Ultima întâlnire oficială a Angelei Merkel cu Vladimir Putin nu a adus nimic nou în relațiile dintre Germania și Federația Rusă. Ca de obicei, la nivel public, cei doi lideri au sugerat că au căzut de acord să nu fie de acord – nici în ce privește soarta opozantului Alexei Navalnîi, nici în ce privește situația din Belarus, nici în legătură cu situația din Ucraina (Vladimir Putina a publicat recent un editorial intitulat ”Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, în care susține că rușii și ucrainenii sunt ”un singur popor”, a cărui separare este o nedreptate istorică, este artificială și temporară).
Pe de alta parte, Rusia si Germania se apropie de finalizarea gazoductului Nord Stream 2, care ar urma să livreze circa 40% din necesarul de gaze al Germaniei și să scoată de pe harta tranzitului Ucraina, Polonia, țările baltice.
Data ultimei vizite la Moscova a lui Merkel în calitate de cancelar a stârnit critici, pentru că pe 20 august se împlinea un an de la otrăvirea lui Alexei Navalnîi, care ulterior s-a recuperat într-un spital din Berlin, unde a fost vizitat inclusiv de Merkel. Ulterior, Navalnîi s-a reîntors în Rusia, unde a fost încarcerat pentru că nu a respectat termenii eliberării condiționate într-un caz de spălare de bani. Merkel a insistat mult pe subiectul Navalnîi și, indirect, pe situația internă din Rusia, însă a evitat să discute despre gazoductul ruso-german, atât de criticat de țările central și est-europene. Ca de obicei, Merkel a cerut eliberarea lui Navalnîi, a încurajat opoziția antisistem din Rusia și ONG-urile.
Situația din Ucraina a fost și ea puțin prezentă în declarațiile lui Merkel și Putin, fiind un subiect strâns legat de gazoductul Nord Stream 2. La Moscova, la fel ca și în timpul vizitei efectuate în Ucraina două zile mai târziu, Merkel a insistat că Nord Stream 2 nu va fi folosit ca o armă geopolitică împotriva Kievului, care ar fi privat de veniturile din tranzitul gazelor ruse și de relevanța geopolitică, în cazul în care Moscova ar întrerupe fluxul prin Ucraina. Însă Merkel nu pare să aibă mai mult decât un angajament verbal al lui Vladimir Putin în acest sens, după cum și Putin susține că liderul URSS Mihail Gorbaciov a avut un angajament similar din partea SUA privind neextinderea NATO în fostele republici socialiste din Europa Centrala și de Est.
Un angajament mai puternic este stipulat în acordul la care Germania a ajuns cu Statele Unite, pentru a putea finaliza construcția gazoductului și a obține ridicarea sancțiunilor împotriva companiilor implicate în proiect.
Acordul la care Berlinul a ajuns cu administrația Biden prevede ca Germania să impună sancțiuni Rusiei, dacă Moscova folosește gazoductul pentru a pune presiuni pe Ucraina.
Este de urmărit cum va impune Germania sancțiuni unei țări de care va fi și mai dependentă din punct de vedere energetic, mai cu seamă că ”tranziția verde” a Germaniei presupune renunțarea totală la energia nucleară.
Vladimir Putin a venit cu o abordare pur economică (până la urmă, și Angela Merkel susține că acest gazoduct este un proiect pur economic) și a spus că, după expirarea contractului actual de tranzit cu Ucraina, în 2024, prin această țară vor trece gaze „în funcție de cât vor dori partenerii noștri europeni să cumpere. Atât vom putea prevedea în contract.
Nu putem semna un contract de tranzit cu Ucraina dacă nu avem contracte de furnizare către consumatorii din Europa”.
Este o perspectivă care îl îngrijorează mult pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. La conferința de presă comună de la Kiev, duminica, Zelenski a spus că Nord Stream 2 este ”o armă geopolitică a Kremlinului, periculoasă pentru întreaga Europă”.
La Kiev, Merkel a făcut un apel pentru o nouă întâlnire a liderilor din statele formatului Normandia pentru Ucraina (Franța, Germania, Rusia, Ucraina). Ultimul summit a avut loc în 2019, iar președintele Zelenski a făcut presiuni asupra Vestului pentru a obține o nouă asemenea întâlnire.
Relațiile dintre Germania și Ucraina nu trec prin cea mai bună perioada, iar asta nu numai din cauza proiectului Nord Stream 2.
Zelenski a sugerat de mai multe ori că Germania și Franța nu depun suficiente eforturi pentru a ajuta Kievul să recupereze Crimeea și să încheie conflictul separatist din Donbas. În plus, regimul de la Kiev nu a văzut deloc cu ochi buni așa-numita ”formulă Steinmeier” (propusă de actualul președinte Frank-Walter Steinmeier pe vremea când era ministru de Externe al Germaniei), care prevede organizarea alegerilor in Donbas, însă nu după reinstaurarea administrației ucrainene, ci sub actualul control al forțelor separatiste susținute de Rusia.
Nu este pentru prima dată când Germania propune, la nivel public sau mai puțin public, formule care avantajează Rusia în fața statelor din regiune.
Formarea guvernului de la Chișinău din 2019, al Maiei Sandu cu socialiștii pro-ruși ai lui Igor Dodon, este pus tot pe seama unei intermedieri germane.
Rusia nu mai are la Berlin un lider atât de apropiat precum fostul cancelar Gerhard Schroeder, cel care a inițiat construcția primului gazoduct Nord Stream și care, începând de la retragerea sa din politica germană, în 2005, lucrează pentru industria energetică rusă. Este președintele celei mai mari companii petroliere de stat din Rusia, Rosneft. Președintele Consiliului Rus pentru Relații Internaționale, Andrei Kortunov, este însă de părere că și relațiile cu Angela Merkel au fost mulțumitoare și că Rusia nu are motive să pună presiuni pe Germania. Se așteaptă la continuitate, la o victorie la alegerile din septembrie a lui Armin Laschet, succesorul lui Merkel la conducerea Uniunii Creștin Democrate. Puțin probabila victorie a Partidului Verde, care se opune gazoductului Nord Stream 2, ar aduce relații ceva mai tensionate între Berlin și Moscova.
Ce a reușit să obțină Volodimir Zelenski a fost o participare internațională consistentă la lansarea Platformei Crimeea, pe 23 august, un forum internațional pentru consultare, discuții și coordonare în vederea refacerii relațiilor Ucraina-Rusia prin înapoierea Crimeii de către Moscova (Kievul folosește neobișnuitul termen de ”dezocupare” a Crimeii). Platforma Crimeea va avea parte de prezența Statelor Unite. Rusia a fost invitată de Kiev, însă refuzul a fost categoric, câtă vreme Ucraina contrazice linia oficială a Kremlinului, cum că Rusia nu este parte a conflictului din estul Ucrainei, ci un simplu mediator. Zelenski a încercat să aducă Statele Unite și în Formatul Normandia, mizând pe o deschidere inițială a administrației Biden, însă opoziția Rusiei a împiedicat acest demers.
https://www.cotidianul.ro/merkel-in-vizita-de-adio-la-moscova-si-kiev/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu