Compania energetică Lukoil din Rusia dorește să renunțe la cota de 87,8% din concesiunea pe care o deține în perimetrul de explorare- dezvoltare- producție gaze EX-30 Trident de pe platoul continental românesc al Mării Negre pe fondul crizei economice mondiale cauzată de noul coronavirus, a prețurilor scăzute ale gazelor, a intențiilor UE de decarbonizare a economiei precum și a legislației românești defavorabile petroliștilor care caută hidrocarburi în largul mării. Informația a fost confirmată pentru G4Media de către Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, companie care deține 12,2% din perimetrul EX-30 Trident. Vestea a venit la câteva luni după ce un alt gigant, Exxon din SUA, a anunțat că vrea să plece din perimetrul Neptun Deep, acolo unde caută hidrocarburi alături de OMV Petrom.
În Marea Neagră se derulează în ultimii ani trei investiții majore. În perimetrul Neptun Deep din platoul continental românesc al Mării Negre, OMV Petrom și ExxonMobil au descoperit rezerve potențiale de până la 84 miliarde de metri cubi de gaze naturale, în condițiile în care consumul intern este undeva la 11-13 miliarde de metri cubi. Americanii de la Black Sea Oil & Gas SRL (BSOG) împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL („Petro Ventures”) şi Gas Plus International B.V. („Gas Plus”) au primit anul trecut aprobarea din partea Guvernului României, prin Agenția Națională pentru Resurse Minerale, pentru Studiile de evaluare a resurselor geologice și rezervelor de gaze libere aferente zăcămintelor comerciale Ana și Doina, care fac obiectul Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (“Proiectul MGD”). Toate acestea au înghițit miliarde de euro și până în prezent nu s-a scos nicio moleculă de gaz din perimetrul câștigat de România în urma procesului de la Haga de delimitare a platoului continental şi a zonelor economice exclusive. Rușii de la Lukoil nu sunt mulțumiți de căutările de la Trident, iar OMV Petrom ține statul român în șah invocând legislația offshore neprietenoasă. Singurii care mișcă pe frontul perimetrelor atacate în ultimii ani din Marea Neagră sunt americanii de la Black Sea Oil & Gas, societate deținută de fondul de investiții The Carlyle. În luna septembrie, partenerii lor, Grupul Servicii Petroliere, societate controlată de românul Gabriel Comănescu, a început etapa de instalare a conductei de peste 120 de km, care va aduce gaze în România din platoul continental al Mării Negre. Primele cantități de gaze vor fi scoase anul viitor, din perimetrul Midia – MGD.
În rest, retragere și/sau stand-by. Conform G4Media, Lukoil a trimis o scrisoare semnată de Andrey Kupriyanov, manager al activelor geologice, în care se spune că dorește să plece din Marea Neagră. Decizia a fost luată după rezultatele nemulțumitoare din primăvară legate de zăcămânutl Trident. O sondă forată de compania italiană Saipem nu a confirmat prognozele optimiste privind rezervele de hidrocarburi. Lukoil și Romgaz, cele două societăți care dețin concesiunea de la Trident, au cheltuit numai în semestrul IV din 2019 100 milioane de dolari. De altfel, rușii au scris în raportul pe 2019 că performanțele segmentului Upstream (explorare-exploatare), în special cele internaționale, au fost afectate negativ de recunoașterea cheltuielilor cu săparea “unei sonde sterile” în România și a aprecierii rublei.
În plus, rușii, ca și ceilalți jucători prezenți în Marea Neagră, se plâng de prevederile din Legea Offshore. Din această cauză OMV Petrom nu ia încă decizia de a săpa la Neptun Deep, acolo unde s-ar afla un zăcământ estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Actuala componență a Legislativului nu reușește să schimbe legea amintită, promovată de Liviu Dragnea și considerată total defavorabilă de către petroliștii care caută hidrocarburi în largul mării. ”Rămânem dornici să vedem proiectul strategic Neptun Deep dezvoltat. Decizia finala de investiție depinde de o serie de factori, inclusiv de un mediu fiscal stabil și competitiv și de o piață liberă a gazelor naturale”, se arată în ultimul raport financiar al OMV Petrom. Legea offshore de acum impune un impozit progresiv, între 30 şi 70%, pe veniturile suplimentare obţinute din majorarea preţului gazelor. Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore. De asemenea, companiile își pot deduce investiţii de maxim 30% din impozitul pe veniturile suplimentare. Acestea au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi să fie cetăţeni români cu rezidenţă fiscală în România. Banii obţinuţi din impozitul pe veniturile suplimentare vor fi folosiţi pentru extinderea reţelei de gaze şi pentru alte investiţii. În plus, companiile au obligaţia de a vinde 50% din producţia de gaze pe bursa românească. Dacă actualul Parlament nu poate și nu are interesul să schimbe legea invocată de petroliști, speranțele se pun în următorul Legislativ.
Exxon a anunțat că pleacă dar au trecut luni de zile și nimic nu s-a întâmplat. Autoritățile române au avansat ideea ca în locul americanilor să vină cei de la Romgaz, companie deținută de stat. Doar că Romgazul nu are experiențe în largul mării. Când a apărut vestea plecării Lukoil, tot despre Romgaz s-a vorbit. Deocamdată compania de stat cere accesul la camera de date pentru a vedea dacă merită să cumpere partea rușilor.
Astfel, gândurile de preamărire energetică a românilor de până acum un an de zile, înainte de apariția legii offshore și a pandemiei, riscă să se prăbușească pentru că giganții spun pas. La nivelul conducerii statului e ceață. Premierul Ludovic Orban afirmă că la acest moment nu se ştie cu exactitate care sunt intenţiile companiei Exxon Mobil dar că autorităţile române îşi doresc ca acestea să fie clarificate într-un timp foarte scurt, pentru că obiectivul României este să susţină începerea exploatării gazului natural. „Avem o necunoscută legată de Exxon care are 50% din acţiunile consorţiului care a câştigat dreptul de explorare şi exploatare care, aşa spun informaţiile, ar dori să se retragă. Nu ştim sigur, vom vedea exact care va fi decizia lor. În ceea ce ne priveşte pe noi, Transgazul derulează licitaţia pentru construcţia conductei care face legătura între Podişor şi Tuzla, exact cu scopul de a conecta zăcământul de gaz de BRUA, de gazoductul construit cu finanţare europeană şi care va asigura accesul gazului la reţeaua de gaze europene. Noi susţinem toate proiectele astea, sunt proiecte extrem de importante care aduc venituri importate României, care asigură României o resursă de gaze extrem de importantă, care în acelaşi timp noi avem ca obiectiv să o şi utilizăm”, a declarat premierul Ludovic Orban duminică seară, la B1 Tv. Întrebat care a fost răspunsul companiei americane, primul ministru a arătat că autorităţile române nu cunosc „foarte clar” poziţia celor de la Exon. „Exxon-ul nu ştim sigur în momentul de faţă, care sunt intenţiile lor. Am avut discuţii pe tema asta, deocamdată nu ştim foarte clar care sunt intenţiile lor, dar ne dorim ca aceste intenţii să fie clarificate într-un timp foarte scurt, pentru că obiectivul nostru este să susţinem începerea exploatării gazului natural, dovadă că noi facem şi toate investiţiile conexe”, a adăugat premierul. La un moment dat, Lukoil a fost interesată de perimetrul mult mai bogat de la Neptun Deep, în condițiile care americanii au spus că renunță. Numai că Guvernul s-a apus unei astfel de tranzacții. În primăvară a emis și un act normativ care a blocat o eventuală tranzacție. Potrivit OUG, autoritățile române pot refuza, din motive de siguranță națională, concesionarea și executarea de operațiuni petroliere de explorare, dezvoltare și exploatare a unui zăcământ petrolier de către persoane juridice care sunt efectiv controlate de țări terțe Uniunii Europene sau de resortisanți ai țărilor terțe Uniunii Europene.
sursa:https://www.cotidianul.ro/marea-neagra-energetica-se-pregateste-de-un-esec-de-proportii/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu