Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat icoana acestui an omagial

 

Un eveniment cu adevărat magnific a trecut aproape neobservat în spaţiul public: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat icoana acestui an omagial, invocînd trei Sfinţi părinţi ai ortodoxiei noastre: Sfântul Cuvios Ioan Casian, Cuviosul Dionisie Exiguul şi Sfântul Cuvios Ioan Iacob.

Doi dintre aceştia vin din străvechimea bisericii: Sfântul Cuvios Ioan Casian şi Cuviosul Dionisie Exiguul, ambii fiind originari din Dobrogea, a căror lucrare duhovnicească s-a făcut în marile capitale creştine ale lumii, fiind azi sărbătoriţi de întreaga lume creştină.

Sfântul Cuvios Ioan Casian a trăit la sfârşitul secolului al 4-lea şi în prima jumătate a secolului al 5-lea (n. circa 360, Dobrogea – d. 435, Marsilia), fiind hirotonit diacon de către Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, care era arhiepiscop al Constantinopolului.

„Sfântul Ioan Casian este un părinte al Bisericii nedespărţite, el cunoştea foarte bine limba latină, pentru că provenea din populaţia daco-romană din Dobrogea”, a spus PF Daniel, adăugînd: „a călătorit în Egipt şi în părţile Răsăritului şi apoi s-a stabilit în Galia, Franţa, şi a întemeiat două mănăstiri la Marsilia”. În anul 415 este trimis de Papa Leon să continue creştinarea galilor şi înfiinţează două mănăstiri la Marsilia, într-una avîndu-şi sfîrşitul în anul 435, moaştele sale fiind şi azi păstrate cu sfinţenie. A fost canonizat la Marsilia în sec. V, fiind pomenit în calendarul creştin în ziua de 23 iulie. Abia în 20 iunie 1992, şi Sinobul BOR a decis canonizarea sa, numele său fiind pomenit în ziua de 29 februarie în ani bisecţi sau în 28 februarie în ceilalţi ani.

Cuviosul Dionisie Exiguul sau Dionisie cel Smerit (n. cca 470, Dobrogea – d. cca 545, Roma) este unul dintre cei mai mari teologi ai lumii creştine. Astăzi, întreaga omenire numără anii după calendarul propus de Dionisie Exiguul, adică de la naşterea lui Isus Hristos, sistem utilizat atît de calendarul iulian, cît și de cel gregorian!

Era unul dintre cei mai mari învăţaţi din vremea sa, fiind păstrat consilier de către 10 papi şi este cel care „a organizat biblioteca Bisericii Romane”, cunoscută azi ca Biblioteca Vaticanului. „Când Sfântul Sinod l-a trecut în rândul sfinţilor, i-a păstrat numele aşa cum l-a dorit el, Exiguul”, scrie PF Daniel în documentul citat.

Sfîntul Sinod al BOR l-a canonizat pe Dionisie Exiguul în şedinţa din 8-9 iulie 2008, stabilind data prăznuirii sale la 1 septembrie.

PROIECT NAŢIONAL: REÎNFIINŢAREA MITROPOLIEI TOMISULUI

Organizarea de azi a BOR are o mare lacună: lipsa între mitropolii a celei mai vechi dintre ele: MITROPOLIA TOMISULUI. Un prim pas în vederea realizării acestui deziderat este chiar cuvîntul de la începutul acestui an al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, cînd a a prezentat icoana acestui an omagial prin invocarea celor trei Sfinţi Părinţi proveniţi din Dobrogea!

Reînfiinţarea Mitropoliei Tomisului poate fi un adevărat Proiect naţional al României în perioada următoare, un proiect spiritual la care trebuie să se alăture toate instituţiile statului: BOR, Academia Română, Preşedinţia României, Parlamentul României, Institutul Cultural Român şi, desigur, întreaga comunitate ortodoxă din România.

Un prim pas l-a făcut Arhiepiscopia Tomisului şi ÎPS Teodosie care au lansat la sfîrşitul anului trecut, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, două volume colosal de importante, care oferă, prin documente adunate din marile arhive ale lumii, argumente solide pentru acest proiect.

Primul volum este „Mitropolia Tomisului. 2000 de ani de viaţă creştină la Tomis”, realizat de ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, George Daniel Petrov, de la „Universitatea Ovidius” din Constanţa şi Constantin Barbu de la „Universitatea Dimitrie Cantemir” din Bucureşti:

Practic, aşa cum scrie ÎPS Teodosie în „Introducere”, acest volum este cel care deschide o colecţie fundamentală de documente adunate din cele mai mari biblioteci ale lumii (cele mai multe inedite pentru România), care arată că „Tomisul este cel mai vechi scaun mitropolitan şi că, fără Dobrogea, Biserica Ortodoxă Română nu ar fi avut pecetea de „biserică apostolică”:

Cel de-al doilea volum, „Paternus. 1.500 de ani de la întronizarea mitropolitului Tomisului”, este dedicat celui de-al treilea mitropolit al Scythiei, după Theotimus I şi Theotimus II. Sînt publicate documente excepţionale din Biblioteca Vaticanului despre acest Paternus, mitropolit al Tomisului şi mitropolit al Scythiei:

Ambele volume au fost tipărite în condiţii grafice excepţionale şi conţin fotocopii ale unor lucrări aflate în Biblioteca Vaticanului. Mai mult ca sigur, ele vor constitui materiale bibliografice pentru tinerii cercetători şi vor genera subiecte pentru doctoratele acestora.

Dar, mai presus de orice, aceste volume, precum şi cele care vor urma, vor pune bazele acestui deziderat al ortodoxiei româneşti care este reînfiinţarea Mitropoliei Tomisului!

DIONISIE EXIGUUL – CĂRTURARUL ROMÂN CU CARE AR TREBUI SĂ NE MÎNDRIM

În opinia noastră, orice istorie a literaturii, a culturii sau a spiritualităţii româneşti ar trebui să înceapă cu Dionisie Exiguul! A fost în vremea lui, sec. VI e.n., unul dintre cei mai mari cărturari ai lumii, păstrat la curtea a 10 Papi, fiindu-i apreciat erudismul, astfel încît este inexplicabil faptul că toate cărţile de istorie a culturii noastre ignoră nu numai lucrările lui Dionisie Exiguul, ci şi textele lui Nicetas de Remesiana sau Aeticus Histricus, despre care Franz Brunhölzl scria în „Zur Kosmographie des Aethicus” că „a fost un scit care a trăit în regiunea din zilele noastre Dobrogea, România”!

Din fericire, prin grija omului de afaceri Mihai Anghel, proprietarul „Domeniului Coroanei” din Segarcea, au apărut primele opt volume din colecţia „Monumenta Romaniae Historica”, în care sînt incluse şi două volume masive care conţin lucrări ale lui Dionisie Exiguul! Poate că nu este o întîmplare că „Domeniul Coroanei”, înfiinţat de Casa Regală a României, administrat azi de un patriot român, este cel care a finanţat publicarea unor asemenea lucrări monumentale:

Nu trebuie uitată nici contribuţia excepţională a fostului Mitropolit al Olteniei, Nestor Vornicescu, cel care publica în 1984 o lucrare expţională, „Primele scrieri patristice în literatura noastră. Sec IV-XVI”, în care scria pentru prima oară despre aceşti sfinţi părinţi care proveneau din Dobrogea şi care au contribuit la sporirea patrimoniului cultural al creştinismului:

Toate acestea sînt doar cîteva firave argumente care vorbesc despre necesitatea reînfiinţării Mitropoliei Tomisului, fără de care Biserica Ortodoxă Română este mult mai săracă.

Acesta este un „Proiect de ţără”, unul cu valoare spirituală uluitoare, pentru care merită să luptăm cu toate forţele, aşa cum fac toate marile ţări ale lumii cu spiritualitatea lor. Bibliotecile şi arhivele lumii sînt pline de documente şi mărturii despre cine au fost oamenii acestui pămînt numit azi România. Noi, cei de azi, nu avem dreptul să stăm cu mîinile în sîn ca şi cum nu ne-ar interesa cine am fost la începutul erei noastre şi ce contribuţie avem tocmai prin aceşti sfinţi părinţi la ceea ce este creştinismul.

Acolo, la gurile Dunării, unde a venit Sfîntul Andrei să ne creştineze, s-au bazele unei spiritualităţi care se întinde pînă azi. Sînt 2.000 de ani de creştinism pe care-i datorăm în principal acestor sfinţi dobrogeni. Ei ne obligă în acest an, declarat de PF Daniel, Patriarhul BOR, „Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul”, să facem ceva pentru ca Mitropolia Tomisului să fie reînfiinţată.

Este un „Proiect naţional” pe care ziarul „Cotidianul” îl va susţine cu toate forţele într-o campanie fără precedent, chemîndu-i alături pe toţi cei care înţeleg că o ţară care nu-şi respectă trecutul şi valorile spirituale va avea totdeauna de suferit un handicap în faţa altor ţări, pentru care arhiva spirituală este fundamentul existenţei lor.

Nu trebuie să facem nimic special, ci doar ce fac toate marile popoare cu istoria şi trecutul lor spiritual.

sursa:https://www.cotidianul.ro/pf-daniel-deschide-calea-spre-cel-mai-mare-proiect-spiritual-al-romaniei/