Schengen în Balcani. Mai multe state opresc controalele la graniţe

 

Liderii din Serbia, Macedonia de Nord şi Albania au ajuns joi la Skopje la un acord ca din 2023 controalele la graniţele dintre cele trei ţări să fie complet eliminate, informează dpa şi HINA. Premierul albanez Edi Rama a subliniat, la întâlnirea cu omologul său nord-macedonean Zoran Zaev şi preşedintele sârb Aleksandar Vucic, că acordul va ajuta cele trei state să-şi realizeze obiectivul suprem de aderare la Uniunea Europeană.

"Nu avem niciun motiv să ne întoarcem spatele în interiorul propriilor noastre graniţe. Astăzi, începem să facem în regiunea noastră ceea ce vom face mâine în UE", a declarat Rama. "Dacă depăşim deficienţele administrative, din 1 ianuarie 2023 între ţările noastre nu vor mai exista frontiere. Nimeni nu ne va opri de la Belgrad la Tirana", a spus la rândul său preşedinte sârb.

Cei trei lideri sperau ca acordul să fie semnat şi de Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, dar acestea au refuzat să participe. Premierul kosovar Albin Kurti, care anul trecut şi-a exprimat preocuparea că Belgradul intenţionează crearea unei "a patra Iugoslavii", a reiterat joi că ţara sa nu doreşte să ia parte la acord.

Reuniunea de la Skopje a reprezentat pasul următor al aşa-zisei iniţiative "Mini-Schengen", lansată în octombrie 2019 la Novi Sad. Iniţiativa a fost redenumită joi "Balcanii deschişi".

La reuniune au luat parte şi sute de antreprenori, evenimentul fiind organizat în comun de camerele de comerţ ale celor trei ţări.

Politicienii şi-au semnalat de asemenea intenţia de a-şi deschide reciproc pieţele muncii, de a facilita comerţul trilateral şi de a coopera în ce priveşte managementul dezastrelor, scrie Agerpres. 

România şi Bulgaria, cerute în Schengen 

Ylva Johnson, comisarul european pentru afaceri interne, vrea ca România, Bulgaria şi Croaţia să fie membri ai spaţiului Schengen. 

Virusul este un pericol real, dar controalele la frontierele interne nu au oprit şi nu vor opri virusul. Doar o acţiune coordonată ne va ajuta să depăşim această criză, a declarat Johansson în faţa Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg.

Haideţi ca începutul verii, vara lui 2021, această vară a libertăţii, să ne inspire pentru a restabili deplin libertatea de mişcare şi a face Schengen pregătit pentru viitor astfel încât copiii noştri să poată de asemenea lucra, studia şi călători în întreaga Europă, oricând şi oriunde doresc. Şi să completăm spaţiul Schengen; este timpul ca Bulgaria, România şi Croaţia să-şi ocupe locul, a spus Ylva Johansson în cadrul unei dezbateri asupra raportului anual privind Schengen, elaborat de eurodeputata slovenă Tanja Fajon (S&D), conform Agerpres.

Rusia construiește noile avioane ale ”Apocalipsei” : particularitățile generației a treia

 

Ministerul rus al Apărării va primi în curând un punct aerian de comandă de generația a treia, în baza Il-96-400M. Asamblarea a două noi aeronave ale “Apocalipsei” a început la uzina din Voronej, în cadrul proiectului „Zveno-S”.

Punctul aerian de comandă (PAC) va permite Comandantului Suprem și Statului Major al Forțelor Armate ale Rusiei să dirijeze eficient toate tipurile de trupe, forțele strategice nucleare în cazul unui conflict armat global (război nuclear), chiar dacă inamicul va distruge toate punctele de comandă terestre. Doar două țări își pot permite un complex aerian de asemenea nivel tehnologic – Rusia și SUA.

Noul punct aerian rusesc de comandă se deosebește de analogul american prin faptul că este conceput pentru mai multe “Apocalipse” și asigură inevitabilitatea unui răspuns oricărui agresor.

Detectarea și distrugerea noului PAC rusesc va fi dificilă. Nivelul înalt de autonomie, mijloacele moderne de luptă radioelectronică, tehnologiile invizibilității pentru sateliții și radarele inamicului, protecția de radiația nucleară, viteza, zborul pe distanțe lungi și plafonul practic îi oferă PAC avantaje semnificative în raport cu punctele de comandă terestre, subterane și submarine.

Aeronava se poate afla în aer, cu realimentare, zile întregi. Probabil, doborârea unui PAC ar fi o idee periculoasă: într-o astfel de situație ipotetică, în cele 2-3 minute de prăbușire, grupul operativ al Statului Major va reuși să șteargă de pe fața pământului câteva zeci de state inamice.

Război modern nu este un film de acțiune, un schimb simetric de lovituri, părțile în conflict pot schimba în mod flexibil scenariile în toate mediile de luptă. O semnificație majoră o au starea generală a Forțelor Armate rusești, sistemul de planificare și comunicare, algoritmii de aplicare a armelor nucleare, voința politică a șefului statului și a Comandantului Suprem. Realizarea unui PAC de generația a treia demonstrează seriozitatea amenințărilor militare externe.

Avionul rusesc al “Apocalipsei” prin simpla sa existență poate potoli mințile înfierbântate de la Pentagon și NATO, amânând pentru o perioadă nedeterminat de lungă un conflict armat global.

Punct de comandă pentru al treilea război mondial

Trupele rusești sunt dotate cu sisteme automatizate de control tot mai avansate, arme cu elemente de inteligență artificială. Sunt înnoite activ forțele strategice nucleare. Se dezvoltă mijloacele de comunicare și recunoaștere spațiale. PAC trebuie să corespundă cerințelor vremii.

Sistemul de comunicare radio la bordul avionului “Apocalipsei” permite transmiterea comenzilor și ordinelor de luptă trupelor, inclusiv echipajelor de aviație strategică, submarinelor purtătoare de arme strategice nucleare, unităților lansatoarelor de rachetă mobile și în siloz în rază de 6000 de kilometri.

PAC de generația a treia se deosebește prin caracteristici unice, funcționalitate înaltă, perioadă lungă de exploatare și consum econom de energie. La bord sunt condiții confortabile pentru o activitate îndelungată a comandamentului superior al Forțelor Armate rusești, a grupului operativ al ofițerilor Statului Major și specialiștilor grupului tehnic. În situația unui conflict global, principalul punct de comandă al Rusiei va putea zbura timp de câteva zile cu realimentare.

Avionul Il-96-400 reprezintă o versiune modificată a Il-96-300, cunoscut prin forța și siguranța înaltă. Materialele moderne au permis diminuarea masei avionului, asigurarea unei marje înalte de siguranță și eficiență. Modificațiile speciale ale Il-96-300 sunt utilizate în calitate de ”bord nr.1” ale președintelui Federației Ruse și sunt adaptate pentru îndeplinirea funcțiilor de Comandant Suprem al Forțelor Armate.

Aeronava Il-96-400 cu motorul PS-90A1 și o sarcină utilă înaltă, reprezintă o bază sigură pentru un complex de bord capabil să lucreze cu toate sistemele automatizate existente de control al luptei și cu cele din viitor. Versiunea civilă a Il-96-400M este conceput pentru transportarea a până la 370 de pasageri. Dintre toate navele industriei aeronautice rusești, Il-96 poate străbate cele mai lungi distanțe, având nevoie cu toate acestea de aerodromuri de rezervă în punctele îndepărtate ale Rusiei și obiecte de infrastructură aferente.

În timp ce specialiștii Statului Major al Forțelor Armate ale Rusiei simulează scenarii strategice (computerizate) ale unui conflict militar de proporții, câteva avioane ale “Apocalipsei” își așteaptă în liniște momentul la aerodromul de bază. Actualul punct aerian de control a fost creat în baza avionului Il-86 și se numește Il-80. În total au fost construite patru unități ale unor astfel de sisteme de generația a doua. Decizia construcției unui PAC de generația a treia a coincis cu modernizarea generației a doua în 2019.

Versiunile similare americane

Forțele aeriene ale SUA dispun de patru puncte moderne pentru conducere supremă a SUA, construite în baza avionului de cursă lungă de pasageri Boeing 747-200. Aeronavele urmează să fie utilizate conform destinației lor în cazul distrugerii sistemelor de control terestre în urma unui război nuclear.

În versiunea civilă, Boeing 747-200 are o masă de decolare de 374,8 tone, o viteză de până la 895 kilometri pe oră, o altitudine maximă de 13759 de metri, o distanță de zbor de până la 10670 de kilometri. Numărul de locuri pentru pasageri – 490. În compartimentul de încărcături a Boeing 747-200F pot fi transportate până la 113 tone de încărcături.

Capacitățile tehnologice ale sistemelor americane pot fi apreciate în baza a câteva exemple.

Punctul aerian de control strategic al SUA în baza Boeing C-32 este destinat realizării unei game largi de sarcini în cadrul desfășurării operative a trupelor în condițiile lipsei unei infrastructuri terestre sau după distrugerea de către inamic a punctelor de control terestre, nodurilor și liniilor de comunicație. Precum și în calitate de punct mobil de control al Agenției Federale de gestionare a situațiilor de urgență FEMA.

С-32А este dotat cu cele mai noi echipamente, sisteme de navigare și mijloace de comunicație. Compartimentul pentru pasageri este împărțit în câteva secții: un cabinet de lucru al conducerii militare, camere pentru ședințe, spațiu pentru grupul operativ, un nod de comunicații și o cameră de odihnă (probabil, PAC are o structură similară a secțiilor).

Primul avion a fost construit la uzina Boeing din Seattle pe 19 iunie 1998. În total, au fost fabricate patru aeronave, fiecare dintre care poate îndeplini funcțiile de punct de comandă aerian al Comandamentului Operativ Strategic și punct de control al lansării rachetei balistice intercontinentale “Minuteman”.

Avionul E-6B Mercury a fost construit în baza avionului Boeing 707-320 cu patru motoare turboreactive F108-CF-100, produse de General Electric. Masa maximă la decolare este de 155 de tone. Viteza de zbor – până la 972 de kilometri pe oră, la o altitudine de 12 000 metri. Altitudinea maximă este de 12810. În timpul îndeplinirii misiunilor, distanța de zbor fără realimentare în aer constituie 12400 de kilometri. Perioada maximă de zbor cu realimentare este de 72 de ore. Echipajul de zbor este alcătuit din 14 persoane, grupul operativ al Comandamentului Operativ Strategic la bord este de opt specialiști.

Primele puncte de comandă aeriene au apărut în SUA în anul 1965, fiind dotate cu mijloace speciale ale avioanelor de realimentare KC-135A. Acestea îndeplineau funcția de aeronave ale comandamentului suprem al Forțelor Armate ale SUA și acționau din baza aeriană Andrews (Maryland), fiind înlocuite ulterior cu trei avioane Boeing E-4A. Au existat și versiuni aparte pentru teatrele de acțiuni militare europene și pacifice.

Cursa strategică a tehnologiilor avansate între Rusia și SUA continuă.

„Cei care ar trebui să controleze sunt cei care autorizează otrăvirea oamenilor”

 

O lagună din sudul Argentinei și-a schimbat culoarea din cauza unui fenomen alarmant.

O lagună din Patagonia, în sudul Argentinei, a căpătat culoarea roz intens din cauza unui fenomen alarmant, experții și activiștii afirmând că de vină este poluarea cu o substanță chimică folosită pentru conservarea creveților pentru export.

Apa a devenit de culoare roz din cauza sulfitului de sodiu (E 221), un conservant alimentar antibacterian utilizat în fabricile de pește. Activiștii afirmă că deșeuri cu sulfit de sodiu au contaminat râul Chubut care alimentează laguna Corfo și alte surse de apă din regiune.

Locuitorii s-au plâns de mirosurile urâte și alte probleme de mediu care au apărut în jurul râului și al lagunei.

„Cei care ar trebui să controleze sunt cei care autorizează otrăvirea oamenilor”, a declarat activistul de mediu Pablo Lada.

Laguna a devenit roz săptămâna trecută și a avut timp de câteva zile culoarea anormală, a spus Lada, care locuiește în orașul Trelew, nu departe de lagună și la aproximativ 1.400 de kilometri sud de Buenos Aires.

Federico Restrepo, inginer de mediu și virolog, a afirmat că apa a devenit roz din cauza sulfitului de sodiu din deșeurile de pește, care, prin lege, ar trebui tratate înainte de a fi aruncate.

În lagună, care nu este folosită pentru recreere, sunt deversate scurgeri din parcul industrial Trelew și a mai fost colorată în fuchsia și în trecut.

Locuitorii din zonă sunt însă sătui din cauza poluărilor repetate. În ultimele săptămâni, locuitorii din Rawson, în vecinătatea Trelew, au blocat drumurile pe care circulă camioanele care transportă deșeuri de pește către stațiile de epurare de la periferia orașului.

„Primim zilnic zeci de camioane, locuitorii sunt sătui”, a spus Lada.

Din cauza protestului, autoritățile provinciale au acordat autorizația ca fabricile să își arunce deșeurile în laguna Corfo.

„Culoarea roșiatică nu provoacă daune și va dispărea în câteva zile”, a declarat șeful gărzii de mediu din provincia Chubut, Juan Micheloud, potrivit Science Alert.

Afirmațiile lui au fost contrazise de Sebastian de la Vallina, secretar de planificare pentru orașul Trelew: „Nu este posibil să minimizăm ceva atât de grav”.

Fabricile care procesează pește pentru export, în principal creveți și merluciu, generează mii de locuri de muncă pentru provincia Chubut, unde locuiesc aproximativ 600.000 de oameni.

Zeci de companii de pescuit străine operează în zonă în apele aflate sub jurisdicția Argentinei.

„Procesarea peștelui generează locuri de muncă … este adevărat. Dar acestea sunt companii cu profituri de milioane de dolari care nu doresc să plătească transportul de marfă pentru a duce deșeurile la o stație de tratare care există deja în Puerto Madryn, la 56 de kilometri distanță, sau pentru a construi o fabrică mai apropiată”, a mai spus Lada, potrivit Descopera.

Cel puțin 57 de migranți s-au înecat, luni, în Marea Mediterană

 

Printre morți se numără peste 20 de femei şi copii. Aproape 15.000 de migranţi au fost interceptaţi de gărzile de coastă libiene, susţinute de Uniunea Europeană, în prima jumătate a acestui an.

Cel puţin 57 de oameni s-au înecat luni când ambarcaţiunea în care se aflau s-a răsturnat în Marea Mediterană, în largul oraşului libian Khums, a anunţat Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) citată de dpa.

Mai mulţi supravieţuitori au fost aduşi la ţărm de pescari şi gărzile de coastă, a menţionat purtătoarea de cuvânt a OIM Safa Msehli pe Twitter, fără a preciza numărul celor salvaţi.

Potrivit supravieţuitorilor, între cei care s-au înecat se numără cel puţin 20 de femei şi copii, a adăugat ea.

Decesele de luni survin la mai puţin de o săptămână după ce alţi 20 de migranţi s-au înecat în Mediterana, alţi 500 fiind interceptaţi şi readuşi în Libia.

Proteste masive în Grecia, bătaie cu poliţia. Mii de oameni au ieşit în stradă, împotriva vaccinării obligatorii

 

Aproximativ 5.000 de manifestanţi au manifestat miercuri în Grecia, dintre care 3.000 în centrul Atenei, împotriva vaccinării obligatorii a îngrijitorilor şi a personalului din căminele de bătrâni, a estimat poliţia.

În ajunul votului din parlament asupra unui decret care ar face obligatorie vaccinarea împotriva COVID-19 pentru cele două categorii profesionale, participanţii la proteste au afişat pancarte pe care era scris „Nu vaccinării obligatorii” şi „Libertate!”, dar şi mari cruci ortodoxe inscripţionate şi drapele elene, potrivit unui fotograf şi videojurnalist al AFP, acreditat în Grecia.

Manifestaţia din centrul capitalei Greciei a fost marcată de tensiuni. Poliţia a folosit tunuri de apă şi gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de circa 120 de persoane cu cagule care aruncau cu proiectile, scrie Kathimerini. La Salonic, al doilea oraş al ţării, numărul contestatarilor a fost de circa 2.000.

Săptămâna trecută, premierul Kyriakos Mitsotakis a anunţat obligaţia ca îngrijitorii şi personalul din căminele de bătrâni să se vaccineze, sub ameninţarea că în caz contrar ar putea fi suspendaţi din muncă. Angajaţii acestor centre pentru bătrâni vor trebui vaccinaţi cel târziu până la 16 august, iar îngrijitorii, până la 1 septembrie.

Proteste violente anti-lockdown, în Australia. Manifestanţii s-au bătut cu poliţia la Sydney şi Melbourne

 

Mii de persoane au manifestat sâmbătă împotriva măsurilor antiepidemice de lockdown în cele mai mari două oraşe australiene, Melbourne şi Sydney.

La Sydney, unde locuitorilor li s-a impus să rămână în case timp de o lună pentru a stăvili o nouă creştere a cazurilor de COVID-19, mai multe persoane au fost arestate la proteste, în urma ciocnirilor între poliţia călare şi manifestanţi.

La Melbourne, presa locală a relatat că mii de persoane au invadat străzile după ce s-au strâns în faţa parlamentului statului Victoria la începutul după-amiezii.

Manifestanţii, care nu purtau măşti de protecţie, au încălcat dispoziţiile referitoare la deplasările neesenţiale şi la adunările publice, măsuri dictate de autorităţi, care au lăsat să se înţeleagă că le-ar putea prelungi până în octombrie.

„Wake up Australia” (Australia, trezeşte-te) se putea citi pe pancartele manifestanţilor.

FEMEIA CARE AR PUTEA PRELUA CONDUCEREA ALIANȚEI NATO

 

Klaus Iohannis ar putea prelua şefia NATO. La mai bine de şapte decenii de la fondare, mulţi consideră că a venit vremea pentru o femeie la conducerea Alianţei. Căutările au în vizor totodată candidaţi din estul Europei. Un potenţial candidat ar putea fi chiar preşedintele Klaus Iohannis, dar alegerea unui reprezentant al României la şefia NATO ar putea fi considerată puţin cam provocatoare în privinţa Rusiei, relatează Politico.

Noua misiune NATO este să-şi găsească un nou şef. Actualul secretar general NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, fost premier, şi-a început mandatul în octombrie 2014. Aliaţii i-au extins mandatul în primăvara lui 2019 până în septembrie 2022, pentru a câştiga timp în procesul de căutare a unui succesor. Discuţiile oficiale abia au început în cadrul NATO, iar succesorul lui Stoltenberg ar urma să fie anunţat la summitul liderilor Alianţei de la Madrid, prevăzut să aibă loc la sfârşitul primăverii sau la începutul verii lui 2022. Speculaţiile în privinţa succesorului potrivit sunt numeroase.

Concluzie șocantă : Vladimir Putin îi apără mai mult pe români, decât o face ministrul Aurescu !

 

Președintele Vladimir Putin a atras atenția asupra unei probleme grave, acoperită de NATO – care îi afectează direct și pe români ! Ministrul de Externe Aurescu ignoră aceste aspecte, preferând să susțină interesele NATO

Faptul că ministrul Aurescu ignoră problemele românilor, având grijă de interesele NATO, nu mai reprezintă o noutate – ci o continuitate.

Astăzi ministrul Aurescu se deplasează în Republica Moldova, sunând din zurgălăii cunoscuți, precum ”victoria decisivă a forțelor pro-democratice, pro-reformă și pro-europene”.

”Discuțiile ce vor avea loc în marja vizitei vor oferi prilejul unui schimb aprofundat de opinii pe marginea perspectivelor de accelerare a celor mai importante proiecte susținute de România în Republica Moldova, precum și de multiplicare a acestora”, arată MAE într-un comunicat.

La care proiecte concrete se referă MAE – și ce proiecte majore a realizat România, acasă, prin intermediul Uniunii Europene?

Cred că partea cheie se află în finalul mesajului: ”România este pregătită să își consolideze sprijinul în toate domeniile de interes major pentru dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova, pentru creșterea rezilienței sale în fața provocărilor actuale și viitoare, pentru creșterea rezilienței sale în fața provocărilor actuale și viitoare”.

Ce înseamnă asta? Exact ce face în România echipa în care e inclus Aurescu: susținerea ingerinței SUA și NATO în treburile interne ale României – fără vreun aport economic sau financiar, ci numai pentru ocupare funcțiilor cheie din Servicii, Apărare, Justiție, Parlament.

Mai departe va urma tensionarea relațiilor cu Rusia și China și, misiunea de bază a lui Aurescu (așa pare, cel puțin!) încurajarea Ucrainei în atitudinea radicală față de Moscova, prin promisiuni referitoare la primirea în NATO.

În acest scop, Aurescu face jocul Kievului în privința legilor discriminatorii, care vizează și românii din teritoriile istorice românești, ocupate actualmente de Ucraina.

Aparent, Aurescu a discutat și în mai, și în iunie, această problemă cu omologul ucrainean, dar… nimic. Adică ori Kievul își bate joc de Aurescu – ori Aurescu își bate joc de românii din Ucraina.

Iar asta nu e tot! Într-un articol publicat recent, președintele Putin, atrăgea atenția asupra rolului NATO în adoptarea unei legi discriminatorii la Kiev, care vizează etniile indigene din Ucraina.

Concret, în analiza ”Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor” publicată recent, președintele Putin a atras atenția că Legea privind popoarele indigene din Ucraina, adoptată de Rada Supremă a fost adoptată sub acoperirea exercițiilor NATO, desfășurate în Ucraina.

”Nu este o coincidență faptul că legea scandaloasă menționată privind ”popoarele indigene” a fost adoptată sub acoperirea exercițiilor NATO, desfășurate la scară largă în Ucraina”, a scris Putin.

De asemenea, Putin subliniază Ucraina ”se află sub guvernarea externă directă a Occidentului, care include supravegherea consilierilor străini asupra organelor puterii, serviciilor speciale, forțelor armate și desfășurării infrastructurii NATO în țară”.

Comentând acest articol, publicația ”Vești din Rusia” observă că Putin a comparat adoptarea acestei legi cu ”utilizarea armelor de distrugere în masă”, întrucât în Ucraina s-a adoptat ”o politică de asimilare forțată a rușilor; drept urmare, poporul rus ar putea fi redus cantitativ cu sute de mii sau chiar milioane de oameni”.

În plus, președintele rus subliniază și că autoritățile ucrainene, susținute de Occident, creează ”o atmosferă de teamă” în care ”sunt încurajați în fel și chip neo-naziștii, iar țara este din ce în ce mai mult militarizată”.

Desigur, președintele Vladimir Putin s-a referit la ruși, dar legea în cauză îi vizează și pe români – a doua minoritate cu corespondent într-un stat național.

Prin legea în cauză, popoarele indigene sunt definite drept ”comunități etnice formate pe teritoriul Ucrainei actuale, cu propria limbă și cultură, dar fără corespondent într-un alt stat național din afara Ucrainei”, notează Basilica.ro, care subliniază absurdul periculos al legii:

„Astfel, documentul asigură drepturi unor populații precum crimeenii, caraiții și tătarii crimeeni, dar nu și minorităților naționale precum rușii, românii, maghiarii, polonezii, grecii sau bulgarii de pe teritoriul Ucrainei”, scrie Basilica.ro, agenția de presă a Bisericii Ortodoxe Române.

De ce nu preia Aurescu această temă care îi vizează direct pe români? De ce nu bate cu pumnul în masa negocierilor cu Ucraina, așa cum fac ungurii? De ce nu este de acord cu o coordonare a eforturilor tuturor țărilor cu etnici afectați de legile din Ucraina?

Cum ”de ce”? Simplu – pentru că Aurescu reprezintă interesele NATO și SUA, mai puțin ale românilor!

Citind analiza lui Vladimir Putin și comentariul legii făcut de agenția de presă a BOR devine mai clar ce face și de ce face Aurescu: de fapt, ca susținător al intereselor NATO, el tolerează tergiversarea de către Kiev a anulării acestor prevederi scandaloase – pentru că însuși NATO a servit drept paravan pentru legile extremiste ale Ucrainei!

Despre asta e vorba – aici se vede ce rol are Bogdan Aurescu – și la ce să se aștepte moldovenii din partea sa.

De fapt, ajungi la o concluzie paradoxală: Putin apără mai mult interesele românilor (din Ucraina) decât ministrul de Externe de la București.

Ungaria organizează referendum pe problema LGBT. Viktor Orban intensifică războiul cultural cu Uniunea Europeană

 

Ungaria plănuieşte să organizeze, până la jumătatea anului 2022, un referendum privind legislaţia care limitează unele drepturi ale comunităţii LGBT, a anunţat joi şeful de cabinet al prim-ministrului Viktor Orban.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a lansat o acţiune juridică cu privire la măsurile care au fost incluse în amendamente la legile educaţiei şi pentru protecţia copilului. Dacă va avea succes, Bruxelles ar putea să suspende finanţările către Ungaria cât timp restricţiile sunt menţinute.

„Pentru Ungaria, sunt mult mai multe argumente în favoarea apartenenţei la Uniunea Europeană decât împotriva acesteia. Să ne alăturăm UE a fost decizia corectă, a fost în interesul nostru naţional şi rămâne aşa”, a spus Gergely Gulyas, şeful de cabinet al lui Orban, în raportul său săptămânal, citat de Reuters. El a declarat că Ungaria consideră că are dreptul să comenteze asupra a ceea ce el a numit „regulile clubului” şi să ia decizii pe cont propriu privind probleme pentru care nu a predat autoritatea instituţiilor UE.

Întrebată despre referendum, Comisia Europeană a spus că nu va interveni în metodele de elaborare a politicilor alese de statele membre, deşi a considerat drept discriminatorie legea ungară. Măsurile, care au provocat nelinişte în cadrul comunităţii LGBT, interzic folosirea în şcoli a materialelor considerate că promovează homosexualitatea şi schimbarea genului, iar asta cu scopul declarat de a preveni abuzul asupra minorilor.

Mai multe grupuri civile critică reformele lui Orban, iar un sondaj realizat luna trecută de Ipsos arată că 46% dintre unguri susţin căsătoria între persoane de acelaşi sex.

Rusia s-a deconectat de la internetul global. Moscova implementează propriul „internet suveran”

 

Rusia a testat cu succes deconectarea de la internetul global în iunie şi iulie, a relatat joi cotidianul RBC, citând documente ale grupului de lucru însărcinat cu îmbunătăţirea securităţii internetului rus, ca parte a legislaţiei privind aşa-numitul "internet suveran" rus.

Rusia a adoptat legislaţia, cunoscută sub numele de legea „internetului suveran”, la sfârşitul anului 2019, urmărind să protejeze ţara de tăierea infrastructurii străine, ca răspuns la ceea ce Moscova a numit „natura agresivă” a strategiei naţionale de securitate cibernetică a Statelor Unite. Legislaţia a întărit controlul Moscovei asupra reţelei globale şi a provocat consternare în rândul activiştilor pentru libertatea de exprimare, care se tem că măsura va consolida supravegherea guvernului asupra spaţiului cibernetic al ţării.

Au fost efectuate teste care au implicat toate marile firme de telecomunicaţii din Rusia din 15 iunie până în 15 iulie şi ele au avut succes, potrivit rezultatelor preliminare, notează RBC citând o sursă din grupul de lucru. „Scopul testelor este de a determina capacitatea ‘RuNet’ (numele propriului „internet suveran” al Rusiei n.r.) de a funcţiona în caz de distorsiuni externe, blocaje şi alte ameninţări„, a precizat această sursă, citată de The Moscow Times. Nu a fost clar imediat cât timp a durat deconectarea sau dacă au existat întreruperi vizibile în traficul pe internet.

Legea prevede ca testele să fie efectuate în fiecare an, dar operaţiunile au fost anulate în 2020 din cauza complicaţiilor pe fondul pandemiei de COVID-19, potrivit RBC. Kremlinul a fost la curent cu testele, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, descriindu-le ca efectuate în timp util şi spunând că Rusia trebuie să fie gata pentru orice.

Legislaţia urmăreşte să direcţioneze traficul web rus şi datele prin puncte controlate de autorităţile de stat şi să construiască un „Sistem naţional de nume de domeniu” pentru a permite internetului să continue să funcţioneze chiar dacă Rusia este tăiată de la internetul global.

În iunie 2019, preşedintele Vladimir Putin a declarat că Moscova trebuie să se asigure că „Runet” ar putea funcţiona într-un mod fiabil ferit de controlul serverelor din afara Rusiei.

Potrivit regulatorului de telecomunicaţii de stat rus Roskomnadzor, testele au vizat îmbunătăţirea integrităţii, stabilităţii şi securităţii infrastructurii de internet a Rusiei, a relatat RBC.

Echipamentele instalate ca parte a testelor au fost folosite de Roskomnadzor pentru a încetini viteza Twitter din martie după ce reţeaua socială nu a şters conţinut pe care Moscova îl consideră ilegal, precizează RBC.

Proteste în Franţa, împotriva „permisului de sănătate”. Sute de oameni au ieşit pe străzile Parisului

 

Sute de oameni au protestat, miercuri, la Paris, faţă de introducerea “permisului de sănătate” pentru unele activităţi şi de vaccinarea obligatorie a personalului sanitar, măsuri prin care guvernul încearcă să facă faţă celui de-al patrulea val de infectări cu covid-19 în Franţa.

Unii protestatari au afişat bannere cu mesajul: “Libertatea de a alege” şi “Jos mâinile de pe imunitatea mea naturală!”. “Vor să ne forţeze să ne vaccinăm cu orice preţ. Nu, nu, nu”, a afirmat Nathalie Lebede, participantă la proteste, citată de RT Franţa. Reguli mai stricte care vizează evenimentele şi spaţiile unde se reunesc peste 50 de persoane au intrat de miercuri în vigoare în ţară, în contextul unui al patrulea val de infectări cu noul coronavirus.

Un rezultat negativ al unui test pentru depistarea coronavirusului, dovada vaccinării sau a trecerii prin boală vor fi necesare de azi înainte în Franţa pentru a merge la cinema, teatre şi muzee. Târgurile şi anumite complexe sportive vor fi de asemenea vizate, potrivit Monitorului Oficial, citat de BBC. Președintele Emmanuel Macron anunțase de săptămâna trecută că există planuri pentru crearea acestui „permis sanitar” dar și vaccinarea obligatorie a celor care lucrează în domeniul sanitar, până în septembrie.

Din luna august, cerinţele vor fi extinse la trenurile de lung parcurs, baruri, restaurante, centre comerciale şi spitale. Guvernul a adoptat o lege în acest sens. Nu a fost precizată data exactă de la care vor intra în vigoare măsurile în luna august.

Franţa se confruntă cu un al patrulea val al pandemiei care ar putea fi ”foarte sever”, a avertizat purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Attal, la începutul săptămânii. Mai bine de jumătate din populaţia de 67 de milioane de locuitori a primit cel puţin o doză al unui vaccin anti-COVID-19.

În weekend, peste 100.000 de persoane au demonstrat în Franţa împotriva măsurilor mai stricte împotriva coronavirusului, iar centre de vaccinare din zone izolate au fost vandalizate şi incendiate.

Peste o mie de soldați ruși și uzbeci au fost trimiși la granița cu Afganistanul

 

Pe măsură ce talibanii câștigă teren după retragerea americană, forțele din Uzbekistan vor organiza exerciții majore la sfârșitul acestei luni la granița țării lor cu Afganistanul.

BRUXELLES, 20 iul – Sputnik. Rusia a trimis un contingent de menținere a păcii pentru a asista și a însoți trupele din națiunea Asiei Centrale, arată RT.

Comandamentul militar central rus a declarat jurnaliștilor că soldații săi se vor alătura colegilor din Uzbekistan pentru exerciții militare la frontieră, începând din 30 iulie și până în 10 august. Aproximativ 200 de unități rusești de echipament militar, inclusiv suport aerian, precum și personalul de menținere a păcii va participa la exerciții, concepute pentru a asigura integritatea teritorială a țării.

„Acțiunile practice ale exercițiului vor avea loc pe terenul de antrenament Termez din zona care se învecinează cu Afganistanul”, au spus șefii militari. În ultimele săptămâni, situația de securitate din națiunea vecină s-a deteriorat rapid, talibanii - considerat un grup terorist și interzis în Rusia - câștigând teren în urma retragerii planificate a trupelor americane. Președintele SUA, Joe Biden, a ordonat tuturor forțelor țării sale să iasă din Afganistan până la comemorarea a 20 de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie.

Vestea a apărut pe când Rusia se află în proces de planificare a unor exerciții militare separate cu trupe în apropierea Tadjikistanului la începutul lunii august. Potrivit unuia dintre principalii generali ai Moscovei, Alexander Lapin, comandantul districtului militar central al țării, forțele se vor antrena împingând „detașamentele de formațiuni armate ilegale care invadează teritoriul”.

Un număr de grupuri de soldați afgani au căutat refugiu peste graniță în muntele Tadjikistan în ultimele săptămâni, fugind de luptele acerbe cu talibanii. Tadjikistanul este membru al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), cu sediul la Moscova, un pact de apărare reciprocă care succedă Armatei Roșii a URSS și prin care șase foste republici sovietice își protejează frontierele reciproc. Uzbekistanul a fost anterior un aliat al CSTO, dar s-a retras din grup în 2012.

Generalul colonel Anatoly Sidorov, șeful statului major comun al CSTO, a declarat pentru RT la începutul acestei luni că talibanilor nu li se va permite să organizeze incursiuni în Tadjikistan sau să destabilizeze regiunea și că forțele din statele membre sunt capabile să-și păzească frontierele.

Misiunea SUA în Afganistan a eşuat. Kabulul, lovit de rachete la ora de rugăciune. Credincioşii nu s-au oprit în timpul exploziilor.

 

Atacul a întrerupt rugăciunea de Eid al-Adha, la care participa și președintele Ashraf Ghani, conform imaginilor difuzate de televiziunile locale.

Mai multe rachete au lovit Kabulul, capitala Afganistanului, marți, „aterizând” chiar în apropierea palatului prezidențial, în timpul rugăciunilor de Eid al-Adha, o sărbătoare musulmană importantă, relatează Reuters. Nu este încă clar cine s-a aflat în spatele atacului.

Trei rachete au lovit Kabulul, în zona din apropierea palatului prezidențial, a precizat purtătorul de cuvânt al ministerului de interne afgan, Mirwais Stanekzai, adăugând și că nu au existat victime.

Atacul a întrerupt rugăciunea de Eid al-Adha, la care participa și președintele Ashraf Ghani, conform imaginilor difuzate de televiziunile locale. Rugăciunea a continuat, totuși, în sunete de explozii, iar Ghani și-a ținut apoi discursul de la podium.

Instabilitatea și nesiguranța au crescut semnificativ în ultimele luni în Afganistan, în situația în care talibanii își continuă ofensivele majore, iar armata SUA se retrage la ordinul președintelui Joe Biden.

Spre deosebire de alți ani, talibanii nu au stabilit un armistițiu temporar pe perioada sărbătorii. Luni, 15 misiuni diplomatice și reprezentantul NATO la Kabul au făcut un apel la talibani să oprească ofensivele și să accepte un armistițiu.

Misiunea SUA în Afganistan a eşuat, consideră Serghei Lavrov, iar retragerea ”precipitată” se află la originea degradării situaţiei

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov consideră că misiunea americană în Afganistan a ”eşuat” şi denunţă faptul că o plecare ”precipitată” a Statelor Unite din această ţară se află la originea degradării situaţiei în domeniul securităţii, relatează AFP.

În pofida faptului că preşedintele american Joe Biden încearcă ”să prezinte situaţia în culorile cele mai pozitive”, ”toată lumea înţelege că misiunea a eşuat”, a apreciat Serghei Lavrov vineri, la Taşkent, în Uzbekistan, unde participă la o Conferinţă Internaţională a Cooperării Ţărilor din Asia Centrală şi de Sud.

”Acest lucru este recunocut de toţi, inclusiv de către Statele Unite”, a subliniat el, citat de agenţii ruse de presă.

Şeful diplomaţiei ruse consideră că ”degradarea rapidă a situaţiei în Afganistan” are drept cauză ”retragerea precipitată a contingentelor americane şi NATO”, care a sporit ”incertitudinea (…) militară şi politică în interiorul şi în jurul ţării”.

”În circumstanţele actuale există un risc real ca instabilitatea să se reverse în ţări vecine”, a adăugat Lavrov.

Talibanii – care au lansat la începutul lui mai o ofensivă împotriva armatei afgane, în paralel cu o retragere a forţelor străine – au cucerit vaste teritorii rurale, mai ales în nordul şi vestul ţării, departe de bastioanele lor tradiţionale din sud.

Ei au cucerit mai multe posturi de frontieră-cheie la frontiera cu Pakistanul, Iranul, Turkmenistanul şi Tadjikistanul şi asediază mai multe capitale ale unor provincii.

Rămaşi fără o susţinere americană, militarii afgani au opus o rezistenţă slabă.

Peste 1.000 de militari s-au refugiat, săptămâna trecută, în Tadjukistan, care a mobilizat 20.000 de rezervişti la frontiera cu Afganistanul.

Preşedintele tadjik Emomali Rakhmon a efectuat vineri o vizită în regiune, pentru a inspecta pregătirea de luptă a armatei.

Rusia, o putere regională apropiată fostelor republici sovietice din Asia Centrală, este îngrijorată de o destabilizare în această regiune, în care păstrează baze militare.

”Criza afgană exacerbează ameninţarea teoristă şi problema traficului de droguri, care a atins niveluri fără precedent”, a mai reproşat, vineri, Serghei Lavrov.

Au sunat sirenele de război. Atentat într-o zonă aglomerată

 

Bilanţul actual este de zece morţi şi 20 de răniţi, au declarat oficiali din cadrul echipelor de intervenţie citaţi de postul tv Al Jazeera.

Atentat în Irak. Cel puţin zece persoane au fost ucise, iar altele sunt rănite în urma unui atac terorist produs luni după-amiază într-o zonă aglomerată din Bagdad, conform celui mai recent bilanţ anunţat de autorităţile irakiene.

O bombă a explodat într-o piaţă comercială situată în zona Al-Waheilat, în cartierul Sadr City din capitala Irakului, conform agenţiei de presă irakiene INA.

Biden îl primeşte pe premierul irakian la 26 iulie

Două rachete au fost lansate săptămâna trecută împotriva Ambasadei Statelor Unite în ”Zona Verde”, la Bagdad, declară surse din domeniul securităţii irakiene pentru Reuters.  Sistemul antirachetă al ambasadei a ”deviat” unul dintre proiectile, potrivit uneia dintre surse. A doua rachetă a căzut în apropierea zonei, au anunţat oficiali irakieni.

Sirene de alertă au răsunat în Zona Verde, în care se află sediile Guvernului irakian, ale unor ministere şi ambasade, potrivit surselor citate.

Premierul irakian Mustafa Al-Kadhimi va fi primit la Washington de preşedintele american Joe Biden la 26 iulie, a anunţat vineri Casa Albă, în timp ce Irakul se află în centrul tensiunilor sporite dintre Washington şi Teheran, notează AFP.

Vizita urmează să permită „sublinierea parteneriatului strategic” dintre cele două ţări, potrivit unui comunicat.

Preşedintele Biden „aşteaptă cu nerăbdare să consolideze cooperarea bilaterală cu Irakul în probleme politice, economice şi de securitate”, inclusiv „eforturile comune pentru a asigura înfrângerea durabilă a grupării Stat Islamic”, a precizat Casa Albă.

Dialogul strategic dintre Bagdad şi Washington va trebui să ducă la definitivarea unui calendar pentru retragerea coaliţiei internaţionale care a venit să lupte împotriva grupării jihadiste Stat Islamic (SI) în 2014.

Circa 3.500 de soldaţi străini se află în continuare pe teritoriul irakian, dintre care 2.500 de americani, dar punerea în aplicare a retragerii lor ar putea dura ani de zile.

Irakul este prins între aliatul său american şi puternicul său vecin iranian, care se confruntă regulat pe teritoriul său.

Aproximativ cincizeci de atacuri cu rachete sau drone cu bombă împotriva intereselor americane (ambasadă, baze militare) au fost comise de la începutul anului în Irak. Niciodată revendicate în mod clar, acestea sunt totuşi atribuite coaliţiei Hashd al-Shaabi, alcătuită din grupuri armate pro-iraniene integrate în stat.

Ultimul atac de amploare, la 7 iulie, a vizat baza militară Ain al-Assad din vestul Irakului, unde 14 rachete au căzut fără a face victime.

La rândul lor, americanii au lansat la sfârşitul lunii iunie o serie de lovituri împotriva poziţiilor deţinute de Hashd al-Shaabi în Irak şi Siria, eliminând mai mult de zece luptători pro-Iran.

A început RĂZBOIUL. Aviaţia americană a BOMBARDAT grupările proiraniene

 

Iranul a trimis trupe în Siria pentru a oferi susţinere Administraţiei Bashar Al-Assad în conflictul militar cu grupuri insurgente şi teroriste.

Aviaţia militară americană a efectuat, duminică, un bombardament în estul Siriei, vizând un vehicul al unui grup islamist proiranian, afirmă surse citate de agenţia Associated Press.

Conform unor surse locale, o dronă americană a distrus un camion al grupului islamist Kataib Sayyid al-Shuhada, imediat după ce vehiculul intrase în Siria venind din Irak.

Şoferul vehiculului a fost ucis, potrivit organizaţiei Observator Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). În vehicul erau arme şi muniţie, potrivit OSDO.

În estul Siriei sunt staţionaţi sute de militari americani care participă la operaţiuni împotriva reţelei teroriste Stat Islamic.

Pe 27 iunie, avioane militare americane au atacat poziţii ale unor miliţii islamiste proiraniene, în estul Siriei, un atac soldat cu moartea a patru persoane.

Preşedintele sirian Bashar al-Assad, care a fost reales pentru un al patrulea mandat de 7 ani în luna mai 2021, în ciuda acuzaţiilor de fraudă din partea multor ţări occidentale, a depus jurământul de sâmbătă, la Damasc.

Ceremonia a fost linia militară impusă de regimul Assad. Garda de onoare l-a întâmpinat pe conducător în timp ce cobora pe un covor roşu, înainte de a intra în palat pentru a fi învestit şi a sta de vorbă cu o mulţime de oficiali şi demnitari.

Doi ofiţeri de armată au purtat copii ale Constituţiei şi Coranului Siriei, pe care Bashar al-Assad a depus jurământul.

Assad a spus în discursul său că principala cauză a crizei economice actuale a Siriei a fost îngheţarea activelor ţării sale deţinute de băncile libaneze. Potrivit unor estimări, a spus Assad, Siria are între 40 şi 60 miliarde de dolari în băncile libaneze, ceea ce este suficient pentru a bloca economia şi a pune presiune pe moneda siriană.

Khattar Abou Diab, care preda ştiinţe politice la Universitatea din Paris, crede că Assad supraestimează cu mult valoarea activelor siriene deţinute în Liban şi a precizat că guvernul libanez, sub presiunea Hezbollah, a trimis bunuri subvenţionate, inclusiv benzină, pentru a sprijini economia siriană.

Inundaţii, cicloane puternice au făcut prăpăd în Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Elveția E ca la război. Oameni decedați

 

Trimisul special România TV în Germania, Costi Soare, a surprins imaginile dezastrului provocat de furia naturii.

Imaginile catastrofei provocate de inundaţii în Germania. Echipa România TV a ajuns sâmbătă în Erftstadt, unul dintre cele mai afectate oraşe din landul Renania de Nord-Westfalia.

„La faţa locului intervine armata germană cu tancuri. Sunt probleme cu semnalul telefoniei mobile în zonă. Sunt oameni care nu pot lua legătura cu familiile.

Este o mobilizare fără precedent. E ca la război. Nu se ştie dacă ar mai putea fi persoane în maşinile aflate pe autostrada inundată”, a transmis corespondentul România TV, Costi Soare.

Trimisul special România TV în Germania a discutat cu o femeie din Republica Moldova care a povestit îngrozită despre dezastrul provocat de inundaţii.

„Toţi sunt şocaţi. Lumină nu a fost o noapte şi o zi. Seara au dat lumină. Toată lumea e şocată!”, a spus ea.

Imaginile catastrofei provocate de inundaţii în Germania. „Acest ciclon a avut atât de mare putere încât a răsturnat inclusiv camioane”

Chiar dacă a investit foarte mult în infrastructură, Germania nu a fost ocolită de furia naturii.

„Acest ciclon a avut atât de mare putere încât a răsturnat inclusiv camioane. Sunt oameni care au fost surprinşi de această viitură incredibilă, oameni care au murit înecaţi în autoturisme şi nimeni nu putea să-i salveze. Nici măcar pompierii nu ar fi îndrăznit să intervină în acele momente pentru că şi ei şi-ar fi pus viaţa în pericol.

Autostrada din apropierea oraşului Erftstadt s-a transformat într-un lac în urma inundaţiilor puternice. Până vineri, nivelul apei era şi mai mare. Maşinile nu se puteau vedea din apă. Acum, apele au mai început să se retragă”, a mai spus trimisul special România TV în Germania.

Sunt peste 15.000 de forţe de ordine mobilizate în localităţile afectate de viitură.

„Mulţi dintre localnici dădeau vina şi pe schimbarea climei. Aceste ploi au venit. Acest ciclon, din ceea ce spuneau meteorologii, a venit dinspre ocean. Sunt ploi puternice pe care nu le-au întâlnit niciodată”, a mai precizat corespondentul Costi Soare.

Bilanţul victimelor în urma inundațiilor devastatoare din Germania a crescut, sâmbătă, la cel puţin 133 de morţi, ceea ce ridică la 153 numărul deceselor înregistrate în Germania şi Belgia, două state europene puternic afectate de fenomene meteorologice extreme în ultimele zile. Peste 1.000 de persoane sunt date dispărute în Germania, transmite agenţia AFP, citată de Agerpres.

Germania şi Belgia s-au confruntat, între 14 şi 15 iulie, cu ploi torenţiale de o violenţă fără precedent, care au provocat inundaţii şi viituri, ce s-au abătut asupra unor zone rezidenţiale, distrugând multe localităţi.

Aproape 700 de localnici au fost evacuaţi vineri seara după ruperea unui baraj în oraşul Wassenberg de lângă Köln, potrivit autorităţilor citate de Reuters.

În acelaşi timp, serviciile de intervenţie şi de salvare continuă căutările eventualilor supravieţuitori în regiunile din vestul Germaniei, în timp ce nivelul apei rămâne ridicat în multe oraşe, unde sunt case care au continuat să se prăbuşească.

Acesta este cel mai grav dezastru natural abătut asupra Germaniei în ultimii 50 de ani.

Doliu naţional în Belgia după catastrofa provocată de inundaţii

De asemenea, autorităţile din Belgia au raportat 20 de decese şi 19 persoane date dispărute din cauza inundaţiilor puternice.

Guvernul federal belgian a declarat o zi de doliu naţional pentru marţi, 20 iulie, în memoria victimelor inundaţiilor catastrofale din ultimele două zile. La miezul zilei, vor suna sirenele serviciilor de urgenţă şi de intervenţie rapidă, apoi va urma un minut de reculegere. De asemenea, pe teritoriul Belgiei, drapelele vor fi coborâte în bernă.

În acelaşi timp, ploile torenţiale au provocat numeroase prejudicii în Olanda, Luxemburg şi Elveţia.

(n.m.) RELATĂRILE din ACEST ARTICOL constituie DOVADA că SCHIMBĂRILE CLIMATICE sunt PROVOCATE

Vladimir Putin vrea să scutească familiile cu copii de impozitul pe venit la vânzarea imobilului

 

Vladimir Putin vrea să scutească familiile cu copii de plata impozitului pe venit la vânzarea locuinței.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a însărcinat guvernul și Duma de Stat să adopte modificări în legislație prin care familiile cu doi sau mai mulți copii să fie scutiți de plata impozitului pe venit la vânzarea unui imobil pentru procurarea altuia.

“Există situații în care o familie și-a cumpărat o casă, iar peste o perioadă familia a crescut, s-a născut încă un copil. Apartamentul devine prea mic pentru această familie”, a explicat președintele.

El a amintit că la vânzarea imobilului, care s-a aflat în proprietate peste cinci ani, se achită un impozit pe venit.

“De multe ori această sumă este un semnificativă, anume aceasta este insuficientă pentru ca familia la nașterea următorilor copii să aibă posibilitatea să-și cumpere rapid o locuință nouă”, a adăugat Putin.

Parlamentarii și membrii guvernului urmează să elaboreze modificările necesare până pe 1 noiembrie.

Șeful statului rus a enunțat această idee la mijlociul lunii iunie, la congresul partidului “Rusia Unită”.

Mai devreme, președintele a declarat că susținerea familiei cu copii reprezintă una din cele mai importante priorități ale partidului Rusia Unită. Președintele a subliniat că acum Rusia ajunge într-o groapă demografică. Pentru a schimba această situație, este necesară consolidarea eforturilor pentru dezvoltarea economiei și regiunilor, sferei sociale, sănătății, învățământului, consolidarea valorilor tradiționale. Putin a subliniat că viitorul țării îl reprezintă o familie cu copii prosperă și puternică.

Surpare de proporții CATASTROFALE în Germania. UN SAT căzut într-o prăpastie

 

O surpare de teren de proporții catastrofice a avut loc în Germania în urma ploilor abundente și a inundațiilor. Câteva persoane și-au pierdut viața în urma surpării care a înghițit și părți ale unor case locuite de rezidenți ai localității, dar și o parte a unui castel local, scrie Daily Mail. 

Pământul s-a surpat în Blessem, aproape de Cologne, zona plată, pe care se afla un câmp agricol și câteva clădiri devenind o ravenă de pământ. Nu se cunoaște încă bilanțul final al deceselor, iar o operațiune de salvare este în prezent în desfășurare.

15 persoane au fost evacuate cu elicopterul, după ce acestea au rămas blocate în oraș, temându-se de un nou colaps. Alți 55 de rezidenți au fost evacuați în timpul nopții în urma inundațiilor masive. 

Declarațiile Angel Merkel

'Sunt foarte profund afectată de suferinţa persoanelor în cauză', a afirmat Merkel, exprimându-şi 'teama că adevărata amploare a dezastrului va fi cunoscută doar în zilele următoare'.

Ea a vorbit de 'o zi de teamă, o zi de angoasă, o zi de disperare' în cursul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele american Joe Biden, care i-a prezentat sincere condoleanţe. Cancelarul german a promis ajutor pentru 'reconstrucţie' şi le-a dat asigurări celor afectaţi că 'nu sunt singuri'.

Zeci de morți

Cel puțin 42 de persoane au fost ucise și alte câteva zeci sunt date dispărute joi, 15 iulie, în urma inundațiilor istorice ce au avut loc în Germania, relatează Reuters. Volumul de apă adunat în urma ploilor abundente a făcut ca râurile din vestul Germaniei, Elveția, Belgia și Luxemburg să se reverse. Meteorologii spun că a plouat în 2 săptămâni cât într-o vară întreagă. În continuare rămâne sub avertizare Belgia și va intra și Suedia la sfârșitul săptămânii. 

Și-au pierdut viața 18 persoane și multe altele au fost date dispărute în regiunea cu specific viticol Ahrweiler, din Rhineland-Palatinate, a transmis poliția. Râul Ahr, care se varsă în Rin, a avut o creștere masivă a debitului, apele măturând câteva zeci de case.

Alte 15 persoane au murit în regiunea Euskirchen, la sud de orașul Bonn. Și în Belgia doi bărbați au fost uciși de șuvoaiele de apă, iar o adolescentă de 15 ani este dată dispărută. 

Sute de soldați au ieșit pe străzi pentru a ajuta poliția și echipele de intervenție în eforturile de salvare și de îndepărtare a aluviunilor. Mai multe tancuri au fost folosite pentru a ridica de pe străzi resturile lăsate în urmă de apele ieșite din matcă. 

Ungaria şi Polonia pe lista neagră a UE, din cauza legilor anti-LGBT

 

Comisia Europeană a anunţat joi că a declanşat proceduri de infringement împotriva Ungariei, în legătură cu legea ungară care interzice promovarea în rândul minorilor a homosexualităţii, şi contra Poloniei, pentru zonele fără ideologie LGBT decretate de anumite comunităţi locale.

Executivul UE, care denunţă caracterul discriminatoriu al respectivelor măsuri faţă de persoanele LGBT+, a explicat că a trimis celor două state câte o scrisoare oficială de punere în întârziere. Este vorba despre prima etapă a unei proceduri ce poate duce la sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), iar apoi la sancţiuni financiare.

Budapesta şi Varşovia au la dispoziţie două luni pentru a răspunde. „Egalitatea şi respectarea demnităţii şi a drepturilor omului sunt valori fundamentale ale UE, consacrate de Articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene. Comisia va utiliza toate instrumentele aflate la dispoziţia sa pentru a apăra aceste valori„, subliniază executivul UE într-un comunicat citat de Deutsche Welle.

Ungaria a adoptat la 15 iunie o lege care interzice reprezentarea sau promovarea în rândul minorilor a homosexualităţii sau a schimbării de sex. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat drept o ‘ruşine’ această lege, intrată în vigoare săptămâna trecută, însă guvernul ungar a respins criticile şi cererile executivului european.

În Polonia, o sută de comunităţi locale au adoptat din 2019 o rezoluţie ‘anti-ideologia LGBT’ sau o ‘cartă a drepturilor familiilor’. Comunităţile respective reprezintă o treime din teritoriul Poloniei şi sunt situate în principal în estul şi sud-estul ţării, zone cu puternică tradiţie catolică.

Aceste decizii au condus deja Comisia Europeană în iulie 2020 să priveze de subvenţii în cadrul unui program de înfrăţire unele dintre aceste municipalităţi.

În primul său discurs în Parlamentul European cu privire la starea Uniunii, susţinut în septembrie 2020, Ursula von der Leyen a criticat aceste ‘zone fără umanitate’ care ‘nu îşi au locul’ în UE.

Rusia ameninţă că nu va mai tolera „provocări” în apele Crimeei

 

Rusia nu va mai tolera „provocări” în apele Crimeei, cum a fost incidentul în care a fost implicat luna trecută distrugătorul britanic HMS Defender, a declarat miercuri secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al preşedinţiei ruse, Mihail Popov.

„Acest tip de acţiuni va fi respins cu metode de o duritate maximă, indiferent cărui stat îi aparţine transgresorul”’, a spus Popov într-un interviu acordat cotidianului Rossiiskaia Gazeta.

Oficialul rus este de părere că incidentul în care a fost implicat, pe 23 iunie, distrugătorul britanic HMS Defender a fost o „provocare premeditată”. Nava a pătruns circa trei kilometri în interiorul apelor ruseşti. Rusia consideră că apele din apropierea Crimeei anexate îi aparţin, în timp ce Londra a dat asigurări că nava sa efectua o traversare paşnică dinspre portul ucrainean Odessa către Georgia. Aceasta, în condițiile în care Marea Britanie, ca și Uniunea Europeană și SUA, nu recunosc anexarea Crimeei de către Rusia, considerând-o ilegală.

„Le sugerăm adversarilor noştri să mediteze foarte adânc dacă merită să desfăşoare astfel de provocări, ţinând cont de capacităţile Forţelor Armate ale Rusiei”, a spus oficialul rus, potrivit Agerpres.

Popov a estimat că, luând în considerare declaraţiile oficialilor britanici, care au insistat asupra „liberei navigaţii”, nu este exclus să continue „acţiunile provocatoare ale navelor britanice”.

„Din nefericire, forţele navale ale ţărilor NATO au fost alese drept instrument de presiune şi provocare contra Rusiei folosind o interpretare arbitrară a dreptului maritim internaţional şi a tradiţiilor navigaţiei”, a mai spus Mihail Popov.

Reamintim că, pe 23 iunie, autoritățile ruse au anunțat că o navă militară rusă a tras focuri de avertisment asupra distrugătorului HMS Defender al Marinei Regale britanice, iar un avion rusesc a lansat bombe în calea sa, după ce nava NATO a intrat în apele ruseşti din Marea Neagră.

Ministerul britanic al Apărării a negat, însă, incidentul, spunând că nava „executa o trecere pașnică prin apele teritoriale ale Ucrainei, conform legislației internaționale”, iar rușii probabil „desfășurau un exercițiu cu trageri de artilerie în Marea Neagră”.

Un corespondent BBC aflat la bordul distrugătorului HMS Defender a spus că vasul de război a fost survolat de mai mult de 20 de avioane rusești și încadrat în mers de două nave rusești de coastă, care s-au apropiat mult, încercând să-l oblige să-și schimbe direcția.