Ieșirea navelor de război ale Flotilei Caspice ruse la exercițiile navale reprezintă un fenomen geopolitic.
Rachetele de precizie înaltă a complexelor “Kalibr-NK”, cu o rază de acțiune de 2600 de kilometri, sunt capabile să lovească din bazinul Caspic ținte aflate în Marea Neagră și Marea Baltică, coasta de Est a Mediteranei, Orientul Mijlociu, precum și pe teritoriile „din preajma frontului” – România, Bulgaria, Polonia, Ucraina și țările Baltice.
Gruparea de forțe diverse ale Flotilei Caspice, în componența a 20 de nave de război, a ieșit pe 17 februarie în largul mării pentru a îndeplini sarcini conform destinației în cadrul manevrelor planificate. Conform instrucțiunilor punctului de comandă al flotilei, echipajele vor efectua exerciții anti-mină asigurând desfășurarea forțelor, exerciții de apărare a navelor împotriva acțiunilor diversioniste și antiaeriană, va efectua lansări de rachetă și trageri de artilerie.
Acțiunile navelor “Daghestan”, “Grad Sviiajsk”, “Uglici”, “Veliki Ustiug”, “Mahacikala”, “Astrahan”, “Stupineț”, nave mici de artilerie și dragă-mine de bază (într-o singură ordine de marș) sunt integrate într-o serie de exerciții pe scară largă a Forțelor Navale ale Rusiei în Oceanul Planetar, cu participarea a peste 140 de nave de război, 60 de aparate de zbor, 1000 de unități ai tehnicii militare, aproximativ 10 mii de marinari militari. Scopul strategic al manevrelor reprezintă contracararea amenințărilor militare în adresa Federației Ruse dinspre mări și oceane, exersarea acțiunilor Flotei Navale și Forțelor Aerospațiale conform destinației.
Flotila Caspică reprezintă o componentă a Districtului Militar Sud, un garant al stabilității în regiunile din Asia Centrală și Caucazul de Sud.
Din formațiunea militar-navală fac parte brigăzi și diviziuni de nave, o parte a trupelor de coastă. În raza acțiunii rachetelor cu o precizie înaltă a navelor Flotilei Caspice, până la 2600 de kilometri, se află tot bazinul Mării Negre, partea Estică a Mării Mediterane, cea mai mare parte a Mării Baltice, un șir de state din Orientul Mijlociu, teritoriile Greciei, Bulgariei, României, Poloniei, Lituaniei, Letoniei, Estonia și Ucraina.
Pe acest fundal, dorința SUA și NATO de a “retrage” trupele rusești undeva mai departe de frontierele ucrainene sau poloneze este lipsită de sens. Trimiterea în Europa a avioanelor americane F-35, F-15, B-52 este una extrem de periculoasă pentru “parteneri”. Într-o ipotetică situație de conflict cu NATO în Lumea Veche (fapt la care americanii contribuie nespus de mult) Rusia va fi nevoită să lichideze operativ “centrele de luare a deciziilor” de la Washington și Bruxelles, utilizând tehnologii avansate, dur și cu un rezultat garantat.
Strategia și tactica
Prima utilizare a rachetelor de croazieră “Kalibr” de către Flotila Caspică a avut loc în 2015, când printr-o salvă cu 26 de rachete au fost distruse pozițiile și obiectivele jihadiștilor din Siria. De atunci tehnologiile de rachetă și tactica Forțelor Navale au avansat foarte mult, navele Flotilei Caspice și-au însușit practica de transferuri inter-flote – pe Volga și Don, în Marea Azov și Marea Neagră, ceea ce permite extinderea semnificativă a zonei operative a flotilei în teatrul de operațiuni militare ale Europei.
Navele Flotilei Caspice și ale Flotei de la Marea Neagră au exersat în cadrul unor manevre comune din acest an sarcini într-o singură schemă tactică cu forțele aviației, apărării antiaeriene și unitățile combinate ale Districtului Militar Sud, “proiectează forța” asupra regiunii Mediterane, unde “partenerii” sunt atât de obsedați de „descurajarea” Rusiei, încât au adus trei grupuri ofensive de aeropurtate: cea americană este condusă de USS Harry Truman, cea franceză de Charles de Gaulle, iar cea italiană de portavionul ușor Cavour 550. Pentru o consolidare, celei de-a 6 Flotei Navale a SUA i-au fost oferite patru distrugătoare cu rachetă (în total sunt opt), precum și un submarin nuclear de tip “Ohio”, refăcută pentru purtarea a 154 rachete Tomahawk.
“Hopakul” NATO cu Tomahawk nu a dat peste cap planurile Flotei Navale Ruse. În Marea Mediterană acționează două distrugătoare cu rachete – “Vareag” și “Marșal Ustinov”, în drum se află cel de-al treilea – “Moskva”. Nu în zadar navele proiectului “Atlant” au fost supranumite “asasini ai portavioanelor” – ele poartă la bord până la 16 rachete antinavă „Vulkan” cu o rază de acțiune de până la 1000 de kilometri (și o viteză de 2,5 Mach) cu o focoasă simplă sau nucleară. Sunt suficiente pentru toate grupările ofensive de portavioane ale alianței.
Pentagonul s-a plâns deja de interceptarea avioanelor sale de către Rusia deasupra Mării Mediterane. Pentru a complica fundalul tactic al exercițiilor, Ministerul Apărării al Rusiei a transferat în baza aeriană din Siria Khmeimim avioane grele de vânătoare MiG-31K cu rachete hipersonice “Kinjal” (o viteză de 12 Mach, o rază de acțiune de 2000 de kilometri) și bombardiere Tu-22M3 cu rachete de croazieră H-32 (o viteză de 4,4 Mach, o rază de acțiune de 1000 kilometri) pentru exersarea distrugerii portavioanelor ale unui potențial inamic. În opinia specialiștilor, fiecare dintre “arce ale democrației” vor fi necesare până la cinci minute.
Prezența discretă a Flotilei Caspice în regiunea Mării Mediterane joacă un rol major și în diverse scenarii de constrângere tehnico-militară a “partenerilor” la pace. A se observa că SUA și NATO nu-și consideră acțiunile vădit provocatoare în Europa de Est drept o escaladare. Prin urmare, Flota Navală și Forțele Aerospațiale ale Rusiei au un mare front de muncă.
“Partenerii” nu sunt gata de o lume multipolară și de o securitate egală, iar într-o confruntare geopolitică cu Rusia sunt condamnați la eșec (talibanii pot confirma). Adjunctul ministrului Apărării al Marii Britanii a anunțat o nouă etapă a unei concurențe intense cu Rusia, care ar putea dura “o generație sau mai mult”.
Cu toate acestea, publicația britanică Al-Quds consideră că politica occidentală în raport cu Rusia a eșuat deja: “Astăzi Rusia pune NATO într-o situație complicată, impunându-i o nouă realitate militară în Europa de Est. Acest lucru se observă acum în Ucraina, iar ulterior va viza România, Bulgaria și Polonia”. Publicația suedeză Svenska Dagbladet adaugă: “Putin nu va ataca Ucraina. Și oricum va învinge”. Vorba ceea – din afară se vede mai bine.
Gruparea de nave ofensive ale Flotei Navale a Rusiei în Marea Neagră și Marea Mediterană, desfășurarea unor sisteme moderne de apărare antiaeriană în Belarus, Siria și alte puncte strategice, viitoarele exerciții pe scară largă ale forțelor nucleare ale Rusiei – arată în mod clar cât de periculoase sunt pentru SUA și NATO orice acțiuni provocatoare în zona de influență a Rusiei, cu atât mai mult extinderea alianței spre Est. Greșelile în calcule ale Washingtonului în privința Moscovei pot avea consecințe catastrofale pentru SUA și vasalii lor din Europa.