Pelerinii au luat cu asalt, azi, duminică, mormântul lui Arsenie Boca de la Prislop. Astăzi, 29 noiembrie, s-au împlinit 32 de ani de când preotul s-a stins.
Deși regulile de restricție nu au fost destul de multe, românii prezenți aici nu s-au sinchisit să le respecte. Peste 5.000 de oameni au venit la mormântul său de la Mănăstirea Prislop.
Încă de dimineață, traficul rutier pe ultimii kilometri ai drumului spre mănăstire a fost aproape paralizat. Pelerinii au fost nevoiţi să îşi lase maşinile pe marginea şoselei, chiar şi la peste trei kilometri de schit, până în mijlocul satului Silvaşu de Sus.
„Anul trecut, când am fost la parastasul părintelui Arsenie Boca, erau peste tot numai garduri, de la intrare până la mormântul părintelui. Jandarmii şi preoţii stăteau din loc în loc să ne îndrume pe unde să mergem, ne spuneau să păstrăm distanţa între noi şi ne ofereau spirt să ne dezinfectăm mâinile. Acum, sunt mai mulţi pelerini, dar lumea s-a mai relaxat”, relatează una dintre pelerine, pentru Adevărul.
Arsenie Boca, născut în 1910 în satul Vaţa de Sus (judeţul Hunedoara) a fost preot, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, călugărul a intrat pe lista neagră autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare.
A fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să muncească la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor 1950 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Duhovnicul a murit la 28 noiembrie 1989, în Sinaia, la vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, în 4 decembrie 1989. Aici slujise în anii ´50, înainte ca autorităţile comuniste să îl trimită în închisori şi apoi îi interzică să mai îmbrace straiele preoţeşti.
„La înmormântarea lui au venit câţiva localnici. Era lume puţină, nimeni nu îşi închipuia că peste ani, părintele va fi aşa iubit de români”, îşi amintea una dintre vârstnicele din Silvaşul de Sus, care l-au întâlnit pe Arsenie Boca. Din anii 2000, mitul călugărului Arsenie Boca a luat amploare, iar numărul tot mai mare de pelerini a adus prosperitate mănăstirii, vizitată în ultimii ani, de mii de oameni la fiecare sfârşit de săptămână şi în zilele de sărbătoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu