, în Colecţia Im­perială Numismatică. Dar cine ar mai putea spune provenienţa lor exactă, dacă ei au fă­cut parte sau nu din comoara lui Decebal ? Din păcate, nu ştim nimic despre natura acestei comori, ştim doar că erau nişte monede, dar nu şi originea lor, erau romane sau bizantine ? Multe întrebări mi-am pus şi eu, dar din pă­cate nu ştim decât că a fost o comoară de monede vechi. Puteţi merge la Muzeul de Istorie din Viena să vedeţi even­tual cosonii din colec­ţia numismatică - poa­te unii dintre ei au fă­cut parte din comoara lui Decebal. Dar cred că ar trebui căutate arhivele din Ungaria, de la Buda­pesta, şi chiar şi cele din Alba Iulia, deşi eu le-am cercetat şi nu am găsit mare lucru. Aşa că sunt multe speculaţii. Tot ce ştim cu siguranţă este că tezaurul a fost descoperit nu departe de Munţii Orăş­tiei. Este un lucru misterios. Ca oameni de ştiinţă, tot ce putem spune este că a fost o comoară mare, nu departe de Sebeş. Că a fost găsită şi s-a cercetat mai degrabă criminalistic, dar atât". I-am mulţumit profesorului Karl Strobel, dezamăgit puţin că oamenii de ştiinţă nu pot avea euforia jurnaliştilor.




Tezaurele de la subsol

În căutarea comorii lui Decebal

Barbara Deppert

Înapoi în Viena. M-am oprit direct în Cartierul Muzeelor, în marele rond ce are pe stânga şi pe dreap­ta două clădiri impunătoare: Muzeul de Istorie şi Muzeul de Istorie Naturală. Am făcut stânga şi am intrat în Muzeul de Istorie - Kunsthistorisches Museum. Am intrat pe porţile lui cu inima strân­să, gândindu-mă şi la ceea ce îmi spusese doamna Barbara Deppert, experta din Germa­nia care a fost chemată în România să autenti­fice brăţările dacice recuperate de la braconieri: "Nu vei mai găsi nimic din comoara lui Dece­bal. Mereu imperiile au avut nevoie de aur, ca să îşi bată propria monedă, să îşi ducă propriile războaie. Dacă a fost găsită acea comoară, a fost demult topită". Totuşi, doamna Deppert a fost, şi ea, uimită de povestea acestei comori. Atât de uimită, încât a venit în România şi a mers pe Strei, pe Mureş şi pe Sargeţia (râul Orăştie de azi), încercând să identifice locul descoperirii. A citit tot ce s-a scris despre aceas­tă comoară de la pastorul Braşovului, Honterus, până la cronicarii imperiului din acea vreme. Concluzia a fost că îngroparea comorii ar fi avut loc în anul 54 î. Chr., cantitatea de aur şi argint descoperită în vadul Streiului fiind depusă în apa râului, ca ofrandă sacră. Ofrandă pentru a comunica mai bine morţii cu viii, şi zeii cu pămân­tenii. Tezaur ascuns din faţa cotropitorilor, sau ofrandă adusă zeilor de vreun preot, iată-mă pe mine căutându-i acum urmele, prin încăperile gran­dioase ale Muzeului de Istorie din Viena. M-am dus să văd în primul rând colecţia numismatică. Aşa cum îmi spusese şi profesorul Karl, acolo poate au rămas câţiva cosoni, păstraţi din curiozitate.

Trei camere pline cu monede. Din toate colţurile lumii şi din toate timpurile. Toate expuse frumos, sub lumina lămpilor ce le fac şi mai strălucitoare. Unele erau mici, cât să le ţii pe vârful degetului, altele mari şi grele cât o jumătate de palmă. Dar nici urmă de co­sonii dacici. Din sutele de mii de cosoni care au ţinut două imperii - mai întâi pe cel Roman, apoi pe cel Habsburgic, niciunul nu a ajuns să fie expus la Viena. Deşi aurul dacic probabil că a con­tribuit din plin la ridicarea acestui oraş minunat, poate şi la ridicarea acestui palat, devenit azi muzeu, nici numele împăratului Koson, nici al regelui Decebal sau măcar al Daciei nu apar nicăieri. Ştiam, totuşi, că muzeul are o sală a tezaurelor descoperite în Româ­nia. Măcar acolo aş fi revăzut ceva de acasă, splendorile prea puţin cunoscute ale Transilvaniei. Şi iat-o ! Sus scrie mare SAAL XVI. E o cameră uriaşă, dar întu­necoasă. Luminile aşezate ştiinţific fac să strălucească doar obiectele fantastice din aur, toate găsi­te, ca şi te­za­urul lui De­cebal, din în­tâm­pla­re. În­tâm­plări noro­coa­­se, ca­re con­fir­mă aici, la Vi­ena, ade­vă­rul des­pre bo­­găţia şi mă­re­ţia da­ci­lor. Mă apro­pii cu sfială de bi­juteriile a­tât de fragile şi atât de stră­­luci­toare. Faţa mi se lu­mi­nea­ză, în întuneric, de luciul aurului a­ces­ta lucrat fantastic, pâ­nă la de­­ta­lii abia percep­tibile. Recu­nosc te­zaurul de la Sânnicolau Mare - 23 de piese, 10 kg de aur de 22 de ka­rate. Potire, ulcioare, platouri... toate de o frumu­seţe uimitoare. Ca şi comoara lui De­cebal, a fost găsit întâmplător de un ţăran ce săpa în grădină. Un pic mai departe, în obscuritatea încăperii muzeului, găsesc alte vitrine, cu un alt te­zaur măreţ - cel de la Şimleul Silvaniei. Peste 70 de piese de aur şi argint - medalioane, pandantive, coliere - desco­perite de doi copii ciobani, care cu­legeau prune şi s-au împiedicat de aurul ieşit din pă­mânt. Colierul principal al acestui tezaur este ca un veş­mânt din aur pe care îl îmbraci, legându-se la spate. Chiar la acest colier lumina este stinsă, dar asta îl face şi mai misterios, aurul străluceşte par­că şi mai enig­matic, din întunericul ce îl în­con­joară. Pe mijloc, prinsă în fire de aur, este o piatră şlefuită, ca o mică sferă în care ai putea să ghiceşti tainele lumii. Profesorul Strobel mi-a vorbit despre obiec­tele din această sală, la întâl­nirea de la Kla­genfurt: "Nu sunt denumite tezaure dacice, pentru că sunt din perioada migratorie şi e greu de spus cui au apar­ţi­nut". Sigur, poate că nu sunt dacice, dar numele locurilor în care au fost găsite trebuia spus, ori constat cu tristeţe că nici România, nici Transil­vania nu apar ca loc al desco­peririi. Sunt prezente doar denumirile în maghiară. De exem­plu, peste tot tezaurul de la Sânnicolau Mare apare "Gold­schatz von Nagyszentmikls", iar pe hărţile Daciei ce însoţesc aceste exponate, sunt trecuţi vizigoţi şi gepizi. Istoria are trădările şi tris­teţile ei, mai ales când nimeni nu revendică adevărul...




Un perete de aur

Mă pregăteam să ies din sala comorilor ro­mâ­neşti, când o vitrină din dreapta îmi atrage atenţia. Ceva îmi scăpase ! Ceva cu adevărat impor­tant: o vitrină întreagă, cu mici obiecte dacice ! În mijlocul ei tronează o brăţară mare, în spirală, exact ca cele recuperate de la braconieri, însă din argint. Aceleaşi răsuciri groase, inelate, aceleaşi capete de dragoni la extremităţi ! Să nu fi ştiut profesorul Strobel despre existenţa unor astfel de obiecte dacice în muzeu, sau doar a uitat să le menţioneze ? Apare şi numele oraşului Orăştie, în dreptul brăţării mari. Apare şi numele satului Cioara, unde au fost găsite aproape 30 dintre aceste obiecte, tot întâmplător şi tot de un ţăran. Deci, în această sală nu sunt doar obiecte "ale migratorilor" preistorici din Transilvania, ci dovezi impor­tante ale istoriei dacilor. Oare mai există şi alte astfel de obiecte în depozitele muzeului ? De ce oare niciun student sau doctorand în istorie veche din România nu a făcut o documentare, pentru a şti ce şi cât din istoria noastră zace în muzeele vieneze? Oare nicio autoritate din România nu este interesată de aceste dovezi istorice? Cu întrebările acestea în minte, am coborât la intrarea în muzeu. N-am putut pleca îna­inte de a lăsa o cerere scrisă, pentru a mi se spune ce obiecte dacice expuse sau depozitate deţine muzeul. Cu si­guranţă se va rătăci prin serta­rul unui funcţio­nar austriac, dar cel puţin am în­cercat...

Toporul lui Zamolxe

În căutarea comorii lui Decebal

Topor din aur

Credeam că documentarea re­portajului meu a luat sfârşit. Am ieşit din muzeu şi m-am aşezat din nou la mă­suţa unei terase, chiar în faţa acestei clădiri impresionante. Ca­fea­ua, croisantul vie­nez, alles gut, ja, dan­ke, super... Dacă a­ceste te­zaure "mărun­te" din muzeu sunt atât de impresionante, cum a fost oare acea comoară a lui Decebal ? Aurul sclipind în apa Sargeţiei, ţăranii pipăind ca prin vis piesele acelea uluitoare... Ceva fabulos, aur mult, care i-a permis lui Martinuzzi să aibă patru castele şi să ajungă cardinal, plus cele trei căruţe încărcate cu comori, trecute de ţărani în Moldova... Aurul din sala mu­zeului încă îmi strălucea în ochi. Ce bo­găţii fabuloase a avut Dacia ! Mă pregă­team să trag concluziile pere­gri­nărilor mele prin subsolurile Muzeului de artă, când mi-a trecut, deodată, aşa, prin min­te, că dacă tot sunt în cartierul mu­zeelor, să dau o tură şi prin Mu­zeul de Istorie Na­turală, aflat faţă în faţă cu cel de istorie, la doar câţiva paşi. Am intrat. Acelaşi gen de clădire impre­sionantă, mai degrabă un palat. Săli pline cu toate pietrele şi crista­lele lumii, încăperi imense, cu toate ro­cile planetei, ba chiar şi bucăţi de meteoriţi ajunse la noi din cine ştie ce capăt al uni­ver­sului. O altă încăpere, plină cu sarcofage aduse întregi, tocmai din îndepăr­tatul Egipt.





În căutarea comorii lui Decebal

Colane dacice

Aici poţi să vezi cum ani­malele s-au dezvoltat de la simple fiinţe neverte­brate, până la ceea ce cunoaştem as­tăzi. Ba există chiar şi replici ale dinozaurilor care se mişcă şi scot sunete înspăimântătoare. Deodată, mi s-a tăiat respiraţia. În faţa mea, un perete întreg era acoperit numai cu aur dacic ! Am crezut că nu văd bine, că am rămas cu amintirea tezaurelor din celălalt mu­zeu. Ce să caute la istoria naturală, între maimuţe şi dinozauri, asemenea comori ? Am închis ochii şi i-am deschis din nou. Ce vedeam era pură realitate. Peretele acela plin cu obiecte din aur, pe care le cău­tasem în toate muzeele Europei, erau chiar aco­lo, în faţa mea, strălucind precum soarele ! Eram în "sala dezvoltării meşteşugurilor umane"! Brăţări exact ca cele descoperite în Transilvania, inele, lan­ţuri din aur masiv, coliere, vase şi potire lucrate în acelaşi stil cu cele din muzeele noastre de acasă! Şi nu era doar părerea mea, de reporter entuziast, pornit să caute comorile dacilor. Pe toate etichetele acestor obiecte erau scrise (în sfârşit!) numele localităţilor româneşti unde fuseseră găsite: Coruia, Slatina, Haţeg, Zlatna, Acîş, Pipea... Într-una dintre vitrine era chiar şi Toporul lui Za­molxe, des­pre care credeam că e doar o legendă: o mică secure făcută din aur pur! O vitrină specială era pentru "Discurile de aur". (Aceste discuri sunt mândria muzeului vienez, fiind cele mai vechi ex­ponate din Austria şi pe locul doi în lume - anul 4000 înaintea erei noas­tre.) Deşi se spune că au fost găsite în Austria, în explicaţia obiectelor se recu­noaşte că provenienţa aurului este... în zona car­patică din sud-estul Eu­ropei, unde se afla cea mai mare sursă de aur a vremii. Aceeaşi zonă în care a fost găsită şi comoara lui Decebal. Şi dacă obiectele de la Muzeul de Istorie naturală făceau parte din ea?



Am stat descumpănit în faţa strălucirii ca de soare a aurului de acasă. Priveam ca prin vis gal­benul orbitor din vitrine şi m-a cuprins, nu febra aurului, acea boală a căutătorilor de comori, nu mi-au tremurat nici mâinile la gândul că aş putea să ating acel metal preţios, mi-a tremurat doar sufletul, pentru că am constatat cu tristeţe, încă o dată, că istoria marii civilizaţii din care ne tragem stă uitată şi ignorată prin marile muzee ale Vienei. Sunt peste zece ani de când îi căutăm şi îi găsim urmele. Dar noi suntem doar jurnalişti. Reporteri de la "Formula AS"!

sursa:http://arhiva.formula-as.ro/2018/1336/urme-romanesti-in-austria-141/in-cautarea-comorii-lui-decebal-24348

Africa de Sud oprește vaccinările cu AstraZeneca

 


Autoritățile din Africa de Sud au anunțat că au decis să oprească imunizările cu AstraZeneca.

Potrivit jurnaliștilor de la Reuters, vaccinul nu oferă decât o protecție minimă împotriva cazurilor ușoare și medii de infectare cu tulpina sud-africană a virusului.

Ministrul Sănătății din Africa de Sud a spus că Guvernul așteaptă sfaturi de la specialiști după ce testele făcute la Universitatea Witwatersrand au arătat rezultate dezamăgitoare în ceea ce privește efectele vaccinului AstraZeneca.

Autoritățile din Africa de sud intenționau să folosească doze AstraZeneca pentru imunizarea angajaților din sănătate. Până la urmă, aceștia vor fi vaccinați cu vaccinuri Johnson & Johnson și Pfizer, susțin jurnaliștii de la Reuters.

sursa:https://www.cotidianul.ro/africa-de-sud-opreste-vaccinarile-cu-astrazeneca/

Bilanţul tragediei de la Matei Balş urcă la 15 decese

 


Un bărbat în vârstă de 89 de ani, transferat după incendiul din 29 ianuarie într-un alt pavilion al spitalului Matei Balș a încetat din viață, anunță Ministerul Sănătății.

Pacientul a fost diagnosticat cu o formă severă SARS Cov-2 și prezenta multiple afecțiuni asociate.

În acest caz, ancheta medico-legală va stabili cauzele decesului.

Bilanțul tragediei de la Matei Balș a ajuns la 15 decese.

Șase dintre pacienții transferați după incendiul de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București sunt încă la Terapie Intensivă, a anunțat duminică dimineața Ministerul Sănătății.

Potrivit Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerul Sănătății, șase dintre transferați la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan” din București sunt în stare stabilă, iar unul transferat la Spitalul Universitar de Urgență din București este internat la ATI.

De asemenea, la Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș” din București sunt 4 pacienți, dintre care un pacient în stare gravă, la ATI, și 3 în stare stabilă. La Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” din București sunt 3 pacienți, dintre care 2 în stare stabilă și unul în stare staționară, la ATI.

La Spitalul Militar Central din București sunt doi 2 pacienți în stare staționară gravă, la ATI, iar la Spitalul Clinic Nr. 1 CF „Witting” din București sunt alți 2 pacienți în stare stabilă.

sursa:https://www.cotidianul.ro/vieti-in-cumpana-de-la-matei-bals/