Închisoare pe viață pentru pedofilii recidiviști în Rusia

 

Președintele rus Vladimir Putin a semnat legea care prevede închisoare pe viață pentru pedofilii recidiviști.

Președintele Federației Ruse a semnat legea care prevede detenția pe viață pentru pedofilii recidiviști. Documentul a fost publicat pe portalul oficial de informații juridice, comunică RIA Novosti.

Astfel, acum detenția pe viață se aplică în cazul :

pedofililor recidiviști care au abuzat copii sub 18 ani (anterior era până la 14);

cazurile când victime au fost doi și mai mulți copii;

situațiile când acest lucru este asociat cu săvârșirea unei alte crime grave sau deosebit de grave.

În Articolele 131 („Viol”) și 132 („Acțiuni violente cu caracter sexual”) din Codul Penal al Rusiei vor fi efectuate modificările respective.

Cercetarea prealabilă a acestor infracțiuni va fi de competența angajaților Comitetului de Anchetă.

Inițiativa cu privire la înăsprirea pedepsei a fost depusă în Duma de Stat în septembrie, după tragedia de la Kiselevsk, regiunea Kemerovo, unde Viktor Pesternikov, în vârstă de 41 de ani, condamnat anterior pentru pedofilie, a violat și ucis două eleve de zece ani.

Acest caz este unul dintre multele. Ultimul caz de rezonanță a avut loc la Kostroma. Pe 4 ianuarie, o fetiță de cinci ani a ieșit să se plimbe afară, de unde a fost răpită de doi bărbați. Suspecții au fost găsiți într-un cămin din localitate, tot acolo era și cadavrul copilului. Indivizii au recunoscut că au violat și au omorât. Ambii au fost condamnați anterior, unul dintre ei pentru agresiune sexuală și pornografie.

https://ro.sputnik.md/20220128/inchisoare-pe-viata-pentru-pedofilii-recidivisti-in-rusia-putin-a-semnat-legea-48414927.html?fbclid=IwAR2M-ugQgsDhtbLrWcwOTB3CnfEUXfb-2Hm36coXC8mT_d1yDguEkwGiDCI

Serghei Lavrov : ”Consolidarea securității unui stat nu se poate face din contul securității altora”

 

Serghei Lavrov a comentat răspunsul SUA la garanțiile de securitate propuse anterior de Federația Rusă.

Ministrul rus de Externe a declarat că va face astăzi un demers oficial către colegii săi din alte țări prin care va solicita să se explice cum are de gând fiecare să implementeze dispozițiile OSCE privind securitatea.

„Occidentul are doar un slogan - „orice țară are dreptul să-și aleagă aliați”. Dar consolidarea securității unui stat nu se poate face din contul securității altor state. Voi face astăzi o solicitare oficială ca să explice cum au de gând să îndeplinească obligațiunile sub care au semnat țările lor. (...) Dorim să vedem cum Occidentul se va eschiva de această dată. Dar vreau să știu ce au de gând să facă sincer”, a spus Serghei Lavrov.

SUA și NATO au transmis miercuri răspunsurile la propunerile cu privire la garanțiile de securitate. Mai devreme, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că în cazul în care SUA vor solicita nedivulgarea răspunsului la propunerile rusești, Moscova va respecta această condiție.

Totodată, ministrul a adăugat că esența reacției Washingtonului, desigur, ar merita să fie cunoscută de opinia publică din Rusia și din alte țări.

La sfârșitul anului 2021 Rusia a dat publicității proiectele de tratate cu SUA și NATO cu privire la garanții de securitate. Moscova, în special, cere partenerilor occidentali garanții juridice a angajamentului de a nu extinde NATO spre Est, de a nu accepta Ucraina în blocul militar și de renunța la crearea bazelor militare în statele post-sovietice.

De asemenea, propunerea conține un punct cu privire la desfășurarea armelor ofensive ale NATO la frontierele Rusiei și retragerea forțelor alianței din Europa de Est la pozițiile de până la 1997.

Potrivit secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, documentul reflectă îngrijorările SUA cu privire la acțiunile Rusiei în sfera securității și propunerile în acele domenii, unde statele ar putea identifica puncte de tangență. Potrivit lui, în răspunsul oferit există “multe aspecte pozitive”, SUA sunt gata să avanseze în sfere unde poate exista o cooperare cu Rusia, sunt gata să discute despre securitatea colectivă, însă nu vor renunța la principiul “porților deschise” a NATO.

https://ro.sputnik.md/20220128/lavrov-consolidarea-securitatii-unui-stat-nu-se-poate-face-din-contul-securitatii-altora-48399518.html

Federaţia Rusă ar putea inspecta baza de la Deveselu

 

NATO a transmis, în paralel cu Statele Unite, răspunsuri scrise la îngrijorările transmise de către Federaţia Rusă cu privire la lipsa unor garanţii de securitate suficiente.

Între propunerile făcute de NATO, Rusiei, există şi măsuri reciproce cu privire la controlul armamentului. Astfel, NATO propune Rusiei posibilitatea de a controla bazele militare NATO din Polonia şi România, în schimbul unor inspecţii NATO la facilităţile militare ruseşti din regiunea Kaliningrad.

Baza de la Deveselu, din România, a fost subiectul mai multor îngrijorări exprimate de-a lungul timpului din partea Federaţiei Ruse.

În ciuda asigurărilor date de către NATO, SUA şi de către autorităţile româneşti cu privire la caracterul strict defensiv al bazei de la Deveselu, Rusia a atras atenţia asupra riscului că aceste capacităţi declarate defensive să fie transformate relativ repede în sistem militar ofensiv care ar putea ameninţa teritoriul naţional al Federaţiei Ruse.

De altfel, acum 4 ani, ministrul Apărării Naţionale din România, Mihai Fifor, a declarat despre existenţa rachetelor balistice la Deveselu. Ulterior a retractat această „scăpare”.

Croația își va retrage toate trupele din forțele NATO aflate în Europa de Est în cazul unui conflict între Rusia și Ucraina

 

Croația își va retrage toate trupele din forțele NATO aflate în Europa de Est în cazul unui conflict între Rusia și Ucraina, a declarat marți președintele croat Zoran Milanovic, citat de agenția de stat rusă TASS.

„În calitate de comandant suprem am urmărit cu atenție afirmații care arată că NATO - nu doar o țară, Statele Unite - își consolidează prezența și trimite nave de recunoaștere. Nu avem nimic de-a face cu acest lucru și nu vom avea nimic de-a face cu el. Garantez asta”, a declarat el.

„Croația nu va trimite trupe în cazul unei escaladări. Dimpotrivă, ne vom retrage toate trupele până la ultimul soldat croat”, a mai spus el.

Președintele croat a spus că decizia „nu are nicio legătură cu Ucraina sau Rusia, are legătură cu dinamica politicii interne americane a lui Joe Biden și a administrației sale, pe care l-am susținut (...) dar văd un comportament periculos în probleme de securitate internațională”, potrivit agenției de stat RIA Novosti.

Milanovic i-a menționat de asemenea pe rivalii săi politici, ministrul de externe Gordan Grlic-Radman, ministrul apărării Mario Banozic și prim-ministrul Andrej Plenkovic

„Grlic-Radman și Banozic sunt liberi să se ducă la Bruxelles. În ceea ce privește armata croată, Croația nu va participa la acest lucru [o intervenție în Ucraina]. Nimic nu se va alege de asta. Plenkovic poate amenința Rusia cât dorește. Croația ar trebui să fugă de acest lucru ca de foc”, a mai spus președintele croat.

Declarațiile lui Milanovic au fost pe amplu redate de presa din Rusia, inclusiv de publicații independente precum The Moscow Times sau ziarul financiar Kommersant.

Zoran Milanovic a fost ales președinte al Croației la alegerile organizate în această țară în ianuarie 2020. Înainte de a fi ales președinte el a fost prim-ministru al Croației între 2011 și 2016 și liderul Partidului Social Democrat croat între 2007 și 2016.

Președintele Croației are în mare parte un rol ceremonial însă el are atribuții în domeniul apărării și relațiilor externe, fiind totodată comandantul suprem al forțelor armate.

Croația a aderat oficial la NATO pe 1 aprilie 2009.

https://www.stiripesurse.ro/presedintele-croatiei-tara-membra-nato-bresa-majora-comportamentul-in-sua-este-periculos-nici-un-soldat-croat-nu-va-participa_2207135.html?fbclid=IwAR1nIyacsgvM3I7GLabrg_manUpgJbMaLp6iuVkV9kNNOt42pfVQtqfLrWA

Planurile agresive ale SUA și NATO în Europa de Est se lovesc de ZIDUL RUSESC

 

Planurile agresive ale SUA și NATO în Europa de Est se lovesc de zidul impracticabil al capacităților de apărare rusești.

Washingtonul și Bruxellesul sunt depășiți de realitatea curentă. Politica Occidentului în raport cu Federația Rusă conduce la un adevărat suicid geopolitic al “partenerilor”.

În locul planului constructiv și structurat, propus de Moscova, de consolidare a securității globale în baza principiilor de egalitate a părților, americanii și partenerii lor europeni elaborează variante rupte de realitate de suprimare militară a Rusiei pe un front larg, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. De parcă o ipotetică înfrângere a Rusiei într-un război n-ar presupune și o distrugere în mod automat a Statelor Unite și a altor țări NATO.

Voi reaminti parametrii ale inevitabilului – punctul 17 al Fundamentelor Politicii de Stat (strategiei) a descurajării nucleare: “Rusia își rezervă dreptul de a utiliza arma nucleară în replică la utilizarea împotriva ei și (sau) a aliaților ei a armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă, precum și în cazul unei agresiuni asupra Rusiei cu utilizarea armelor convenționale, atunci când este pusă în pericol însăși existența statului. Decizia cu privire la utilizarea armelor nucleare este luată de președintele Federației Ruse”. Deloc “democratic”, în schimb, operativ și eficient.

Aparent, în situația unei distrugeri garantate în orice război cu Rusia, strategii și politicienii occidentali ar trebui să facă un pas în urmă, în arealul sigur al NATO de până la 1997, ocupându-se de căutarea unor soluții pașnice. Cu toate acestea, ceva îi împiedică să reacționeze adecvat.

După ce au primit un șut din partea talibanilor în august 2021, SUA încearcă să se “revanșeze” în Europa de Est, își mobilizează forțele și mijloacele sateliților și limitrofilor pentru un război cu Rusia – o putere nucleară și avansată tehnologic.

Analiștii americani generează în planurile de “neutralizare” a Kaliningradului cu ajutorul trupelor Lituaniei și Poloniei. Varșovia și Vilniusul nu sunt gata să lupte și să moară eroic pentru interesele Washingtonului. Preferă să ajute doar cu declarații războinice și cu arme ușoare de producție americană pe “frontul ucrainean”, fără a intra într-o confruntare militară directă cu Moscova și Minsk.

La rândul său, slabul regim de la Kiev speră să atragă în războiul cu Rusia pe americani și vest-europeni. Un astfel de circ este periculos și poate provoca milioane de victime în America de Nord și Europa.

“Oportunități nemaivăzute”

În Lituania, învecinată cu regiunea Kaliningrad, pe 19-21 ianuarie a activat un grup de experți străini ai NATO. Partenerii mai mari au apreciat progresele în domeniul sistemului de apărare națională și a subliniat importanța majorării cheltuielilor Lituaniei în sfera militară până la nivelul de “peste 2 la sută din PIB”.

Ministrul Apărării, Arvydas Anusauskas, a rezumat: “Lituania și-a consolidat semnificativ forțele armate... Militarii noștri corespund standardelor înalte ale NATO. Achizițiile de arme moderne ne-au oferit oportunități nemaivăzute”.

În realitate, Lituania doar își continuă extinderea și dezvoltarea poligoanelor de instrucție, pentru asigurarea celor mai bune condiții trupelor aliate (străine). “Oportunitățile nemaivăzute” ale forțelor armate fără niciun tanc, o navă cu rachete sau un avion de vânătoare – e o exagerare vădită. În clasamentul mondial al puterii militare Lituania ocupă locul 85 din 140. Pe flancul estic al NATO, forțele armate naționale (16 mii militari) sunt incapabile să îndeplinească de unele singure sarcini de luptă serioase.

Lituania este incapabilă tehnologic să atace regiunea Kaliningrad cu astfel de forte, chiar și cu sprijinul trupelor poloneze. Orice tentative va fi curmată de Rusia în primele ore, infrastructura militară a statului agresor va fi distrusă metodic din aer, similar scenariului “georgian” din anul 2008. Nimeni nu-i va putea ajuta.

Unitățile britanice și franceze din Estonia se află la o distanță scurtă de Sankt Petersburg, însă în situația unui conflict armat unitățile avansate ale trupelor străine vor fugi primele (vezi bătălia de la Dunkerque).

Kaliningradul este asemenea unui pumnal, înfipt în coastele NATO. Aici a fost creată un sistem de apărare antiaeriană, este dislocată Flota de la Marea Baltică (nave cu rachetă și submarine, aviația navală și un regiment de tancuri), brigăzi puternice de rachetă, regimente de aviație de asalt, un corp de armată.

Statele Unite și aliații lor nu vor fi în stare să schimbe raportul de forțe în regiunea Baltică printr-o eventuală desfășurare a sistemelor Patriot, tancurile M1 Abrams și avioanele „invizibile” F-35 (aceste arme nu și-au demonstrat niciodată eficiența în condiții de luptă). Berlin, Stockholm și Helsinki înțeleg prea bine acest lucru: nemții nu se grăbesc la un război cu Rusia și nu sunt dispuși să ofere arme Ucrainei, suedezii și finlandezii nu intenționează să adere la NATO (chiar dacă americanii îi invită insistent în această capcană).

Războinică verbal, Varșovia ezită, odată ce “tot țărmul Rusiei este protejat sigur de brigăzile de rachetă”, iar navele rusești de asalt și avioanele vor distruge operative (și cu o precizie înaltă) orice inamic în Europa.

În regiunea baltică NATO va putea doar să simuleze o activitate militară, fără a risca să se confrunte cu niște consecințe grave (exerciții, patrulări), însă și acest “dans cu săbii” devine un tabu. În pofida unei panici artificiale în ceea ce privește “invazia rusească”, Pentagonul nu a primit niciun fel de “solicitări concrete” din partea aliaților pentru sporirea prezenței militare a SUA în Europa.

Rusia va constrânge “partenerii” la pace

Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat pe 21 ianuarie că trupele străine ale NATO sunt obligate să se retragă din Bulgaria și România. Acest semnal clar (algoritmul de securitate) în măsură deplină se referă și la statele Baltice, și la celelalte nouă state, acceptate în alianță după 1996 (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Albania, Croația, Muntenegru, Macedonia de Nord).

Remarcăm, Rusia nu pretinde la suveranitate, la teritoriul țărilor din spațiul post-sovietic, fiind îngrijorată doar în legătură cu securitatea egală, indivizibilă pentru toți (inclusiv SUA). Și atunci când Der Spiegel anunță despre probabilitatea aplicării de către Rusia a unor lovituri de-a lungul frontului NATO, trebuie să înțelegem: o astfel de reacție ar putea fi doar un răspuns la o agresiune directă sau de tip hibrid a SUA și alianței.

Potențialul tehnologic și nivelul capacității de luptă a Forțelor Armate ale Rusiei permite aplicarea unor lovituri și asupra frontului și în adâncime. Spre exemplu, Flota Navala și Forțele Aerospațiale ale Rusiei se pregătesc de lansări a rachetelor și a bombelor în preajma Marii Britanii și Irlandei – manevrele vor avea loc la începutul lui februarie, la 240 de kilometri Sud-Vest de țărmul comitatului Cork. Pe acest fundal ministrul Apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, l-a invitat pe omologul său britanic Ben Wallace pentru discutarea problemelor actuale în domeniul securității.

Rusia a anunțat desfășurarea în ianuarie-februarie a unor exerciții de amploare în Oceanul Planetar, cu participarea tuturor flotelor – peste 140 de nave militare și submarine. Nu se știe de câte posibilități de convingere diplomatică dispune Rusia și de constrângere militară a „partenerilor” la pace, însă Kremlinul nu obișnuiește să arunce vorbe în vânt.

Proiectul acordului de pace în condiții rusești reprezintă o necesitate conștientizată și un mijloc tehnologic de a atinge scopurile propuse, în pofida opoziției SUA și NATO.

Multiplele mișcări ale Rusiei face mai eficient sprijinul din partea aliaților. Așa, în ajunul exercițiilor comune “Union Resolve 2022”, Belarus găzduiește pe teritoriul său un număr semnificativ de trupe și arme rusești – săptămâna trecut au sosit 33 de eșaloane.

Minskul devine „cel de-al doilea pumnal” în inima NATO – în Belarus sosesc diviziile S-400 Triumf și Panțîr-S, Iskander-M, 12 avioane Su-35S.

Legenda exercițiilor constă în respingerea unei agresiuni externe. Acțiunile practice ale trupelor de pe 10-20 februarie vor cuprinde poligoanele Domanovski, Obuz-Lesnovski, Gojski, Brestski, Osipoviciski și aerodromurile Baranovici, Maciuliși, Lunineț, Lida. E o demonstrare onestă a supremației militare totale pe teatrul de acțiuni militare din Europa din partea Uniunii Statale (Rusia-Belarus – n.n.) monolite în raport cu “echipa” divizată a NATO.

Opțiunile cooperării cu statele aliate în apropierea teritoriului continental al SUA reprezintă un subiect aparte, însă scurgerile de informați despre bazele militare rusești în Venezuela și staționarea submarinelor nucleare ale Flotei Navale ale Rusiei în Cuba nu par accidentale.

În condițiile unei turbulențe globale, americanii încearcă să lungească negocierile pentru securitate de la Viena și să schimbe conținutul ei. Publicația Atlantico vine cu o prognoză tristă: “Occidentul condus de americani… se mișcă inevitabil către un suicid geopolitic. Negarea realităților lui istorice și geografice și disprețul lui pentru interesele altora ar putea să se întoarcă împotriva lui înșiși”. Nu știm ce am mai putea adăuga aici.

Șeful delegației Rusiei la negocierile de la Viena, Constantin Gavrilov, a declarat pe 23 ianuarie că Rusia nu va aștepta la infinit răspunsurile din partea SUA și NATO la propunerile sale pentru securitate, iar dacă Occidentul va ignora cerințele Moscovei, atunci Rusia își va asigura securitatea în Europa prin alte mijloace, urmările cărora “vor simți pe propria piele atât americanii, cât și europenii”.

Mai devreme, viceministrul de Externe al Rusiei, Serghei Reabkov, a subliniat: în cazul în care Moscova va fi dezamăgită de răspunsul Occidentului la garanțiile de securitate, va fi nevoită să recurgă la decizii politice serioase. În cazul dat nu este vorba deloc de niște figuri de stil.

https://ro.sputnik.md/20220125/kaliningradul-un-pumnal-in-coastele-nato-cum-poate-fi-neutralizat-48286355.html

UE alocă 1,2 miliarde Ucrainei, în condițiile unui nivel înalt al corupției în această țară

 

Jurnaliștii europeni, prezenți luni la briefingul Comisiei Europene la Bruxelles, s-au întrebat de ce UE alocă resurse financiare suplimentare Ucrainei, în timp ce Curtea de Conturi a Uniunii Europene a prezentat anul trecut un raport, potrivit căruia Kievul nu a reușit să combată corupția din țară, iar asistența financiară a Ucrainei din partea UE s-a dovedit a fi ineficientă.

Luni, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că UE intenționează să aloce Ucrainei un ajutor financiar suplimentar în valoare de 1,2 miliarde de euro pe fundalul situației tensionate din această țară.

Jurnalistul publicației italiene Radio Radicale, David Caretta, a adresat o întrebare reprezentantului Comisiei Europene dacă instituția ia în considerație acele probleme, invocate anul trecut de Curtea de Conturi a UE, atunci când anunța măsuri de sprijin pentru Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, a declarat la rândul său că “trebuie să luăm în considerație realitatea cu care se confruntă astăzi Ucraina. Rusia a creat o tensiune care afectează Ucraina, este necesară solidaritatea comunității internaționale în ansamblu și a UE în particular pentru combaterea acestei tensiuni, a acestei situații”.

Totodată, el a subliniat că “acest lucru nu presupune renunțarea la eforturile Ucrainei de a-și continua eforturile pentru modernizarea, consolidarea instituțiilor și a rezilienței”. Potrivit lui, Comisia Europeană va lua în calcul ambele aspecte la acordarea asistenței Ucrainei.

În toamna anului trecut, Curtea de Conturi a UE (ECA) a criticat politica europeană față de Ucraina, care, în opinia ei, nu a fost eficientă în combaterea corupției, în ciuda asistenței financiare semnificative din partea UE.

În raport se menționează că sprijinul reformelor în Ucraina din partea UE s-au dovedit a fi ineficiente în combaterea corupției mari, în special, a oligarhilor. În legătură cu acest fapt, auditoria au recomandat UE să elaboreze până la sfârșitul anului 2022 o strategie etapizată de combatere a marii corupții în Ucraina, inclusive prin sancțiuni împotriva oligarhilor ucraineni (interzicerea călătoriilor în UE și înghețarea activelor de pe teritoriul UE).

Jonathan Holslag, Expert NATO : „Chiar și fără război, Putin a învins deja Europa”

 

România este împinsă să se amestece într-un conflict care nu este al ei. Cel dintre Ucraina și Rusia. 

Ucraina nu este o țară membră a NATO, pentru a putea invoca faimosul Articol 5, de apărare colectivă. Însă, pe 22 decembrie 2021, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, nu excludea o implicare „în plan bilateral”, în virtutea „parteneriatului” cu Alianța Nord-Atlantică.

Iată ce declara el la emisiunea Observator:

„NATO nu are Ucraina ca și (sic!) țară aliată. Articolul 5, articolul mușchetarilor, nu se aplică în cazul Ucrainei. Este un partener pentru noi, este o țară candidată, dar nu se aplică articolul 5 pentru Ucraina. Asta nu înseamnă că țări din NATO, în plan bilateral, și ați văzut Statele Unite, Canada, Turcia, Lituania, ajută o armată ucraineană militar, care să poată să își apere țara și să aibă evident o capacitate de a se apăra și a cauza daune părții agresoare. Dar nu la nivel de alianță. Specialiști NATO care să ajute armata ucraineană să devină un organism occidental, facem asta și vom continua.”

Pe 8 ianuarie, Joe Biden dădea asigurări că nu are nici o intenție de a trimite trupe AMERICANE în Ucraina.

Pe 14 ianuarie, New York Times dezvăluia că România, alături de Polonia și Slovacia, va pregăti trupe de gherilă ucrainene și va oferi adăpost forțelor ucrainene în cazul unei eventuale ofensive rusești.

Coroborate, cele trei informații arată cu claritate că România este pe cale să fie transformată într-o țintă pentru Rusia, în condițiile în care Washingtonul încearcă să scoată castanele din foc cu mâna altora. 

Iar atunci când Biden încearcă să scoată castane din foc, ar trebui să ne păzim cu toții: am văzut dezastrul retragerii din Afganistan și câte parale a dat pe foștii aliați abandonați la Kabul.

La urma urmei, de ce s-ar implica România în conflictul dintre Ucraina și Rusia? Nici una nu îi este prietenă. Dimpotrivă.

Regimul de la Kiev duce o politică agresivă împotriva românilor din Bucovina de Nord, Basarabia de Nord și din Bugeac, în condițiile în care Bucureștiul nu a formulat nici o revendicare oficială după 1989. Deși, poate ar fi trebuit...

Cu un premier fost militar care stă în poziție de drepți și când doarme, să nu-l prindă nepregătit un telefon „din afară”, cu un președinte născut slugă și pe lângă care realitatea trece ca peisajul pe lângă schior, cu o clasă politică având trădarea în ADN, niciodată, din 1968 încoace, pericolul pentru România nu a fost mai mare.

Colac peste pupăză, în acest context fierbinte, există destule voci de războinici de mucava care se bat cu cărămida în piept și îndeamnă la luptă în timp ce ei s-au cocoțat deja în copaci.

De aceea, e nevoie de niște căldări de apă cu gheață pentru a răci mințile înfierbântate de la București.

Un astfel de duș rece îl reprezintă analiza expertului NATO Jonathan Holslag în EU-Observer pe care am tradus-o pentru cititorii ActiveNews. Titlul original: „Chiar și fără război, Putin a învins deja Europa”. Holslag este, între multe altele, profesor la NATO Defense College.

Fie că Vladimir Putin își deplasează sau nu trupele în Ucraina, el a pus o dată în plus Europa în fața unei realități dureroase: este prea slabă pentru a se apăra singură, dar nu mai poate conta nici pe Statele Unite ca să-i sară în ajutor.

Realitatea este că Rusia, în ciuda faptului că are o economie de mărimea celei a Italiei, poate intimida și agresa un întreg continent grație resurselor sale energetice și capacității sale de a pune în mișcare o mare forță militară.

Evident, o invazie rusă în Ucraina ar avea costuri enorme pentru Rusia și ar degenera probabil într-un război de uzură acerb. 

Este puțin probabil ca invazia să fie opțiunea preferată a președintelui Putin. Totuși, acest joc de picioare pe buza prăpastiei are și o altă componentă. Dacă Rusia invadează Ucraina, costurile vor fi devastatoare și pentru Europa.

Ea ar obliga țările europene, dependente de gazele naturale, să caute alternative scumpe și să investească miliarde în infrastructură, de la conducte la stații de pompare, trecând prin capacități de stocare. 

Rusia este și o destinație cheie pentru exporturi precum și un furnizor de alte resurse decât petrol și gaze. Gândiți-vă la titaniu.

În timp ce Rusia își pregătește de multă vreme decuplarea progresivă de Europa, reciproca rămâne de negândit pentru majoritatea europenilor.

În vreme ce o parte importantă a populației ruse ar susține o intervenție în partea răsăriteană a Ucrainei, cetățenii din numeroase țări europene vor accepta cu greutate ca soldații lor să moară pentru ceea ce consideră o țară ciudată și periferică: Ucraina.

De nenumărate ori am auzit șefi importanți de companii europene manifestând simpatie pentru regimul lui Vladimir Putin, în asemenea măsură încât ai impresia că sunt mai atrași de autoritarismul rusesc decât de liberalismul occidental.

Să fim cinstiți. Dacă, în acest stadiu, țările europene ar fi nevoite să facă față unei invazii terestre de amploare, mulți soldați europeni ar sfârși pe post de carne de tun.

Forțele terestre occidentale s-au degradat ajungând o gloată voluminoasă de menținere a păcii; vehiculele lor blindate cu roți sunt improprii confruntării pe câmpurile de luptă noroioase din Europa de Est, puterea lor de foc nu se poate compara cu cea a Rusiei, iar infrastructura de comandă și comunicații este extrem de vulnerabilă în fața capacităților de război electronic rusești.

Să-i vânezi pe niște teroriști prost echipați este una; să faci față unei formidabile armate convenționale, gata de sacrificiu, este alta.

Multe forțe terestre europene sunt încleștate în lupta cu un prădător complex, ca urmare a „războiului mondial împotriva terorismului”. Sunt obișnuite să dețină o situație de superioritate, cel puțin din punct de vedere al tehnologiei și al puterii de foc, și au dificultăți enorme să își imagineze că Vânătorul din ultimul deceniu s-ar putea transforma în Vânat, într-un conflict la scară largă.

Asta se numește o situație de „stand-off”. 

Forțe terestre precum Rusia s-au antrenat și pentru lovituri de precizie și cu rază lungă, însă întotdeauna combinate cu o putere contondentă: salve de rachete și artilerie cu divizii care înaintează.

Dacă totul în Europa este despre eficiență, puteri militare precum Rusia încă se mai bazează pe sacrificiu, surplus de efective și uzură. Termenul de „război curat” nu există în vocabularul strategic rus.

Europa duce lipsă de orice. Chiar dacă ar încerca să evite implicarea în prima linie, nici sprijinul din spate nu ar fi prea eficient. 

Multe țări europene nu au deloc „rachete stand-off” (care permit lansarea de la distanță, cu scopul de a evita confruntarea directă – n.m.), sau stocurile lor de muniție sunt periculos de mici.

Avioanele moderne de luptă, capabile să pătrundă în spațiul aerian al Rusiei sunt încă puține.

Forțele speciale, care ar reprezenta un atu crucial, sunt blocate în Africa sau fac eforturi de a înrola suficienți recruți de calitate.

Statele Unite își refac încet arsenalele, cu noi muniții cu rază lungă de acțiune și mare precizie, însă ar prefera să le trimită în Pacific. 

Washingtonul păstrează încă un contingent considerabil de forțe de descurajare în Europa, inclusiv 70.000 de soldați, sute de vehicule blindate pre-poziționate și zeci de avioane de luptă.

Totuși, acestea nu sunt suficiente pentru a contracara o invazie rusească într-o țară ca Ucraina – iar Washingtonul pur și simplu nu își permite un război cu Rusia, acum, când China a devenit atât de puternică.

Putem reflecta la nesfârșit la ce determină Rusia să maseze o forță militară vastă la granița cu Ucraina, la cauza pentru care am ajuns aici, la suspiciunile și frustrările de ambele părți.

Totuși, este clar că intrăm într-o nouă rundă de încleștare a marilor puteri și că Europa ia startul, nu ca o echipă puternică și unită, ci ca  o gloată de prichindei dolofani și puerili.

https://www.activenews.ro/opinii/Expert-NATO-%E2%80%9EChiar-si-fara-razboi-Putin-a-invins-deja-Europa-In-ce-se-arunca-Romania-cu-capul-inainte-172182

Rusia cere plecarea forţelor NATO din România

 

Administraţia Vladimir Putin argumentează, în solicitările privind garanţiile de securitate, că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

"Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi a armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România", anunţă Ministerul de Externe de la Moscova, conform agenţiei Tass.

Rusia aminteşte că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi "nu se consideră adversare" şi prin care erau definite "mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune". Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul. Administraţia Vladimir Putin cere Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice garanţii că nu vor instala echipamente militare ofensive în apropierea frontierelor ruse. De asemenea, Rusia se opune extinderii NATO spre est.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a respins ca fiind inoportună şi lipsită de fundament poziţia Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe flancul estic al NATO. MAE reaminteşte că prezenţa NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliaţi şi implementate de structurile aliate politice şi militare responsabile în acest sens, este o reacţie strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federaţiei Ruse în Vecinătatea Estică, "mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia", potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Ministerul Afacerilor Externe. "Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv", arată MAE.

"Solicitarea ca postura forţelor NATO în toate statele Alianţei care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerinţelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021. Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianţa Nord-Atlantică atât public, cât şi în cadrul dialogului NATO cu Rusia şi, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă şi nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare şi apărare este nemijlocit conectată cu, şi este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terţ nu poate avea drept de veto. Aliaţii au menţionat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii şi apărării colective, inclusiv prin prezenţa trupelor aliate pe teritoriul aliaţilor estici", subliniază MAE.

Ministerul Afacerilor Externe menţionează că, alături de aliaţii săi, România va continua să susţină ferm, cu argumente bazate pe evoluţiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanţa consolidării flancului estic al NATO. "În acest sens, autorităţile române au salutat anunţurile recente ale SUA şi Franţei privind intenţia de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare şi apărare aliate. Totodată, România îşi exprimă speranţa că procesul de dialog deschis cu Federaţia Rusă în această perioadă va continua şi va conduce la dezescaladarea situaţiei de securitate, spre beneficiul întregului spaţiu euroatlantic", potrivit MAE.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni, în contextul situaţiei de securitate în zona extinsă a Mării Negre. Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT de miercuri, de la ora 13.00, sunt incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe flancul estic al NATO.

https://www.businessmagazin.ro/actualitate/este-stirea-momentului-in-lume-rusia-cere-plecarea-fortelor-nato-din-20473888?fbclid=IwAR1yPdsxPqZNjmGHyubwS1oCcqkAo7ri01SoIc4tiCoI_jJaieBzCdejfkY

Marea Britanie anunță încheierea pandemiei. Regatul Unit renunță și la certificatul verde

 

Certificatul verde introdus în Marea Britanieînainte de Crăciun va fi, cel mai probabil, desființat pe 26 ianuarie, când guvernul va revizui reglementările, anunță cotidianul italian Corriere della Sera.

Introdus înainte de Crăciun doar pentru cluburi și evenimente majore, certificatul verde va fi desființat, cel mai probabil, pe 26 ianuarie, când guvernul va revizui prevederile în vigoare.

Conform ziarului italian, se va renunța inclusiv la indicația de a lucra de acasă, purtarea măștilor în spații închise fiind singura cerință care va mai rămâne.

Asta, în condițiile în care măștile de exterior nu au fost niciodată impuse în Marea Britanie, în nicio etapă a pandemiei.

În plus, scrie ziarul italian, premierul Boris Johnson este atât de slăbit din punct de vedere politic, încât nu ar avea puterea să impună o prelungire a măsurii fără a risca să fie dat afară din Downing Street.

Săptămâna trecută, ”Spectator”, săptămânalul conservator care l-a avut cândva ca redactor pe Boris Johnson, a dedicat și coperta mesajului „Rip it up!” (Rupe-l!), făcând referire la certificatul verde.

Revenirea guvernului este justificată de datele pozitive care sosesc pe frontul pandemiei: există „semne încurajatoare”, a spus ministrul Sănătății britanic, Sajid Javid, că infecțiile sunt în scădere și că sistemul de sănătate rezistă impactului noii variante.

„În acest val nu am observat o creștere a numărului de pacienți la terapie intensivă și sunt semne că ritmul internărilor începe să încetinească”.

https://www.medianova.ro/marea-britanie-anunta-incheierea-pandemiei-regatul-unit-renunta-si-la-certificatul-verde/?fbclid=IwAR2n5-CUfh8AklZrUbmzlTwiMqnkBeoOQSPp5gLJeaf6kIPZJhFxmRMUgyQ

Două instituții de presă din Danemarca și Germania își cer scuze pentru faptul că au inspirat frică oamenilor în pandemie, adoptând discursul oficial al guvernului

 

Instituția de presă Ekstrabladet, care face parte din același trust cu cotidianul Politiken (cel mai apreciat ziar din Danemarca), își cere scuze pentru frica pe care a inspirat-o cititorilor, adoptând discursul oficial al guvernului despre pandemie de la Copenhaga, fără să pună la îndoială politicile statului, conform Cotidianul.

„De aproape doi ani, noi – presa și cetățenii – am fost preocupați în mod hipnotic de statisticile zilnice ale autorităților despre coronavirus. Am început cu modul în care variază numărul infecțiilor, al spitalizărilor și deceselor din cauza virusului. Am dat importanță mare celor mai mici oscilații prezentate de experți, politicieni și autorități, care ne-au avertizat constant despre «monstrul corona» care se ascunde sub patul nostru. Un monstru care abia așteaptă să ațipim, pentru a ne lovi în toiul nopții.

Alerta mentală constantă ne-a epuizat pe toți. Noi – presa – trebuie să ne evaluăm propriile acțiuni. Și nu am reușit să facem asta. Noi nu am fost suficient de atenți atunci când autoritățile au trebuit să răspundă la întrebarea despre ce înseamnă spitalizările cu corona și ce înseamnă spitalizările din cauza corona. Este o diferență. O mare diferență. Cifrele spitalizărilor care ne-au fost prezentate au fost cu 27% mai mari decât numărul spitalizărilor doar din cauza coronavirusului. Știm asta acum.

Desigur, autoritățile sunt cele care sunt în primul rând responsabile pentru informarea corectă a populației, cu onestitate și precizie. Numărul celor care s-au îmbolnăvit și au murit de covid ar fi trebuit publicat cu mult timp în urmă, pentru a avea o imagine clară despre monstrul de sub patul nostru. Per total, mesajul autorităților și al politicienilor în timpul acestei crize istorice lasă multe de dorit. Ei mint atunci când o parte a populației își pierde încrederea în ei.

Un alt exemplu: Vaccinurile au fost prezentate constat ca «superarma» noastră. Iar spitalele au fost numite «superspitale». Însă aceste «superspitale» se pare că sunt solicitate la maximum, deși aproape întreaga populație este înarmată cu acea «superarmă». Până și copiii au fost vaccinați la o scara uriașă, ceea ce nu s-a întâmplat în țările vecine.

Cu alte cuvinte, se întâmplă ceva ce nu merita termenul «super». Fie că sunt vaccinurile, spitalele sau o combinație intre cele doua, este vorba despre decizia fiecăruia. Însă cel puțin comunicarea din partea autorităților nu merită în niciun fel prefixul «super». Dimpotrivă”, se arată în comunicatul publicației Ekstrabladet.

O poziție asemănătoare a fost adoptată și de către publicația Bild, din Germania. Julian Reichelt, redactorul-șef, a făcut un anunț video pe YouTube, în care a cerut iertare milioanelor de copii pe care guvernul, prin intermediul presei, i-a făcut să creadă că sunt un „pericol mortal pentru cei dragi și pentru societate”.

„Vreau să exprim aici ceea ce nici guvernul, nici cancelarul nu îndrăznesc să le spună milioanelor de copii din țară.

Vă rog să ne iertați. Iertați-ne pentru că, de un an și jumătate, o politică v-a transformat în victime ale violenței, neglijării, izolării și singurătății. Vă rog să ne iertați pentru această politică și pentru acoperirea ei în presă, care, precum o otravă, v-a făcut să va simțiți ca un pericol mortal pentru societate.

Nu sunteți un pericol pentru societate, să nu credeți această minciună. Noi trebui să vă protejăm. Mulți oameni și Bild au denunțat ceea ce li s-a întâmplat copiilor noștri. Nu a urmat nicio reacție. A organizat Merkel vreun summit pentru copii? Nu! În schimb, i-a convins pe copii că își vor ucide bunicii, dacă îndrăznesc să fie ceea ce sunt de fapt – copii. Dacă se întâlnesc cu prietenii lor.

Nimic din toate astea nu a fost demonstrat științific. E ușor să le impui aceste lucruri copiilor, ei nu se pot apăra și nici nu votează. Când un stat anulează drepturile unui copil, trebuie să dovedească că face asta pentru a-l apăra de un pericol iminent. Această dovada nu ne-a fost oferită. A fost înlocuită cu propaganda care i-a prezentat pe copii ca vectori ai pandemiei.

Cei care au vrut să contrazică această propagandă nu au fost niciodată invitați la masa experților. Politicienii ar face bine să deschidă mai degrabă școlile și sălile de sport, nu secțiile de vot! Altfel, vor avea pe conștiință și vor lăsa în cărțile de istorie o mulțime de suflete nevinovate”, a spus jurnalistul, în luna mai a anului trecut.

https://r3media.ro/doua-institutii-de-presa-din-danemarca-si-germania-isi-cer-scuze-pentru-faptul-ca-au-inspirat-frica-oamenilor-in-pandemie-adoptand-discursul-oficial-al-guvernului/?fbclid=IwAR3VTMaBUUgTyMtnoKzdHUfTiavDkFnErbqh_3KW7zHoiU6HcxZFApUT9bw

Occidentul a refuzat să ofere Rusiei garanții de securitate. CE VA URMA ?

 

Prima rundă de negocieri cu Occidentul privind oferirea de garanții de securitate Rusiei s-a încheiat: au avut loc discuțiile ruso-americane la Geneva și negocierile Rusia-NATO la Bruxelles.

Astăzi a mai avut loc o întâlnire la Viena, pe platforma OSCE, dar asta poartă un caracter formal. Care sunt rezultatele? Cine pe cine?

Nimeni nu a sperat că propunerile rusești, formulate extrem de dur, chiar fără precedent, vor fi acceptate de SUA și asta pentru că cea mai importantă dintre ele – cererea de a renunța la extinderea NATO la Răsărit (în primul rând, era vorba  despre Ucraina) – presupune, de fapt, abilitarea Moscovei cu dreptul de veto la extinderea Alianței. Washingtonul nu putea să facă acest pas, chiar dacă ar fi dorit, asta ar fi dus la demoralizarea totală a puterii de la Kiev, dar și la o răscoală în sânul membrilor europeni ai NATO. Și asta nu pentru că ei ar visa ca Ucraina să fie admisă în NATO sau măcar ca să înceapă procesul de “atlantizare” (aderare la Pactul Atlanticului de Nord – n.n.) a ei, ci pentru că o eventuală astfel de înțelegere a SUA cu Moscova ar fi fost calificat drept o totală desconsiderare a opiniei aliaților.

“Părerea noastră este neglijată, unde mai pui că Trump ar putea reveni la Casa Albă și atunci America, în general, ne va lăsa în voia sorții”, o astfel de opinie deja este vehiculată de capitalele europene care pretind la independență, dar care nu sunt și autosuficiente.

Iată de ce rezultatele negocierilor în chestiunea de bază a fost predeterminat: atât secretarul adjunct de stat Sherman, cât și secretarul general Stoltenberg, după întâlniri cu reprezentanții ruși, au confirmat că rușii nu vor primi nicio promisiune de a nu accepta Ucraina în NATO.

Toți aliații sunt unanimi în ceea ce privește principiul de bază a Alianței: fiecare țară este liberă singură să-și aleagă drumul său. Doar Ucraina și 30 de membri ai NATO pot să decidă când Kievul este gata să devină membru al Alianței… ideea “Dvs. vă aflați alături de mine, iată de ce nu puteți să faceți ceea ce poftiți” este o încercare de a reface sferele de influență… Este o cale extrem de periculoasă”.

Stoltenberg respinge acuzațiile că NATO ar fi agresiv, spunând că extinderea Alianței nu este periculoasă pentru că în acest mod este răspândită democrația. Dar pericolul unui conflict militar în Europa există, și acesta vine din partea Rusiei, care deține forțe armate în Georgia, în Ucraina și Moldova. Dar nimeni pe ruși acolo nu i-a chemat – și secretarul general a chemat Rusia să-și retragă trupele din aceste țări.

Adică voi pe noi ne acuzați că am fi agresivi, ne spuneți nouă NATO, dar noi, de fapt, suntem purtători de democrație, dar iată că voi, rușii, ne împiedicați să o propagăm mai departe la Răsărit.

În același timp, părțile parcă au convenit să continue negocierile : doar există încă un șir de tot felul de probleme privind amplasarea armamentului și efectuarea inspecțiilor, care pot fi discutate la nesfârșit. Este adevărat că aceste discuții au puțin rezon, mai ales în situația în care nu au fost soluționată problema de bază, care este de principiul pentru noi (Federația Rusă – n.n.) – neextinderea NATO. La această solicitare răspunsul a fost de trei ori “nu”, un “nu” care va fi confirmat în răspunsul oficial pe care Washingtonului urmează să-l dea în curând Moscovei.

Atunci de ce s-au mai făcut toate acestea? Și ce a fost asta, în general? De ce Moscova a inventat toată această istorie cu “avem nevoie de garanții și încă imediat”? Mulți își rup capul ca să dea răspuns la această întrebare, deși acesta este la suprafață.

Acum o lună Vladimir Putin a abordat tranșant această chestiune nu pentru că spera să obțină de la SUA unele cedări, ci pentru că a venit timpul să se deschidă un nou capitol al restructurării, al ordinii mondiale globale.

Deja de câteva luni Occidentul vehiculează istoria că iată, Rusia va ataca Ucraina și spre sfârșit de an chiar a crezul el însuși în această poveste. În același timp nimeni nu și-a propus că accepte Kievul în NATO (adică să fixeze termene concrete): să provoace de o manieră atât de directă Moscova este, totuși, foarte periculos, acest lucru îl înțeleg strategii nord-atlantici. Dar sunt și conștienți de faptul că nu vor putea menține multă vreme controlul asupra Ucrainei, deci, asta înseamnă că va fi tot mai greu de a folosi Ucraina în a face presiuni asupra Rusiei, pentru descurajarea țării noastre (a Rusiei – n.n.).

Ucraina este un activ prea valoros ca Occidentul să se împace cu gândul că îl va pierde inevitabil, deci trebuie să se încerce să se îndepărteze cât mai mult posibil acel moment, să convingă Kremlinul că Occidentul nu-i va ceda Ucraina independentă. Dar cum să-l convingă? Să ridice la maximum miza umflând povestea cu “riscurile invaziei rusești” și „prețurile îngrozitoare pe care le va plăti pentru asta”.

Și iată că Putin preia inițiativa : el a făcut o mișcare de anticipare declarând că Rusia nu mai dispune de timp pentru a suporta presiunea Vestului asupra Estului. Noi (rușii –n.n.) suntem cei care nu doresc să aștepte, pe noi nu ne aranjează acest status-quo, noi considerăm că incertitudinea în privința aderării sau neaderării Ucrainei la NATO nu ne este convenabilă și noi nu ne vom împăca cu asta. Propunerea lui Putin făcută Occidentului este ca acesta să renunțe la Kiev a fost din start inacceptabilă, dar ea va contura apariția unei noi realități, a noilor reguli de joc. Acum Occidentul îi va cere Rusiei să nu atace Ucraina, iar Moscova îi va anunța Occidentului sfârșitul jocului purtat chiar după regulile acestuia.

Odată ce ați neglijat interesele noastre, de ce ne povestiți despre răspândirea democrației cu ajutorul NATO? Chiar pe teritoriul Rusiei istorice? Adică o nouă cruciadă a creștinilor temători de Dumnezeu împotriva schismaticilor îngrozitori – nimic nu s-a schimbat timp de o mie de ani.

În acest caz să nu vă mire răspunsul nostru, cu adevărat noi vom face totul ca să ne asigurăm securitatea. Nu, noi nu vom ataca mâine Kievul (acesta este visul tuturor rusofobilor – să le organizeze rușilor un război civil între velicoruși și maloruși), iar politicii reținerii îi va fi contrapusă politica contra-reținerii, simetrică și asimetrică, în spațiul post-sovietic și în toată lumea. De fapt, prin toată politica din ultimii ani, prin tot lucru de instaurare a unei noi ordini mondiale (și de demontare a celei vechi, atlantice) noi răspundem deja, doar acum, după ce Occidentul a declinat propunerile lui Putin că vom face asta într-o nouă realitate geopolitică, într-un sistem de coordonate ale unei noi ordini mondiale.

Și nu doar noi, dar și Occidentul va fi nevoit să-și construiască relațiile cu Rusia după noile reguli. Și nu doar cu Rusia : peste o săptămână la Moscova va veni noul președinte al Iranului, iar peste trei săptămâni Putin va merge la Beijing. La deschiderea Jocurilor Olimpice și la construirea unei arhitecturi de securitate de tip nou. Nu de tip rusesc, ci global.

https://ro.sputnik.md/20220117/occidentul-a-refuzat-sa-ofere-rusiei-garantii-de-securitate-ce-urmeaza-48083893.html

Înfrângere majoră pentru Biden. Obligația vaccinării a fost anulată de Curtea Supremă

 

Joe Biden s-a luptat joi să-şi salveze de la naufragiu parlamentar vasta reformă electorală, după ce a văzut Curtea Supremă blocându-i obligaţia de vaccinare în întreprinderi, o Joie Neagră care a dezvăluit în mod crud fragilitatea preşedintelui american, comentează AFP, citat de Agerpres. „Sper să reuşim, dar nu sunt sigur de asta”, a recunoscut el, vizibil încordat, în legătură cu legea sa care urmăreşte să protejeze dreptul de vot al minorităţilor. Pentru asta, s-a deplasat, ceea ce este rar, la Capitoliu pentru o reuniune cu senatorii democraţi, consacrată proiectului.

„Dacă eşuăm prima dată, putem încerca a doua oară”, a adăugat, totuşi, preşedintele în vârstă de 79 de ani, care continuă să lupte.

El i-a primit în cursul serii pe senatorul Joe Manchin şi pe senatoarea Kyrsten Sinema, doi democraţi de orientare moderată care blochează în prezent proiectul. Întâlnirea, care a durat aproximativ o oră, s-a încheiat cu puţin înainte de orele 19.00 (vineri, 00.00 GMT), potrivit unui responsabil de la Casa Albă.

Joe Biden, în schimb, nu mai poate face nimic după decizia Curţii Supreme care i-a blocat decizia de a impune fie vaccinul anti-COVID-19, fie teste regulate în companiile cu peste 100 de angajaţi. El a spus că este „dezamăgit”.

Măsura, susţinută ferm de Joe Biden, a fost denunţată ca un abuz de putere de către congresmenii republicani. Într-o ţară în care doar 62% din populaţie este complet vaccinată, problema dezvăluie diviziuni politice profunde.

Cu toate acestea, Înalta Curte a validat obligaţia de vaccinare pentru angajaţii structurilor sanitare care beneficiază de fonduri federale.

Această succesiune de veşti proaste subminează şi mai mult creditul politic al unui preşedinte deja foarte impopular şi care a făcut poate promisiuni prea mari, cu prea puţin spaţiu de manevră.

Joe Biden are de-a face cu un Congres pe care nu prea îl controlează, cu o serie de state conservatoare aflate în rebeliune deschisă pe mai multe subiecte (avort, drept de vot, strategie sanitară) şi o Curte Supremă acum foarte conservatoare, după numirile făcute de Donald Trump.

În câteva luni, liderul de la Casa Albă riscă să piardă orice majoritate în Congres la alegerile legislative de la jumătatea mandatului. El ar fi atunci paralizat până la următoarele alegeri prezidenţiale, mai scrie AFP.

https://10tv.ro/2022/01/14/infrangere-majora-pentru-biden-obligatia-vaccinarii-a-fost-anulata-de-curtea-suprema/

Klaus Schwab, Bill Gates, Tony Fauci, Boris Johnson și șeful OMS, acuzați de crime împotriva umanității la Curtea Penală Internațională

 

https://cotidianonline.ro/incepe-nurnberg-2-klaus-schwab-bill-gates-tony-fauci-boris-johnson-si-seful-oms-acuzati-de-crime-impotriva-umanitatii-la-curtea-penala-internationala/?fbclid=IwAR1p5tuH4oYfViZ3ubD1AdaOrucdIxZJVkBe812QgAXIIfE_jMDiV5w1TXg

SUA au alocat în secret 200 de milioane de dolari Ucrainei, pentru un război cu Rusia

 

La sfârșitul lunii decembrie 2021, administrația președintelui american Joe Biden a autorizat transferul de asistență suplimentară către Ucraina în valoare de 200 de milioane de dolari.

Transferul este asociat cu faptul că Statele Unite sunt preocupate de o posibilă invazie rusă în Ucraina, relatează CNN. „Administrația președintelui american Joe Biden a autorizat discret un ajutor suplimentar de 200 de milioane de dolari Ucrainei, la sfârșitul lunii decembrie. Acest lucru s-a întâmplat pe fundalul unei masări, de către Rusia, a forțelor sale de-a lungul graniței cu Ucraina, decizie care a stârnit temeri cu privire la o nouă invazie”, a scris jurnalista CNN, Kylie Atwood, pe contul ei de Twitter, citând propriile surse.

Anterior, experții americani în problemele rusești i-au cerut consilierului american pentru securitate națională, Jake Sullivan, să trimită mai multe arme în Ucraina.

În acelaşi timp, Serviciul de Securitate Ucrainean (SBU) a anunţat luni că a arestat un agent de informaţii militar rus care plănuia atacuri în portul ucrainean Odessa, de la Marea Neagră. „Sarcina sa principală era de a perturba situaţia politică în regiunea Odessa prin sabotaj şi acte teroriste„, a anunţat SBU. Agentul rus a fost arestat în timp ce încerca să recruteze o persoană care să comită atacurile.

Occidentul susţine că Moscova ar putea lansa o incursiune pe teritoriul ucrainean de tipul celei din 2014, atunci când Rusia a anexat peninsula Crimeea şi a început să sprijine separatiştii din estul Ucrainei, ceea ce a dus la degradarea accelerată a relaţiilor dintre cele două ţări.

Moscova respinge afirmaţia că ar pregăti o invadare a Ucrainei şi la rândul său acuză Kievul că a deplasat trupe înspre regiunea Donbas, care se află sub controlul separatiştilor pro-ruşi.

Rusia  îşi simte ameninţată securitatea de activitatea NATO în estul continentului european, preşedintele Vladimir Putin cerând ca NATO să garanteze că nu se va extinde către est, prin includerea Ucrainei în organizaţie, şi că îşi va restrânge activităţile în Europa de Est.

A murit David Sassoli, președintele Parlamentului European, promotorul Pasaportului Verde al UE

 

David Sassoli, președintele Parlamentului European și promotorul Pasaportului Verde al UE, a murit marți dimineață, în Italia, a declarat purtătorul de cuvânt al acestuia. Avea 65 de ani. Acesta era spitalizat în Italia din 26 decembrie, din cauza unor complicaţii „grave”.

„Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a murit la ora 1:15 la data de 11 ianuarie , la spitalul din Aviano, Italia, unde a fost internat“ , a scris Roberto Cuillo pe Twitter.

După ce a contractat o pneumonie în septembrie anul trecut, Sassoli a petrecut mai bine de două luni de recuperare în ţara sa natală şi revenise recent la activitatea politică, când, la 26 decembrie, a fost din nou internat într-un spital italian pentru "complicaţii grave în urma unei disfuncţii a sistemului imunitar",

De altfel, în septembrie 2021, în timpul unei sesiuni plenare a parlamentului, David Sassoli a fost internat într-un spital din Strasbourg, din cauza unei forme severe de pneumonie pe care a făcut-o în urma infectării cu bacteria legionella. Timp de două luni, David Sassoli nu şi-a putut îndeplini atribuţiile.

În noiembrie, președintele Parlamentului European a anunțat că este nevoit să rămână în concediu medical. „Am avut febră foarte mare și am fost spitalizat la Strasbourg. M-am întors apoi în Italia, pentru a mă recupera, însă, din păcate, boala a revenit”, a spus Sassoli.

Înaintea summitului UE din 16 decembrie, el a prezentat prioritățile legislativului european pentru 2022.

Luni, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor publice ale președintelui David Sassoli, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.

Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost numit preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019, în urma unui acord al principalelor trei grupuri din PE - PPE, S&D şi Renew Europe. Acesta se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul European va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi. 

Este pentru prima dată în istoria de 70 de ani a Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit, conform Politico Europe.

În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor.

În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de săptămâna viitoare de la Strasbourg (Franţa).

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat într-un scurt mesaj pe twitter că este profund întristată de pierderea teribilă a unui mare european.

La rândul său, vicepreședintele Comsiei Europene, Frans Timmermans, a scris că a rămas fără cuvinte atunci când a aflat trista veste. 

VLADIMIR PUTIN : ”În Kazahstan au fost folosite tehnologiile Maidanului din Kiev”

 

La summit-ul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că în Kazahstan au fost folosite tehnologiile Maidanului din Kiev.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că în Kazahstan au fost folosite tehnologiile Maidanului din Kiev, inclusiv asistența informațională.

“Au fost folosite grupuri de luptători bine organizate și bine dirijate, ceea ce a spus de curând președintele Tokaev, inclusiv care au fost instruiți, este evident, în tabere de teroriști de peste hotare”, a declarat Putin la ședința extraordinară a Consiliului de Securitate Colectivă a OTSC.

El a spus că Kazahstanul s-a confruntat cu o amenințare directă la adresa statalității și la această agresiune a fost necesar de a se reacționa imediat. Președintele a remarcat că OTSC a reușit să ia măsurile necesare în mod maximum de operativ.

“Eu vreau să menționez că lucrul minuțios, desfășurat ani la rând în cadrul OTSC, privind formarea unui sistem integru de securitate a statelor membre, bineînțeles, și forțele de menținere a păcii ale OTSC”, au dat rezultate, a declarat Putin, fiind citat de RIA Novosti.

El a mai spus că ceea ce s-a întâmplat în Kazahstan îi privește pe toți membrii OTSC.

https://ro.sputnik.md/20220110/putin-in-kazahstan-au-fost-folosite-tehnologiile-maidanului-din-kiev-47897238.html