Cum suntem în perioada cadourilor de sărbători cumpărate de pe internet, ţepele sunt din ce în ce mai multe. Este şi cazul unei femei din Ploieşti care a pierdut 30.000 lei, după ce a introdus datele cardului pe un site clonă al unei cunoscute platforme de cumpărături second-hand.
Totul a început cu un anunţ de vânzare a unei trotinete pentru copii, pe un site de tranzacţii second-hand. Vânzătoarea, din Ploieşti, a fost abordată printr-un mesaj de un fals cumpărător. Sub pretextul că i-a făcut plata on-line, individul i-a cerut femeii detaliile cardului bancar.
"Introducând acele date, am observat că instantaneu am primit notificari pe telefon care îmi spuneau ca se efectuează deja plaţi din contul meu”, a spus femeia.
Doar că site-ul unde au fost introduse datele era unul fantomă, care arăta aproape identic cu cel original. Metoda de fraudare se numeşte "phishing", un joc de cuvinte pentru termenul "pescuit". Pentru că atacatorii aruncă momeala şi aşteaptă ca cineva să muşte.
Banii s-au dus în Rusia, într-un oraş numit Yakutska
Femeia a încercat să blocheze transferul bancar prin aplicaţia de pe telefonul mobil. Fără succes însă. Nici reprezentanţii băncii nu au putut opri operaţiunea.
Reprezentanţii site-ului de vânzări second-hand atrag atenţia că astfel de atacuri s-au înmulţit în ultimele luni, când românii cumpără mai mult de pe internet.
"Noi mereu recomandăm user-ilor să păstreze discuţia pe serviciul de mesagerie din platforma pe care vând. Acolo lucrurile sunt în siguranţă. Dacă discuţia se duce în reţea ca WhatsApp, atunci nu mai este în siguranţă”, a precizat pentru Antena 3, Theodor Filoş, category manager platformă vânzări-online.
La rândul lor, experţii în securitate cibernetică spun că instalarea unor antivirusuri pe telefon sau pe calculator pot preveni aceste atacuri.
"Atacatorii au devenit oportunişti. Exploatează modul în care interacţionăm noi cu serviciile de e-banking. Mai exact, au început să creeeze mesaje foarte legitime ce pretind a veni din partea unor instituţii financiar-bancare. Aceste mesaje sunt fictive, spam, phising iar scopul este de a colecta date financiare”, a spus pentru Antena 3 Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică.
Femeia din Ploieşti a depus o plângere şi la Poliţie, iar ancheta a fost preluată de Serviciul de Investigaţii Criminale.
Infracţiunea comisă este fraudă informatică. Cât despre recuperarea prejudiciului, şansele sunt minime în acest moment.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu