La noi, „dreapta” băsistă a luat măsuri de stânga începând din 2010, apoi „stânga” pesedistă a luat măsuri de dreapta. „Dreapta” băsistă a decis să bage statul la o cură de slăbire, dar a mărit taxe şi impozite. Apoi, „stânga” pontistă a redus taxe şi impozite ca un clasic curent de dreapta.
A urmat un scurt interval tehnocrat care, fără să ne prindem, a reprezentat noua stângă europeană, fără faţă ideologică cinstit recunoscută, căci ceea ce este ideologie de stânga, acum, se prezintă pe sine în termeni de etică a corectitudinii politice.
După 2016, „stânga” pesedistă a guvernat cu un program liberal clasic: „Prin noi înşine”.
Acesta a fost contextul în care a fost pusă în executare o strategie de dezideologizare a peisajului politic românesc. Nu doar ca să nu se vadă inversarea polilor, deja uşor de identificat, ci mai ales pentru că protecţionismul liberal practicat de guvernările dragniste trebuia să fie demonizat într-un context al UE care desfiinţa deja ceea ce a fost dreapta spectrelor politice clasice.
Strategia de dezideologizare a conştiinţei politice româneşti a mers ca-n brânză din pricina unui mare defect al discernământului nostru cultural: alegem întotdeauna să explicăm prin persoane ceea ce ar trebui explicat prin ideologii. Demonizarea PSD s-a transformat în diabolizarea lui Dragnea şi, după trei ani (2017-2019), orice dezbatere politică la noi a devenit ceva ce seamănă cu războiul galeriilor de fotbal.
Nimeni, azi, nu face vreun efort de ieşire din fundătura de a explica totul prin persoane.
Ne-a trezit ceva la realitatea faptului că, azi, ideologiile se ascund sub vorbe ce ţin de morala publică: protestele aşa-zis antirasiste din SUA. Dar nu ne-a trezit destul.
Nu căutăm să înţelegem cum acţionează, la noi, ideologia corectitudinii politice în toate partidele, şi în cele ce se prezintă a fi de dreapta, şi în cele ce se prezintă a fi de stânga.
Câtă vreme, din pricini de rating, televiziunile vor încuraja dezbaterile despre persoane şi vor descuraja discuţiile despre ideologii, nu vom vedea alt orizont decât micul nostru buric. În fapt, dezideologizarea Europei este cea mai dezechilibrată ideologizare a ei sub steagul unui pluralism de stânga.
Uitaţi-vă la thatcheristul Câţu, un fundamentalist al pieţelor libere, cum participă, fără onestitate ideologică, la planificarea de stânga a liberalilor, care vor să pună bugetul statului la baza a ceva ce ei numesc dezvoltare. Nu e rău că un stat încearcă aşa ceva. Rău este că thatcheristul Câţu nu vrea să accepte că lucrează pentru o ideologie de stânga. Şi mai rău este că iohanniştii se cred de dreapta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu