”Investigațiile, sentințele au avut un impact semnificativ. Însa aceasta este doar o parte a răspunsului. Este nevoie de timp pentru a schimba administrația, pentru ca guvernul să fie mai deschis, mai transparent. Aceasta este calea sistemică pentru a împiedica corupția, și nu doar acțiunile punctuale”, a spus Antony Blinken, la București, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis, subliniind că acțiunea globală anticorupție necesită timp.
Dorința românilor de a scăpa de corupție, de a avea un guvern deschis, transparent, este vizibilă, iar liderii politici trebuie să reacționeze la asta, dacă vor să aibă succes. Însă acestea sunt decizii pe care românii și numai românii le pot lua. Admirăm lupta împotriva corupției din România, în special DNA, care a avut mult succes. A devenit un model pentru statele din regiune care au probleme similare, a mai spus Blinken, ascultat cu atenție de ambasadorul Hans Klemm.
Declarația de mai sus a fost făcută în mai 2016, pe vremea guvernului Cioloș, de Antony Blinken, atunci secretar de Stat adjunct al SUA, cu ocazia vizitei sale la București. Dacă v-a plăcut declarația, vestea bună este că vor mai veni asemenea mesaje din SUA, pentru că Antony Blinken va fi secretarul de Stat al administrației Joe Biden.
Pentru publicația The Atlantic, nominalizarea lui Blinken, precum și nominalizările așteptate la Pentagon (Michele Flournoy) și pentru funcția de consilier pentru securitate al președintelui SUA (Jack Sullivan), sunt ”ca un pahar de lapte cald”. ”Sunt funcționari publici hipercompetenți”. ”Numele Blinken, Flournoy si Sullivan mă fac să ma relaxez mai ușor decât mă faceau numele predecesorilor lor Rex Tillerson, James Mattis și Michael Flynn”, scrie The Atlantic. Oare la fel se simte și la Cotroceni? Și ”hipercompetenții” Klaus Iohannis, DNA și SRI pot să savureze paharul de lapte cald pe care l-a pus pe masă Joe Biden.
Foreign Affairs vrea să dea tonul. ”Pentru a vindeca îndepărtarea transatlantică, Biden ar trebui să se uite spre Europa Centrală și de Est”, se intitulează un articol publicat săptămâna trecută. Și Biden nu trebuie să se uite oricum, ci la ”protestele anticorupție din Bulgaria”, la autoritarismul în creștere din Ungaria și Polonia”, la ”războaiele din Armenia și Ucraina”. O altă sugestie dată de Foreign Affairs: ”Protestele Black Lives Matter din SUA au impulsionat activismul în Europa – pentru libertăți civile, egalitate, împotriva rasismului. Pentru a da un exemplu, administrația Biden trebuie să se asigure că corpul diplomatic va fi la fel de divers ca și America și să promoveze indigeni, transsexuali, activiști pentru drepturile omului și ale femeilor”.
Asta înseamnă că în România și în restul Europei Centrale și de Est se anunță zori noi pentru ONG-uri. Buzunarul Departamentului de Stat va fi ceva mai larg și va începe lupta pentru granturi, proiecte anticorupție, inclusivitate sociala, antidiscrimnare, progresism. Și ONG-urile pot să-și savureze paharul cu lapte cald, după seceta din perioada Trump.
Viitorul secretar de Stat, tehnocratul prin definiție
Cine sunt Antony Blinken, Michele Flournoy și Jake Sullivan, cei numiți ”hipercompetenți” de The Atlantic? Sunt expresia supremă a așa-numitei „bule de la Washington” (”mlaștina de la Washington”, în varianta preferată de Donald Trump).
Viitorul secretar de Stat Blinken este un ”europenist, multilateralist, internaționalist”, scrie Politico.eu. Este un francofon și un francofil, a copilărit la Paris, unde mama sa s-a recăsătorit și a mai avut un copil – Leah Pisar, ONG-istă în Franța și cu un stagiu la Departamentul de Stat al SUA și la Consiliul Național de Securitate al SUA. Blinken este birocratul prin definiție – a lucrat pentru senatorul Joe Biden, a lucrat în administrația Clinton, s-a căsătorit cu una dintre secretarele primei doamne Hillary Clinton, a fost consilier al senatorului Joe Biden, apoi consilier pentru Securitate al vicepreședintelui Joe Biden, secretar de Stat adjunct în administrația Obama-Biden, iar acum secretar de Stat.
Este o tradiție de familie. Viitorul secretar de Stat s-a născut într-o familie de evrei din SUA. Unchiul lui Blinken a fost ambasador în Belgia, iar tatăl vitreg al lui Blinken a fost consilier al lui John Fitzgerald Kennedy și al președinților Franței. Tatăl natural al lui Blinken, Donald Blinken, a fost ambasador al SUA în Ungaria. Este prieten din copilărie cu fostul ambasador al SUA la UE Anthony Gardner (al cărui tata a fost ambasador al SUA în Spania).
Viitorul secretar de Stat Blinken este un intervenționist, la fel și viitoarea șefă a Pentagonului. În calitate de secretar de Stat adjunct în administrația Obama, Blinken a pledat pentru o intervenție mai puternică a SUA în Siria și a susținut intervenția militară americană în Libia. Era consilier al lui Joe Biden când acesta a susținut invazia SUA în Irak, în 2003. Când administrația Trump a decis să bombardeze Siria, după presupusele atacuri cu arme chimice atribuite regimului Assad, Blinken a avut doar cuvinte de laudă. Fără sa aibă nicio dovadă, Blinken a spus atunci că Assad a folosit gaz sarin împotriva populației. Blinken a spus: ”nu pot să vă spun care e dovada, dar avem o mulțime de indicii din media și social media care spun că s-a folosit fie clor, fie sarin”.
Blinken a jucat un rol important în cursul revoluției din 2014 din Ucraina, alături de Victoria Nuland. S-a temut atunci ca SUA să livreze arme letale Ucrainei. Blinken s-a bucurat mult apoi, când președintele Donald Trump a luat această hotărâre.
Alături de Michele Flournoy, Blinken este unul dintre susținătorii așa-zsei Third Offset Strategy în relația Americii cu Rusia si China. Este o reactualizare a strategiei superiorității nucleare aplicată de președintele Eisenhower și a superiorității tehnologice în fața URSS, strategie urmărită de Ronald Reagan. Această strategie a fost redactată în timpul administrației Obama de unul dintre viitorii parteneri ai lui Blinken și Flournoy în cadrul firmei de consultanță WestExec Advisors.
Viitoarea șefă a Pentagonului, lobby-ista industriei militare
Flournoy a lucrat tăcut, profesionist, ca un ”tehnocrat”, ”meritocrat” pur sânge, pentru strategia ultimelor administrații democrate. Ea i-a ajutat pe contractorii militari din SUA să obțină contracte uriașe de la Pentagon pentru intervențiile militare ale administrațiilor Clinton și Obama, scrie The American Prospect. A fost considerată una dintre eminențele cenușii din spatele ofensivei militare americane în Afganistan în timpul administrației Obama, o strategie care a adus contracte grase pentru induistria militară și a prelungit războiul. The Washington Post și alte mari publicații au dezvăluit, la finalul anului 2019, ca cetățenii americani au fost mințiți de guvern în legătură cu situația din Afganistan încă de la începutul războiului. A fost asta în interesul SUA? Nu știm, dar cu siguranță a fost în interseul cercurilor politice și tehnocrate de la Washington. Acum, aceeași Flournoy face lobby pentru majorarea bugetului Pentagonului pentru pregătirea unei confruntări cu China. Ea nu este considerată o vizionară la Washington, motiv pentru care presa critica la adresa lui Biden se întreabă ale cui sunt intersele pe care le promovează prin această gonflare a amenințării chineze.
Flournoy a creat Center for a New American Security ca un fel de consiliu național de securitate din umbră pentru Hillary Clinton. Când Clinton a pierdut nominalizarea, în 2008, s-a orientat către administrația Obama și a făcut lobby pentru intervenționimsul american de pe urma căruia vin contractele importante pentru clienții săi din industria militară.
Flournoy a fost printre semnatarii unei declarații intitulate ”Internaționalismul progresist”, un apel pentru ca SUA să se mențină pe primul loc în lume în privința tehnicii militare și să folosească această tehnică avansată pentru a-și apăra interesele oriunde în lume. Este o declarație care se ridică împotriva stângii antiintervenționiste din SUA. Din acest motiv, aripa progresistă a Partidului Democrat nu este tocmai mulțumită de nominalizarea lui Flournoy la Pentagon. Legăturile ei cu industria militară și cu războaiele SUA sunt atât de evidente, încât promisiunea lui Joe Biden de a încheia ”războaiele fără sfârșit” ale SUA pare să fie abandonată.
Așa cum scria The American Conservative înainte de alegerile din SUA, administrația Biden va recicla echipa neoconservatorilor din SUA care a rămas fără portofolii în cei patru ani ai administrației Trump și s-au retras în firme de consultanță sau organizații anti-Trump. Revin neoconservatorii din American Enterprise Institute și de la Brookings Institution, care au observat o deschidere din partea democraților lui Joe Biden. Vor reveni teoreticieni precum Robert Kagan (soțul vitoriei Nuland), alături de lobby-iști precum Flournoy sau oamenii loiali lui Biden, precum Blinken. Sunt neoconservatorii din SUA care au îmbrăcat haina anti-Trump vreme de patru ani.
Dar puține au să se schimbe. Blinken și Flournoy (cea mai probabilă nominalizare în fruntea Pentagonului) au susținut cel puțin la fel de mult ca și oamenii administrației Trump vânzările de arme americane. Flournoy este o cunoscută lobby-istă a industriei apărării. Blinken a vorbit mult, în 2016, la București, despre scutul antirachetă din România, între timp operaționalizat. Va urma alt lobby, pentru alte tehnologii militare și arme „made in US”.
Va deveni mai stridentă lupta împotriva corupției și vor veni vremuri mai bune din punct vedere al granturilor pentru ONG-uri, cele care vor forma o meritocrație, niste „hipercompetenți” români după chipul și asemănarea celor din echipa Biden. Ce înseamna asta? Nu înseamnă doar progresism, democrație, stat de drept, anticorupție. Înseamnă mai ales un ONG sau think tank care primește granturi de la ambasade și fundații, pe un LLC înregistrat în SUA, care apoi face lobby pentru afacerile unor multinaționale. Asta nu va înseamna niciodată trafic de influență, ci va inseamna că ești vizionar, elită, tehnocrat și că te califici pentru a face parte din meritocrație.
sursa:https://www.cotidianul.ro/iohannis-dna-sri-si-ong-urile-pot-savura-momentul/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu