A avut fostul presedinte al PSD Liviu Dragnea vreo sansa sa fie eliberat conditionat, in contextul in care printre judecatorii care l-au tinut dupa gratii s-au numarat magistrati care l-au reclamat la CSM pentru incalcarea independentei sistemului judiciar ? Suntem convinsi ca Dragnea nu a avut nicio sansa. Iata si de ce avem aceasta convingere ferma: printre semnatarii unei scrisori prin care liderii PSD au fost infierati cu manie proletara pentru o serie de declaratii din anul 2018 (cand acestia au reclamat existenta unor magistrati aserviti statului paralel), s-a numarat si judecatorul Claudiu-Eduard Corobana de la Tribunalul Bucuresti, cel care miercuri, 26 mai 2021, a judecat contestatia lui Liviu Dragnea si a decis ca acesta trebuie sa ramana in inchisoare, in pofida recomandarilor favorabile ale comisiei de liberari conditionate din Penitenciarul Rahova. Magistratul TMB Claudiu-Eduard Corobana a semnat in nume propriu sesizarea anti-Dragnea trimisa la CSM de catre Forumul Judecatorilor din Romania (asociatie a magistratilor #rezist).
Lumea Justitiei sesizeaza Inspectia Judiciara prin prezentul articol, in vederea stabilirii daca ne aflam in fata unei abateri disciplinare constand in incalcarea regimului privind incompatibilitatile si nerespectarea obligatiei de abtinere. Publicam in continuare demersul din 2018 al magistratilor care au sarit in sus impotriva liderilor PSD care au reclamat existenta unui stat paralel in justitie. Publicam de asemenea adresa acestora catre CSM de completare a semnatarilor adresei initiale cu o noua lista de judecatori si procurori care s-au raliat in nume propriu demersului anti-PSD, lista in care la pozitia 31 se regaseste Claudiu Corobana de la Tribunalul Bucuresti (vezi facsimil 1). Practic, judecatorul Corobana si-a insusit cererea formulata de FJR, cerere in care (atentie!) se facea trimitere directa la presedintele Camerei Deputatilor de la acel moment – nimeni altul decat Liviu Dragnea. Cu alte cuvinte, se poate afirma, in opinia noastra, ca magistratul Claudiu Corobana a judecat cererea de liberare conditionata a lui Dragnea dupa ce facuse sesizare impotriva acestuia la CSM.
Iata comunicatul Forumului Judecatorilor din Romania, publicat de G4media.ro, in care se facea precizarea ca magistratii FJR cer apararea independentei sistemului judiciar fata de declaratiile lui Liviu Dragnea (vezi facsimil 2):
“Asociatia 'Forumul Judecatorilor din Romania' a trimis astazi, 11 iunie 2018, catre Consiliului Superior al Magistraturii o cerere de aparare a independentei sistemului judiciar fata de atacurile recente ale reprezentantilor de seama ai puterii legislative si ai puterii executive, materializate in discursurile unor lideri politici din data de 9 iunie 2018, respectiv data de 10 iunie 2018, in privinta carora este necesara interventia neintarziata a Consiliului Superior al Magistraturii, in calitate de garant al independentei justitiei, pentru a stopa atacurile fara precedent la adresa judecatorilor si procurorilor.
In conditiile in care organizatorii mitingului desfasurat la 9 iunie 2018 sunt persoane aflate in diverse proceduri judiciare penale, iar mesajele au vizat in mod expres justitia, cu motivarea devoalata ca puterea politica sa primeze asupra independentei institutiilor 'nereformate', apelul la incetarea asa-ziselor 'abuzuri' reprezinta o forma de presiune asupra magistratilor care au in lucru dosare penale, chiar in etapa deliberarii, ceea ce constituie un precedent extrem de periculos, ce nu poate ramane nesanctionat in conditiile legii.
Duritatea discursului politic, pornind de la catalogarea magistratilor, in cadrul unor afirmatii generalizatoare, drept „corupti”, 'stalinisti', 'securisti', 'tortionari', culminand cu denumirea absolut inacceptabila de 'sobolani', reprezinta un derapaj extrem de grav de la principiile democratiei, iar intregul 'scenariu' al mitingului politic, 'recuzita' utilizata si asa-zisa 'vointa a poporului' de a fi ocoliti 'cei alesi' de mijloacele legale de atragere a raspunderii penale, asociate cu declaratia de 'lupta in strada', 'pana la capat' contureaza imaginea unei amenintari grave la independenta justitiei.
De asemenea, intr-o emisiune de televiziune subsecventa acestui eveniment, presedintele Camerei Deputatilor a amenintat nepermis procurorii DIICOT care ancheteaza o plangere aflata pe rol, in exercitarea atributiilor de serviciu, acuzandu-i ca 'risca sa plateasca la greu' pentru solutia luata.
Independenta magistratilor nu constituie doar o garantie a statului pentru infaptuirea justitiei, ci in egala masura, un drept si o obligatie a magistratilor. Independenta este privita ca 'atribut al functiei, care ii permite judecatorului sa actioneze in realizarea actului juridic si, mai ales, sa decida doar in baza legii si a propriei constiinte, fara nici o subordonare sau influenta'.
Asa cum rezulta din discursurile liderilor politici si ale persoanelor invitate de acestia la mitingul din 9 iunie 2018, acestia au acreditat, in principal, urmatoarele acuzatii, printr-o nepermisa generalizare:
– Lipsa de integritate, de profesionalism si de independenta a unei parti importante a magistratilor ce compun sistemul judiciar, prin sustinerea existentei unui asa-zis “stat paralel”, din care fac parte magistrati 'corupti', 'stalinisti', 'securisti', 'tortionari'.
– Functionarea anormala si incorecta a sistemului judiciar, in sensul ca procurorii ar instrumenta dosarele penale in mod preferential, doar pe baza unor denunturi obtinute prin santaj sau presiuni, si nu in baza unor probe administrate legal.
De asemenea, referirile simbolice la grupari teroriste si amenintarile voalate ori care direct reprezinta o forma de presiune si o tentativa de intimidare a corpului magistratilor, nepermisa intr-o societate democratica.
Afirmatiile din cadrul mitingului 'Stop abuzurilor din Justitie', prin raportare la calitatea persoanelor care le-au facut, la faptul ca mitingul a fost difuzat pe majoritatea posturilor de televiziune si la legislatia incidenta, au avut ca urmare discreditarea modului de functionare a sistemului judiciar in ansamblul sau si compromiterea, din punct de vedere profesional si moral, a corpului magistratilor. Modalitatea de exprimare creeaza un dubiu greu de inlaturat cu privire la independenta magistratilor, cu consecinta afectarii imaginii sistemului de justitie.
O asemenea abordare, care nu poate fi circumscrisa libertatii de opinie, ca forma de manifestare a libertatii de exprimare, afecteaza atat independenta sistemului judiciar, cat si increderea pe care, intr-o societate democratica, organele judiciare si institutiile din sistemul judiciar trebuie sa o inspire opiniei publice (in competenta, corectitudinea si probitatea pe care, in mod legitim, orice persoana care incredinteaza magistratilor apararea drepturilor sale le asteapta).
Intr-un stat de drept, nimeni – si cu atat mai putin un reprezentant al uneia din celelalte doua puteri, chiar daca are calitatea de inculpat ori de condamnat penal – nu are dreptul sa extrapoleze nemultumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra intregului sistem judiciar. In masura in care se procedeaza astfel, persoana care face aceste afirmatii generalizatoare aduce, inevitabil, atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, cu consecinta afectarii prestigiului justitiei si, implicit, a independentei si reputatiei magistratilor.
Puterea judecatoreasca trebuie sa fie independenta, ceea ce implica existenta unor anumite garantii fata de celelalte puteri ale statului, pentru a se evita politizarea si pentru a apara independenta si impartialitatea magistratului.
Cand, din motive infame, se urmareste diminuarea functiei si a rolului puterii judecatoresti, statul pierde calitatea de stat de drept, cu toate consecintele si implicatiile socio-economice ce decurg din aceasta.
In Raportul Singhvi catre Comisia drepturilor omului a ONU din 1987 se precizeaza ca 'principiile independentei si impartialitatii sunt pietrele de fundament ale motivarii si legitimitatii functiei judiciare in orice stat' – (pct. 75).
In Recomandarea (2000)19 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind rolul urmaririi penale in sistemul de justitie penala, adoptata la data de 06 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegatiilor ministrilor, la pct. 11 din capitolul 'Relatia dintre procurorii publici si puterea executiva si legislativa” se prevede ca „statele trebuie sa ia masurile adecvate pentru a asigura ca procurorii publici isi pot efectua indatoririle si responsabilitatile profesionale fara interventie nejustificata sau expunere la responsabilitatea civila, penala sau de alt tip'.
Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate statala care gestioneaza cariera magistratilor si are obligatia constitutionala de a apara independenta acestora, interesul de a proteja reputatia si de a asigura autoritatea magistratilor fiind superior aceluia de a permite o discutie libera asupra impartialitatii acestora, chiar daca este ocazionata de discursul sau actiunile unui ministru al justitiei.Rapoartele MCV subliniaza constant faptul ca ar trebui sa se intreprinda masuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistratilor impotriva carora sunt indreptate critici ce submineaza independenta justitiei, nicidecum recomandarea ca ar fi necesare asalturi ale politicienilor asupra judecatorilor si procurorilor din Romania.
Pe cale de consecinta, se impune apararea justitiei ca sistem, precum si a judecatorilor si a procurorilor, intrucat afirmatiile formulate in conditiile aratate sunt de natura sa produca un impact negativ asupra sistemului judiciar, aducand atingere independentei, prestigiului si credibilitatii in ansamblul sau.
De asemenea, Asociatia “Forumul Judecatorilor din Romania” a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa sesizeze Consiliul National al Audiovizualului, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si alte autoritati publice competente, in raport de faptele relatate si de aspectele suplimentare care vor rezulta din verificarile ce vor fi dispuse”.
Pe de alta parte, cazul dezvaluit de Lumea Justitiei legat de judecatorul Corobana (care practic a facut sesizare impotriva lui Dragnea, dupa care l-a judecat pe acelasi Dragnea) reprezinta un motiv cat se poate de clar pentru admiterea cererii de stramutare a dosarului formulate de fostul lider PSD – cerere care va fi judecata la inceputul lunii iunie de Curtea de Apel Bucuresti si care, daca va fi admisa, va duce la desfiintarea hotararii de respingere a liberarii conditionate a lui Dragnea. Cazul seamana in oglinda cu cel al judecatorului George Dorel Matei, care a judecat functionari ai Primariei Sectorului 1 aflati in conflict cu tatal sau si cu care chiar el corespondase intr-un anumit litigiu care avea legatura cu tatal sau. Decizia pronuntata de Dorel Matei a fost ulterior desfiintata in calea contestatiei in anulare, tocmai pe motiv ca magistratul se aflase in incompatibilitate din cauza adversitatii cu una dintre parti”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu