SFÂRȘITUL EUROPEI

 

Europa se află în declin, în pofida importanței sale în trecutul recent, susține politicianul american și ideologul fracțiunii paleoconservatoare a Partidului Republican, Pat Buchanan, într-un articol publicat în The American Conservative.

Potrivit lui, astăzi viitorul aparține Asiei, pentru că anume acolo se află țările cu cea mai mare densitate a populației, dintre care șase sunt din cele nouă puteri nucleare, precum și cele mai mari puteri economice după SUA – China și Japonia. Buchanan consideră că anume acești factori au determinat reorientarea Washingtonului spre regiunea Asia-Pacific.

În același timp, în Europa s-au acumulat mai multe probleme, scrie Buchanan. Marea Britanie s-a retras din UE, iar înființarea alianței AUKUS cu Asutralia și Statele Unite doar reconfirm îndepărtarea ei de țările vecine. Franța, la rândul ei, și-a exprimat indignarea din cauza eșuării acordului de vânzare a submarinelor și s-a distanțat de aliații din NATO.

De asemenea, îngrijorează și alegerile din Germania, în urma cărora CDU în premieră a acumulat doar un sfert din voturi. Totodată, în opinia expertului, niciunul din potențialii cancelari nu dispune de o autoritate comparabile cu cea a Angelei Merkel. Buchanan consideră că anume ea este “de facto un lider al Europei”.

Autorul a menționat și eșuarea operațiunii din Afganistan, declarând că aliații SUA din NATO au plecat și “nu și-au împărtășit înfrângerea Washingtonului”. Pe lângă aceasta, în Europa se accentuează divergențele politice interne: tot mai des sunt invocate chestiunile secesiunii Scoției de Marea Britanie, Catalonia de Spania și chiar Sardinia de Italia. Polonia și Ungaria se află în conflict cu Bruxelles din cauza reformelor lor, iar țările din Sud sunt îngrijorate tot mai multe de afluxul de migranți, conchide publicistul.

Cum decad marile puteri

 

După încheierea pactului de securitate dintre SUA, Marea Britanie și Australia, ministrul de Externe al Taiwanului a dat un interviu provocator televiziunii australiene ABC, avertizând că Taiwanul se pregătește pentru un război cu China și cerând Australiei să ajute guvernul de la Taipei. Australia nu recunoaște Taiwanul.

Joseph Wu a spus că țara sa va respinge orice atac. ”Apărarea Taiwanului este în mâinile noastre și suntem pregătiți pentru asta”, a spus Wu. ”Dacă China va lansa un atac asupra Taiwanului, vom lupta până la capăt, acesta este angajamentul nostru”. Apoi, Wu a făcut apel la sprijin din partea Australiei. ”Sunt sigur că, în cazul în care China va lansa un atac împotriva Taiwanului, australienii vor suferi enorm”.

Interviul a fost oferit duminică, la o zi după ce mai multe avioane de luptă ale Chinei au intrat în zona de identificare aeriană a Taiwanului. 38 de avioane au intrat în această zona în cursul zilei de vineri, iar sâmbătă au fost 39 de avioane.

”Vrem să avem schimburi de informații și în materie de securitate cu alți parteneri, inclusiv Australia, astfel încât Taiwanul să fie mai bine pregătit pentru o situație de război. Până acum, relațiile noastre cu Australia sunt foarte bune și apreciem acest lucru”, a mai spus oficialul taiwanez.

Luni, China a reacționat la aceste declarații trimițând nu mai puțin de 52 de avioane în zona de apărare aeriana a Taiwanului. Reuters notează că armata taiwaneză a ridicat de la sol mai multe aparate de zbor pentru a întâmpina avioanele militare ale Chinei. A fost cea mai mare asemenea „invazie” a Beijingului și a patra zi consecutivă în care avioanele chineze au intrat în zona de apărare a Taiwanului.

Foarte rar este amintit că zona de identificare a Taiwanului nu este spațiul aerian taiwanez, ci este mai întinsă și include părți din zona de identificarea aeriană a Chinei, ba chiar părți din spațiul aerian al Chinei continentale. Nu întotdeauna relatările presei internaționale menționează care anume dintre aceste părți ale zonei de identificare taiwaneze au fost incălcate de aviația chineză.

Oricum, înmulțirea șicanelor din partea Chinei și numărul tot mai mar de avioane care participă la aceste operațiuni sporesc riscul unor incidente care pot degenera într-o confruntare militară.

Guvernul de la Beijing a precizat deja că parteneriatul AUKUS (Australia, Marea Britanie, SUA) ”dăunează grav” păcii și stabilității în Indo-Pacific, iar Beijingul va decide dacă va privi de acum încolo Australia ”ca pe un partener sau ca o amenințare”.

China revendică  în acest moment zeci de insule și stânci din Marea Chinei de Sud care se află la sute de mile marine de coastele sale. Multe dintre aceste revendicări intră în conflict cu revendicări teritoriale ale vecinilor Chinei care sunt de multa vreme aliați ai SUA și care au semnat tratate prin care SUA se obligă să lupte pentru integritatea lor teritorială. China revendică insulele Paracel și Spratly, alături de mai multe stânci, multe dintre ele revendicate de Vietnam, Malaezia, Singapore, Indonezia, Brunei, Filipine și Taiwan.

China revendică Taiwanul, care se află la circa 200 de km de coastele sale. Revendică și insulele Senkaku, situate nu departe, care sunt controlate de Japonia și pentru care Tokyo sugerează că vrea să lupte, iar asta ar implica și o angajare militară americană. Ministrul Apărării din Japonia a și declarat că SUA vor apăra aceste insule ca și cum ar fi teritoriul Japoniei. Japonia a achiziționat avioane americane F-35 și a început să-și transforme navele de lupta în portavioane, să construiască noi distrugătoare și submarine.

Apoi, garanțiile de securitate americane acoperă și Filipinele, care au propriile dispute teritoriale cu China, după ce președintele Rodrigo Duterte a renunțat la apropierea de Beijing.

În ciuda angajamentului american pentru securitatea acestor state, China nu a renunțat la niciuna dintre revendicări, ba chiar și-a înmulțit amenințările și șicanele.

Jurnalistul american Patrick Buchanan atrage atenția că, în cazul în care SUA vor intra într-un conflict cu China, acest lucru se va întâmpla pentru niște insulițe aflate la mii de mile de Statele Unite, însă la câteva sute de mile de coastele Chinei. Buchanan amintește și de incursiunile aviației militare ruse în zona Alaskăi, ceea ce poate fi interpretat ca un răspuns al Moscovei la prezența navelor și avioanelor americane în Marea Neagră.

”Al Doilea Război Mondial a început pe 3 septembrie 1939, când Marea Britanie a declarat război Germaniei, după invadarea Poloniei, pretextul fiind recuperarea unor teritorii, printre care Danzig, luate Germaniei prin Tratatul de la Versailles, cu violarea dreptului la autodeterminare. Dacă va izbucni un al treilea război mondial între China și SUA, este foarte probabil ca el să plece de la insulele revendicate de China, iar Statele Unite vor lupta nu pentru teritoriul lor, ci pentru niște teritorii insulare ale aliaților, probabil niște insule deloc vitale pentru securitatea SUA. Este modul în care marile puteri ale lumii își încheie existența ca mari puteri – purtând războaie nenecesare, pentru alte țări”, scrie Buchanan.

Călin Marchievici, https://www.cotidianul.ro/cum-decad-marile-puteri/

Demiterea Guvernului, relatată în presa străină

 

Principalele agenţii de presă internaţionale au relatat, marţi, despre demiterea de către Parlament a Guvernului Florin Cîţu, notând că România se confruntă cu o perioadă de instabilitate politică, pe fondul amplificării crizei pandemiei.

„Guvernul liberal român a fost demis prin moţiune de cenzură”, titrează agenţia France-Presse. „Parlamentul român a aprobat marţi o moţiune de cenzură împotriva Guvernului liberal al premierului Florin Cîţu, deschizând calea unei perioade de instabilitate politică în plin val patru de COVID-19”, notează Agenţia France-Presse.

„Parlamentul României a demis Cabinetul de centru al premierului Cîţu”, titrează, la rândul său, agenţia Reuters. „România este într-un impas politic de o lună, situaţie care ameninţă relansarea economică a ţării şi eforturile de reducere a deficitelor unui stat membru al Uniunii Europene”, comentează agenţia Reuters.

„Premierul României, Florin Cîţu, din cadrul Partidului Naţional Liberal, a fost demis marţi, prin moţiune de cenzură, situaţie care amplifică criza politică. (…) Căderea Guvernului este rezultatul crizei politice care a început acum o lună, atunci când Cîţu l-a demis pe ministrul Justiţiei, Stelian Ion, din cadrul USR-Plus, deoarece nu a aprobat un program pentru dezvoltarea regională. USR-Plus a denunţat o «revocare abuzivă» şi s-a retras din Guvernul susţinut de trei partide”, notează agenţia Associated Press.

BLA-BLA-BLA ! NU LE CONVINE PENTRU CĂ LE-A PICAT ”PUPILUL” ! 

Ludovic Orban : Cîţu nu mai poate fi reînvestit premier

 

Ludovic Orban a declarat, marţi, după succesul moţiunii de cenzură, că singura soluţie este refacerea coaliţiei de guvernare şi a precizat că cele trei partide, PNL, USR-PLUS, UDMR  şi minorităţile trebuie să se aşeze la masa negocierilor.

Ludovic Orban a declarat că premierul Florin Cîţu a rămas ”repetent” astăzi, prin rezultatul moţiunii de cenzură. Fostul președinte al PNL l-a atacat extrem de dur pe președintele Klaus Iohannis. Întrebat ce va spune Klaus Iohannis la declarația de la ora 18, Orban a reamintit că s-a dezis de președinte după alegerile de la șefia PNL. Orban a spus că mandatul președintelui e în pericol din cauza susținerii acestuia pentru guvern.

”Trebuie căutate punctele care ne unesc, care sunt destul de multe”, a mai spus Orban, el arătând că a văzut în discursul de astăzi că premierul s-a răfuit cu toate partidele, în condiţiile în care PNL nu poate guverna singur.

”Este momentul ca cei care au acţionat mai mult din ambiţie, din frustrare, să facă un pas înapoi şi să îi lase pe oamenii raţionali din PNL, USR-PLUS, UDMR şi minorităţi să se aşeze la masa negocierilor. (..) Preşedintele trebuie să înţeleagă că această criză a durat prea mult”, a mai spus Orban.

Fostul lider PNL a mai spus că Florin Cîţu nu mai poate obţine votul Parlamentului şi nu mai poate fi reînvestit, pentru că există o decizie a CCR care spune clar că premierul demis prin moţiune nu mai poate fi nominalizat ca premier.

”Eu nu pot să cred că Florin Cîţu mai poate fi reînvestit”, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a afirmat marţi, după ce moţiunea de cenzură împotriva Guvernului a fost adoptată, că munca sa de 30 de ani în Partidul Naţional Liberal este „aruncată pe apa sâmbetei”.

„Vi se pare că sunt fericit după ce munca mea de 30 de ani este aruncată pe apa sâmbetei de nişte aventurieri care nu înţeleg nimic din ceea ce înseamnă politică şi interes public ?”, a răspuns Orban, la Parlament, întrebat dacă este fericit după ce moţiunea de cenzură iniţiată de PSD a trecut.

„Orice fel de înțelegere cu PSD va duce din punctul meu de vedere la o despărțire definitivă de cei care vor să facă înțelegere cu PSD. Eu nu voi susține nicio aventură politică în care să fie aruncată România. Am declarat la finalul congresului că parteneriatul meu cu Klaus Iohannis s-a încheiat. Din păcate, comportamentul președintelui în ultima perioadă a fost total diferit față de comportamentul în care am avut un parteneriat serios, care a dus la victoria partidului, din păcate în ultimele trei luni nu îl recunosc pe Iohannis. E de ajuns să ne uităm la ce se comentează pe pagina președintelui ca să ne dăm seama că e în mare pericol”, a comentat Orban despre suspendarea lui Iohannis.

Tabăra Cîțu din PNL a intrat de urgență în ședință, după ce Guvernul Cîțu a fost demis printr-un scor istoric, de 281 de voturi pentru. În aceste momente liberalii discută la Vila Lac o soluție pentru rămânerea la guvernare. Premierul Florin Cîţu a declarat, marţi, că nu agreează varianta unui guvern tehnocrat sau a unuia de uniune naţională.

Moţiunea de cenzură a trecut, ceea ce înseamnă că Guvernul Cîţu este demis, conform anunţului oficial făcut în plenul Camerelor reunite. Ludovic Orban a anunţat că moţiunea a fost adoptată, iar încrederea acordată Guvernului a fost retrasă. Cabinetul Cîţu va continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.

Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD a trecut de votul în Parlament de o manieră istorică pentru România

 

Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD a trecut de votul în Parlament de o manieră istorică pentru România, 281 de voturi pentru, 0 abţineri, 0 voturi împotrivă şi 0 voturi invalidate, iar Dan Barna deja face planul pentru refacerea coaliţiei USR-PNL-UDMR.

„Referitor la noul premier, toate scenariile sunt pe masă. Facem ce este mai bine pentru români și pentru PNL. Ne vom uita la pozițiile adoptate de USR, PSD și AUR”, a reacționat Cîțu.

Dan Barna a oferit declaraţii în Parlament, după ce rezultatele votului pe moţiunea de cenzură a PSD au fost anunţate, şi a susţinut, din nou, că mandatul conducerii partidului este să încerce refacerea coaliţiei de guvernare, dar fătă Florin Cîţu premier.

„În intervențiile pe care le-am făcut am spus că putem continua, dar cu alt premier. Hai să vedem ce se va întâmpla în urma consultărilor. Eu sper să nu se prelungească această criză. Ar fi putut PSD-ul să trecem mai repede peste aceste momente, dacă PSD nu l-ar fi susținut pe Cîțu.

Sunt mai multe personalități în PNL, care ar putea să aibă o prestație precum cea de premier. Miza ține de reformele pe care le-am pus în proiectul de guvernare.

Vreau să evit să spun un nume (n.r. al viitorului premier) pe orice nume vehiculat. USR rămâne consecvent pe reformele dorite”, a conchis Dan Barna.

Dan Vîlceanu, actualul ministru al Finanțelor, s-ar număra pe lista de posibili candidați la funcția de premier ce ar fi propuși de PNL dacă pică guvernul Cîțu, au declarat pentru G4Media.ro surse liberale. El se alătură astfel unei liste din care mai fac parte Lucian Bode – ministrul Internelor, și Nicolae Ciucă – ministrul Apărării. El ar urma însă să renunțe imediat la mandat, astfel încât președintele să îl poată nominaliza din nou pe Florin Cîțu.

Liberalii s-au reunit de urgenţă după votul din Parlament şi discută la Vila Lac o soluție pentru rămânerea la guvernare. Premierul Florin Cîţu a declarat, marţi, că nu agreează varianta unui guvern tehnocrat sau a unuia de uniune naţională.

„Am văzut cum a fost guvernul tehnocrat în 2016, guvernul 0. România nu mai are nevoie de o astfel de experienţă”, a arătat el, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Parlamentului.

Întrebat dacă s-ar putea ajunge la alegeri anticipate, Cîţu a replicat că „toate scenariile sunt pe masă”.

Florin Cîţu a dezaprobat şi ideea unui guvern de uniune naţională, menţionând că PNL nu va face guvern cu extremiştii.

„Partidul Naţional Liberal merge mai departe şi va găsi cea mai bună soluţie pentru români şi pentru România, dar, până la urmă, astăzi avem o decizie a celor de la USR, PSD şi AUR. Vrem să vedem şi planul lor, pentru că astăzi împreună au dat jos Guvernul şi vrem să vedem planul acestora, deşi am văzut că în sală se certau”, a spus premierul.