CUM ÎȘI PĂSTRAU SĂNĂTATEA ȚĂRANII ROMÂNI, ÎN URMĂ CU 70-80 DE ANI

CUM ÎȘI PĂSTRAU SĂNĂTATEA ȚĂRANII ROMÂNI, în urmă cu 70-80 de ani: lenea era considerată aducătoare de vicii, munca fizică era izvor de sănătate

Aerul curat, igiena corporală, curăţenia vestimentară şi alimentaţia sănătoasă erau metodele prin care românii se fereau de boli în urmă cu 70-80 de ani. Se credea că munca este, de asemenea, un aliat împotriva îmbolnăvirii, în vreme ce trândăvia ducea la boală. 

Ţăranii erau sfătuiţi de medic să mănânce şi să doarmă în funcţie de munca prestată.

Sănătatea era privită ca darul cel mai scump de la Dumnezeu. De ea aveau parte cei care duceau o viaţă sănătoasă şi de ea erau lipsiţi cei supuşi viciilor, susţineau medicii de la acea vreme. 

 ”Omul slăbănog, cu sănătate şubredă, o poate întări, poate deveni un om zdravăn dacă se hrăneşte bine, dacă ţine corpul curat şi se fereşte de beţie şi de obiceiuri rele. Ne putem prelungi viaţa prin traiul cumpătat şi regulat” îi sfătuia doctorul I. Felix pe ţăranii români în cartea ”Poveţe despre starea sănătăţii”, apărută în 1902.

Potrivit specialistului în medicină, doar omul sănătos îşi putea îndeplini toate îndatoririle faţă de ţară şi faţă de familie. 

Lenea ducea la boală. 

Se credea că omul sănătos îşi pierde lesne sănătatea prin trândăvie. ”Prin muncă creşte puterea corpului, cu cât omul lucrează mai mult, cu atât devine mai voinic, de vreme ce nelucrarea slăbeşte corpul. Nelucrarea vatămă pe lângă corp şi sufletul”, se mai spunea în cartea scrisă în 1902. 

Ţăranii erau învăţaţi că trândăvia îndeamnă la vicii şi erau îndemnaţi la muncă pentru a se menţine în formă. 

”Nu trebuie să ne pierdem timpul cu nelucrarea şi la zilele hotărâte de Dumnezeu pentru slujba sfântă în biserică şi pentru odihna corpului să nu adăugăm şi alte sărbători care nu sunt poruncite de legea creştinească”, mai spunea doctorul I. Felix.

Aer curat, casă sănătoasă, uscată, luminoasă, încălzită în timpul iernii, veşminte şi încălţăminte potrivite, curăţenia corpului, a îmbrăcăminţii, mâncarea potrivită şi îndestulătoare, munca potrivită cu puterea şi cu vârsta, odihnă după muncă şi ferirea de obiceiuri rele. 

Acestea erau principalele sfaturi date ţăranilor români pentru menţinerea sănătăţii.

Curăţenia era primordială Doctorul Felix sfătuia românii să nu se ferească de aerul rece nici măcar iarna: ”Să nu ne temem de aerul proaspăt şi rece care intră iarna prin ferestre şi uşi deschise că va vătăma sănătatea noastră şi aceea a copiilor. Aerul stricat aduce un rău mai mare decât puţinul aer rece pe care-l primim”.

Curăţenia era primul sfat în ceea ce priveşte veşmintele ţăranilor de acum aproape un veac. Dacă casa nu este bine clădită şi bine îngrijită, ea poate vătăma sănătatea noastră, avertiza medicul. În urmă cu un secol locuinţă sănătoasă însemna: ”încăpătoare pentru toţi cei care şed în dânsa, dacă pereţii şi pardoseala ei sunt uscate şi curate, dacă are destulă lumină, dacă se poate încălzi, dacă aerul este curat”. 

Bordeiul era considerat locuinţa cea mai rea şi cea mai nesănătoasă. Ţăranii erau învăţaţi să arunce resturile din ”privată” pe câmp, la un loc cu bălegarul de la vaci. Resturile erau cărate pe ogor ”pentru a face pământul mai roditor”. 

Corsetele şi încălţămintea cu toc, dăunătoare pentru sănătate.   Corstele doamnelor de la oraş şi încălţămintea cu toc erau considerate elemente care afectau starea sănătăţii. ”Ar fi o nenorocire dacă ţărăncile s-ar obişnui să poarte corsete strâmte pe care şi femeile şi fetele de la oraş au început să le lepede fiindcă sunt primejdioase. 

Sunt foarte vătămători pantofii şi ghetele fetelor şi femeilor cu călcâie (tocuri) înalte şi înguste, nu numai picioarele au să sufere de asemenea încălţăminte, ci întreg corpul pentru că ele fac pasul nesigur. Asemenea, la cizma cu tocuri, piciorul fuge înainte şi se simte strâns. Cizma şi gheata strâmtă împiedică circulaţia sângelui în picior şi face bătături”, explica medicul în 1902. 

Ţăranii erau învăţaţi să poarte vara haine de in sau de bumbac, iar iarna, din lână. Femeile de la ţară erau sfătuite să poarte izmene sau pantaloni.
”Oamenii care stau toată ziua într-un loc se îmbolnăvesc cu stomacul”.   

Munca era metoda de menţinere în formă recomandată de medici. Se credea că cei care nu lucrează multă vreme, îşi pierd obiceiul de a lucra. ”Oamenii care stau toată ziua la un loc se îmbolnăvesc, stomacul şi inima lor nu lucrează bine”, se spunea în cartea de acum un secol. 

Medicul atrăgea atenţia că şi munca în exces poate fi vătămătoare pentru sănătate . ”Somnul prelungit ne slăbeşte în loc a ne întări”.   În urmă cu un secol, medicul îi sfătuia pe români să nu doarmă mult pentru că ”somnul prelungit ne slăbeşte în loc a ne întări”. Copiilor li se recomandau 9 sau 10 ore de somn, iar bărbaţilor în putere care munceau la câmp, 7 sau 8 ore. 

Ţăranul era învăţat să se hrănească potrivit cu munca pe care o făcea. ”Mămăliga singură cu buruieni cu verdeţuri nu dă putere, nu face pe muncitor destoinic pentru lucrări obositoare, ci numai mâncărurile mai hrănitoare:  carne, peşte, ouă, lapte, brânzeturi, fasole, mazăre, linte”, mai spunea medicul I. Felix.   

Machiajele erau considerate dăunătoare.   

Apa şi săpunul erau recomandările medicului pentru curăţirea corpului.Ţăranii erau sfătuiţi să-şi spele mâinile după fiecare muncă, iar picioarele cel puţin o dată pe săptămână. ”Din când în când să spălăm corpul întreg”, mai spunea medicul. 

Femeilor li se atrăgea atenţia că sulimanurile folosite pe post de machiaj sunt nesănătoase: ”Frumuseţea corpului se strică prin necurăţenie şi viaţă dezordonată. 

La fetele şi la femeile sănătoase, rumeneala obrajilor ce au primit-o de la Dumnezeu este cea mai frumoasă nu o mai putem înfrumuseţa prin dresuri, vopseluri şi sulimanuri. Este urât şi vătămător sănătăţii obrajii cu dresuri şi sulimanuri care sunt otrăvioare”, mai preciza I. Felix. 

Cum se fereau de boli.   

Ca să se ferească de răceli şi alte boli specifice sezonului rece, recomandarea medicului era ”paza contra frigului şi umezelii”. ”Bolile provenite din mâncări şi băuturi le preîntâmpinăm mâncând şi bând cu măsură, ferindu-ne de mâncăruri stricate şi de băuturi mai îmbătătoare. 

Bolile provenite din necurăţenie le prevenim dacă îngrijim corpul, veşmintele, locuinţa, satul. De bolile molipsitoare ne ferim, ţinându-ne departe de oamenii bolnavi sau casele infestate”, se mai arată în cartea de la 1902.

sursa foto : https://sites.google.com/site/romaniadigitalaetnoflolck/tarani-fundale-hd

sursa informații : http://adevarul.ro