Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, se confruntă cu proteste masive şi are dispute cu Rusia, în contextul în care încearcă să obţină un nou mandat, comentează cotidianul britanic The Guardian, observând că liderul autoritarist de la Minsk este supus unor presiuni fără precedent.
„Aleksandr Lukaşenko este supus unor presiuni mai mari ca niciodată. În ultima săptămână, în Belarus au avut loc scene uimitoare: un miting al opoziţiei considerat cel mai mare de după destrămarea URSS; în plus, 33 de mercenari ruşi care ar fi fost trimişi să destabilieze ţara au fost arestaţi; iar Lukaşenko a recunoscut că este infectat cu noul coronavirus, după câteva luni în care a minimizat epidemia”, comentează cotidianul The Guardian într-un articol intitulat „Este acesta începutul sfârşitului pentru «ultimul dictator al Europei»? / Aleksandr Lukaşenko, liderul din Belarus, este vizat de ameninţări din toate părţile, în contextul în care naţiunea decide dacă îi oferă al şaselea mandat de preşedinte”.
Este foarte probabil ca preşedintele Lukaşenko, aflat la putere de 25 de ani, să revendice victoria în scrutinul din 9 august şi să rămână la putere. „Dar este în defensivă, confruntându-se cu o opoziţie energizată pe fondul disputelor dure cu Rusia, din cauza integrării economice, şi cu Occidentul, din cauza situaţiei drepturilor omului. Este cel mai dificil moment al carierei sale”, observă The Guardian.
„Pentru prima dată, Aleksandr Lukaşenko luptă într-un război pe trei fronturi. Nu ştie spre ce să se îndrepte”, afirmă Alexander Feduta, un analist politic care a fost consilier al liderului belarus în anii 1990.
Chiar dacă va obţine o nouă victorie electorală, actualele lupte îl vor însoţi pe Lukaşenko în al şaselea mandat prezidenţial.
În ultimele zile, liderul regimului de la Minsk a vizitat baze militare şi ale forţelor de ordine publică, cerându-le autorităţilor să nu permită proteste de stradă. Mesajul adresat opoziţiei a fost clar: să se gândească de două ori înainte de a contesta rezultatul scrutinului prezidenţial. Totuşi, tacticile de intimidare nu par să fi oprit mitingurile opoziţiei.
„Acţiunile au rolul de a speria cetăţenii pentru a nu mai protesta. Dar, cu cât încearcă mai mult să îi sperie, cu atât efectul este invers. Acum, încearcă să convingă pe toată lumea că se va ordona deschiderea focului. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, va fi slăbit. Dar, dacă vor fi trase focuri de armă, va urma moartea sa politică”, apreciază Alexander Feduta.
Protestele de contestare a rezultatului scrutinului prezidenţial par inevitabile. Svetlana Tihanovskaia, candidata opoziţiei unite, a declarat că nu va face apel la organizarea de proteste, dar va participa la demonstraţii dacă vor izbucni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu