Avocatul Gheorghe Piperea arată că religia este, azi, singurul antidot natural la „infectarea” lumii cu supunere, inegalitate și egoism cinic, adică inversul libertății, egalității și fraternității
Avocatul Gheorghe Piperea arată pe contul său de facebook că globalismul regresist de azi este un sistem dogmatic în sine care vede în om o ființă maleabilă, re-modelabilă, re-editabilă, iar nu o ființă simțitoare, dotată de la Dumnezeu cu liber arbitru, rațiune și emoționalitate fraternă.
De aceea, el consideră că religia este singurul antidot la actuala situație, pentru că, dacă îți raportezi viața la ceva ce nu aparține acestei lumi, ci este mai presus de ea, ești liber în spirit și simțire și nimic de pe acest pământ, în această viață, nu te poate supune sau înrobi.
”Dacă te raportezi la același principiu divin, ultim și unic, ești egal în demnitate și în fața destinului cu bogatul și cu săracul, cu bătrânul și tânărul, cu regele sau cu cerșetorul. Ai aceleași (ne)șanse”, scrie Piperea pe contul său de socializare.
Sensul adânc, fundamental, al euharistiei
El mai arată că dacă îți închini viața unui scop înalt, unui ideal, unei credințe și rațiuni de a fi, pe care multe alte persoane le împărtășesc, atunci poți trăi bine, cu sens, chiar în această viață, în mijlocul comunității tale, în deplină fraternitate și în benefic altruism. Acesta este sensul adânc, fundamental, al euharistiei, împărtășania creștină și al tuturor celorlalte tipuri de comuniune spiritual religioasă, explică Piperea, el spunând că a trăi înseamnă a împărtăși, a dărui, a lăsa binele intrinsec din tine să se multiplice, să meargă mai departe.
Pe de altă parte, atrage el atenția, sărăcirea și sentimentul de insecuritate determină omul obișnuit să caute cu disperare sfori de care să se agate (chiar dacă sunt sforile păpușarilor) sau plase de siguranță care să îl prindă în caz că va cădea.
”Trivializat, aceste sfori pot fi ideologiile transformate în religii, tehnocrații și fuhreri digitali auto-mandatați ca profeți ai progresului, alchimia bio-tehnologică și șamanismul genetic, scientologia new age și transhumanismul”, arată avocatul.
Cine ia locul religiei
El explică și faptul că, dacă dispar religiile tradiționale nu înseamnă că dispare sentimentul religios, ci că locul gol creat se umple cu religii de substituție - nazism, comunism, covidism, el oferind ca exemplu faptul că pe străzile noastre și în muzee au apărut picturi și poze iconice cu profeții și apostolii covidismului, ba chiar pomi de iarnă din fiole de vaccin folosite.
”Religiile de substituție sunt religii telurice, religii ale burții. Picajul ideologiilor însoțește religiile de substituție/politice. Ceea ce rezultă din acest melanj rezidual sunt : incertitudinea, tulburarea, lipsa reperelor și a miturilor, lipsa motivației colaborării sub aureola unor valori/idealuri, individualismul și segregarea, apetența bolnăvicioasă pentru lumi virtuale, simulate, populate cu avataruri/doppelganguri ale persoanelor din viața reală sau, mai nou, metaverse-uri”, decriptează Piperea fenomenul religios deviat.
Rolul religiilor tradiționale
De aceea, atrage el atenția, normal și sociologic sănătos, soluția, antidotul la acest agent patogen al trivializării și al „burtificării” omului este întoarcerea la religiile tradiționale, care pun accent pe împărtășirea suferințelor și a bucuriilor (euharistia), pe ritualurile de trecere, pe interiorizarea sacrului și pe valori spirituale, desprinse de mundan și carnal.
Secularizarea în schimb, arată avocatul, ridicată la rang de politică globală de elitele auto-mandatate ale lumii, de la comuniști încoace, merge azi în sens invers, căci oamenii nu se hrănesc doar cu pâine și nu se vindecă doar cu doftoricale.
El arată însă că oamenii devin din ce în ce mai tradițional religioși și că în 2017, peste 84% dintre pământeni erau credincioși, cei mai mulți fiind creștini (2,3 miliarde), mulsulmani (1,8 miliarde), hinduși (1,1 miliarde) și budiști (0,5 miliarde).
Piperea consideră chiar că procentul a crescut după pandemie, unde s-au întâmplat, ca principale fenomene economice și sociale, sărăcirea populară și pierderea încrederii în statul laic, cel care, prin intermediul tehnocraților, al birocraților și al presei miluite cu sponsorizări și donații cu sarcini, a mințit atât de mult și atât de grav lumea încât până și democrația reprezentativă și contractul social au ajuns să fie considerate greșeli sau minciuni.