Prima reuniune a Forumului Economic Mondial din acest an, într-o formulă virtuală, participă ”25 de șefi de stat și guvern, 600 de directori de companii, lideri ai societății civile, universitari, tineri”, se arată pe site-ul Forumului Economic Mondial. Evenimentul are loc intre 26 și 29 ianuarie. În luna mai, FEM preconizează o întâlnire fizică, însă nu în Alpi, la Davos, ci în Singapore. Tema majoră – Marea Resetare.
Dubla măsură a votului prin corespondență
La Forumul Economic Mondial va discuta despre Marea Resetare și Jeff Bezos, deținătorul corporației Amazon. Bezos deține și ziarul The Washington Post. Această publicație, considerată încă de unii drept un reper în materie de jurnalism independent, a scris constant în ultimele luni că informațiile despre fraudarea alegerilor din SUA prin intermediul votului prin corespondență sunt „știri false” și că Joe Biden a câștigat niște alegeri cât se poate de corecte. Pe de altă parte, compania Amazon și-a anunțat angajații că nu acceptă votul prin corespondență pentru formarea unu sindicat pentru că… votul prin corespondență sporește riscul de fraudă.
Dublul standard al ”jandarmul mondial” și al ”agentului de vânzări global”
La Forumul Economic Mondial va vorbi și cancelara Angela Merkel. Merkel discută la nivel federal despre posibilitatea interzicerii companiei Huawei în Germania, la construirea rețelei 5G. Germania, SUA și toate marile economii occidentale obligă economiile dependente mai mici să nu facă afaceri cu Beijingul. Dar filiala din landul Baden Wurttenberg a partidului lui Merkel, CDU, și-a organizat conferința cu sponsorizare de la Huawei. La fel și în cazul Rusiei: medicii germani au fost cei care au stabilit că opozantul lui Putin, Alexei Navalnîi, a fost otrăvit cu o substanță neurotoxică în Rusia, Merkel în persoană l-a vizitat pe Navalnîi și a acuzat tratamentul de care a avut parte în Rusia. Însă aceeași Merkel merge mai departe cu construcția gazoductului ruso-german Nord Stream 2, ba chiar critică decizia SUA de a impune sancțiuni companiilor constructoare.
Chiar înainte de trecerea în noul an, UE și China au semnat un acord de investiții care a stârnit nemulțumiri în rândul noii administrații Biden. Ce credibilitate vor mai avea criticile la adresa Chinei despre tratamentele la care sunt supuși uigurii musulmani din vestul țării, despre Tibet, disidenți, drepturile omului? De fapt, acordul cu pricina este unul Berlin-Beijing, câtă vreme volumul comerțului Germaniei cu China este mai mare decât al următoarelor cinci mari economii din UE luate împreună. Noul consilier de Securitate al Casei Albe, Jack Sullivan, și-a exprimat îngrijorarea că în acest fel China va fura proprietate intelectuala din Europa și va obține o pârghie prin care să împiedice apropierea dintre SUA și UE pentru contrabalansarea Chinei. Germania mercantilistă nu vede astfel lucrurile, iar singura concesie pe care o face Americii este să interzică micilor state din UE să se apropie de China.
Toate aspectele de mai sus indică o ciocnire între ”jandarmul mondial” SUA și ”agentul de vânzări global” Germania. La mijloc se vor afla statele UE dependente de Germania la nivel economic și de SUA la nivel securitar.
Reumplerea grajdurilor lui Augias, un obiectiv prezidențial
Sunt nenumărate exemple despre cele două fețe ale politicii marilor puteri. Imediat după venirea la Casa Albă, în 2017, Donald Trump a semnat un decret care le interzicea tuturor celor numiți de el în guvern să facă lobby pe lângă guvernul federal vreme de cinci ani și le interzicea să mai facă vreodată lobby pentru un guvern străin. Ei bine, cu câteva zile înainte de încheierea mandatului, același Donald Trump a semnat un decret care îl anulează pe cel din 2017. Așa a făcut și președintele Bill Clinton, în anii 1990. Iar noul președinte Biden pregătește un decret similar, mergând și mai departe – le interzice oficialilor ca, după încheierea mandatului, să ajute acțiunile de lobby. The Washington Post explică despre ce este vorba: ”Este o acțiune menită să stopeze „lobby-ul din umbră” în scopuri lucrative, când foștii oficiali sunt angajați de mari firme de avocatură unde îi ajuta pe lobby-iști, fără să intre ei înșiși în contact cu guvernul pentru care au lucrat”. Donald Trump a promis să ”sece mlaștina de la Washington”, iar în ultimele zile de mandate a umplut-o înapoi. Cel mai probabil, la fel va face și Joe Biden.
Pandemia liderilor și pandemia oamenilor simpli
Deborah Birx, coordonatoarea strategiei SUA de combatere a pandemiei în administrația Trump, a încălcat, de Thanksgiving, restricțiile impuse de ea însăși. Și-a vizitat părinții. A argumentat că părinții ei au rămas izolați vreme de zece luni. Este un argument pe care autoritățile nu-l ascultă în cazul unor oameni simpli. Apoi, primarul New Yorkului, Bill De Blasio, a dansat cu soția în Times Square, de Anul Nou, în timp ce concitadinii erau obligați să stea închiși în case, la ordinul lui De Blasio. Guvernatorul democrat al Californiei, Gavin Newsom, a participat la o petrecere privată, în timp ce îi obliga pe californieni să rămână închiși în case.
Ipocrizia e veche de când lumea. Însă ar trebui să ne întrebăm de ce politicienii încalcă atât de ușor standardele pe care ei înșiși le impun. Sunt oameni educați și capabili să discearnă când se poate forța sau ignora o anumită regulă.
Vechea aristocrație este înlocuită cu ”elitele” și ”experții”
”O altă întrebare este de ce ceilalți cetățeni nu au dreptul să se comporte astfel. Exista un termen pentru regimul în care clasa conducătoare are un set de reguli, iar restul lumii trebuie să trăiască după un alt set de reguli, pentru că, în opinia clasei conducătoare, nu poți avea încredere în oamenii simpli, dacă îi supui regulilor elitei. Termenul acesta este ”aristocrație”. Este exact ceea ce americanii au respins la începuturile istoriei lor”, scrie Richard Samuelson, profesor de istorie la California State University, pentru Lawliberty.org.
”Înainte de perioada modernă, clasa conducătoare considera că masele sunt prea ignorante pentru a beneficia de aceleași drepturi și de aceeași putere sau autoritate de decizie. Totodată, liderii considerau că doar frica de bici și foamea îi fac pe oameni să muncească. Pe de altă parte, democrația americana a fost construită plecând de la ideea că oamenii obișnuiți sunt capabili să gândească și că nu trebuie reduși la tăcere de cei care guvernează.
Deși susține că este democratic, progresismul american înlocuiește vechea aristocrație cu expertul modern, cel cu pedigree academic. Rezultatul este același. În cele din urmă, se pleacă de la idea că oamenii nu știu să-și gestioneze propria viață. Libertatea, în accepțiunea progresistă, nu este libertatea de a ne decide drumul în viață, de a ne asuma responsabilitățile obținerii hranei, adăpostului, de a menține bunăstarea familiei, ci libertatea modului de viață liberal – versiunea modernă a pâinii și circului. Mesajul este: «Nu va încărcați mintea cu judecăți politice și politici publice. Plecați de aici și bucurați-vă de micile plăceri».
Poate că politica de astăzi este atât de intensă și încordată pentru că, datorită Covid și izolarii, nu mai avem parte de pâine și circ, iar cetățenii devin tot mai neliniștiți, pentru că își dau seama cum sunt furați de cei care se cred mai deștepți”, încheie Samuelson.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu