3.07.2018

SIMȚURILE, EMOȚIILE - ELEMENTELE CREATOARE ALE VISELOR NOPȚII






De ce visăm, ce sunt visele ?

Unii psihologi susțin că toate visele au o explicaţie logică şi sunt un mod prin care creierul nostru procesează anumite trăiri sau temeri.
Toţi visăm în fiecare noapte, dar nu ne amintim decât foarte puţin din ceea ce visăm.

Cei ce studiază fenomenele paranormale susţin că visele pot fi premoniţii şi că ceea ce visăm poate fi de fapt un lucru care ni se poate întâmpla în viitor, fie că este vorba despre ceva bun sau o tragedie. Ei mai susţin şi că visele pe care le avem cu persoane sau locuri necunoscute pot fi amintiri din vieţi anterioare pe care doar subconştientul le păstrează. 


ȘI TOTUȘI, CE SUNT VISELE ȘI DE CE VISĂM  ?

Cunoaşteţi cumva pe cineva care să nu fie fascinat de vise ? De ce Mama Natură ne-ar activa creierul, ne-ar paraliza corpul şi ne-ar obliga să fim martorii acestor evenimente numite vise ? Dacă dorim să înţelegem natura şi mintea umană, trebuie să ne uităm în primul rând la ele.

”Lobul parietal” din creier, serveşte scopului de a combina simţurile noastre - auzul, vederea şi simţul tactil. Toate se adună acolo împreună şi spaţiul imaginar pe care îl trăim în timpul viselor noastre este generat în această parte a creierului. Deci dacă ”lobul parietal” este deteriorat, nu mai putem visa. Pierderea capacităţii de a visa are însă câteva consecințe extrem de neplăcute.


Somnul REM - Rapid Eye Movement (Mişcarea Rapidă a Ochiului). 

În urmă cu 57 de ani neurologia a început cu adevărat să studieze creierul în timpul viselor. Atunci savantul american Nathaniel Kleitman a întreprins o serie de experimente remarcabile. El a măsurat activitatea creierului unor voluntari în timp ce aceştia dormeau. 
În loc să vadă o imagine pasivă după cum se aştepta, Kleitman a descoperit exact contrariul. Creierul, care părea să fie în repaus la început, după nu foarte mult timp a devenit activ, ca şi cum subiecţii ar fi fost treji. Cu toate că nu erau. Astfel s-a descoperit că în timp ce noi dormim, creierul poate trece prin diferite stări, dintre care unele sunt comune pentru starea de veghe.



Stadiile 1-4 corespund somnului non-REM, iar stadiul 5 somnului REM (sursa Discovery Health)
Examinând aceste cicluri de somn activ, Kleitman a observat încă un lucru: ochii voluntarilor păreau să clipească. El a denumit acest fenomen - care va duce la cea mai mare descoperire a acestuia - somnul REM, prescurtarea de la Rapid Eye Movement (Mişcarea Rapidă a Ochiului). 
Lucrul pe care l-a aflat cercetătorul atunci când a trezit subiecţii în timpul somnului REM a fost că aceştia visau. Aşadar Kleitman a aflat în ce moment al somnului visăm cel mai des, dar a mai descoperit că, în timp ce creierul şi ochii sunt activi, efectul somnului REM pentru restul corpului este opus.


În timpul somnului REM, activitatea cerebrală creşte



O altă caracteristică a somnului REM este că tonusul Dvs. muscular coboară invariabil spre zero. Din punct de vedere funcţional, deveniţi complet paralizat. 
Dacă în timp ce staţi pe un scaun privind la televizor, capul vă „pică” în poală şi aţipiţi, nu aţi experimentat somnul REM. Dacă ar fi somn REM, literalmente aţi pica pe podea. Asta deoarece corpul vostru ar deveni complet relaxat, aproape paralizat - în sensul că nu vă puteţi face muşchii să lucreze - şi fără capacitate de răspuns la cele mai elementare comenzi. 





Episoadele de somn rapid apar la om la fiecare 80-120 min, sunt regulate şi durează 5-30 min, fiind ceva mai scurte în prima parte a nopţii, cu tendinţă de mărire spre dimineaţă. Datorită activităţii intense a creierului şi a muşchilor total relaxaţi este numit şi somn paradoxal.

Deși Kleitman şi echipa sa au făcut primul pas în explicarea lumii viselor, va fi nevoie de experimente mai îndrăzneţe pentru a pătrunde mai adânc pe acest teritoriu.


Animalele și visele







Câinele din clipul de mai sus tocmai s-a trezit dintr-un vis... sau coşmar.


Creierul animalelor urmează aceleaşi etape în timpul somnului, se pare că acestea sunt capabile să aibă vise extrem de complexe. Ceea ce au observat oamenii de ştiinţă, în special la câini şi la pisici, este că pot umbla prin somn, iar comportamentul lor nu este deloc întâmplător sau haotic. Animalele par să facă aceleaşi lucruri pe care le fac atunci când nu sunt adormite: de exemplu aleargă sau urmăresc prada. Deci probabil asta şi visează în timpul somnului REM.




Tulburările de somn REM


O boală rară a creierului ne poate aduce unele indicii cu privire la originea viselor. 
Tom şi Tina Cursley sunt doi englezi căsătoriţi de 42 de ani. În urmă cu trei ani Tom s-a retras din afacerea sa care consta într-un magazin cu produse pentru grădinărit. Tot atunci a început să provoace şi tărăboi în dormitor: începuse să gesticuleze ceea ce visa. Striga, se zbătea, se zvârcolea, astfel încât dormitul cu el în aceeaşi cameră devenise absolut imposibil. El suferă de o boală rară a creierului: ”tulburarea în perioada de somn REM”. Cei care au această boală, acţionează în somn prin mişcări violente, existând riscul să se rănească atât pe ei, cât şi pe cei cu care împart patul.

La început bolnavul se manifestă prin mişcări pe care partenerul le consideră un pic ciudate, dar cu nimic speciale. Dar cu timpul devin mai frecvente şi mai intense. De aceea este necesar ca toate colţurile ascuţite cu care s-ar putea răni, să fie acoperite. 
Boala este cauzată de distrugerea treptată a unei zone a trunchiului cerebral numită ”puntea lui Varolio”. Aceasta controlează muşchii în timpul somnului REM și boala reprezintă în unele cazuri un pre-cursor pentru boala Parkinson. 

Un studiu, apărut în jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie, a folosit date preluate de la pacienţi ai clinicii Mayo. Astfel cercetătorii au identificat 27 de pacienţi care s-au confruntat cu tulburări în perioada de somn REM cu cel puţin 15 ani înainte de a fi diagnosticaţi cu una din afecţiunile: boala Parkinson, demenţa cu corpi Lewy sau atrofie multisistemică. S-a descoperit că timpul de la apariţia tulburărilor de somn până la instalarea afecţiunilor neurologice este de până la 50 de ani.

Unii suferinzi, care au dezvoltat o formă mai severă a bolii, au vise extrem de reale. 

Doar o mică parte a creierului ne împiedică să acţionăm în funcţie de ceea ce visăm. O parte din treaba somnului REM este să oprească conexiunile dintre aceşti centri nervoşi din creierul nostru şi muşchi. Astfel, această boală rară ne permite să vedem visul altcuiva în acţiune.




Visele şi depresia



Nu există tehnologii care să ne spună cu certitudine 100% când o persoană visează. Poate fi observată întreaga gamă de fenomene care apar în timpului somnului REM - cum ar fi relaxarea totală a muşchilor sau mişcările oculare. Dacă se scanează creierul în timpul acestui tip de somn, se pot vedea anumite zone care se activează şi este foarte probabil ca subiectul să raporteze un vis când se trezeşte. Aşadar cea mai bună metodă de a afla dacă o persoană visează este să o trezim şi să o întrebăm pur şi simplu. 

Dar experimentele au arătat o diferenţă destul de importantă între natura viselor înregistrate în cadrul celor două tipuri de somn. Întrebarea logică este care ar fi cel de-al doilea tip de somn ?


Somnul nostru este împărţit în cicluri de 90 de minute. Primele două cicluri sunt dominate de somnul adânc, când creierul nostru este în general pasiv. După aceea alternează între somn REM şi non-REM. 
Oamenii care studiază visele credeau că somnul non-REM era doar un stadiu nesemnificativ şi că visăm doar în timpul somnului REM. Dar descoperirile din ultimii ani au dezvăluit, atenţie, faptul că visăm la fel de bine şi în timpul somnului non-REM !

Interesant este că natura viselor în timpul celor două stări de somn este diferită. Se pare că înregistrăm mai multe emoţii negative în visele din timpul somnului REM. Asta deoarece în acele momente amigdala cerebrală este activată, ea fiind specializată în manipularea emoţiilor neplăcute precum frica sau furia intensă. 

În mod normal adormim prin somn non-REM, dar depresivii – persoanele cu depresie endogenă sau depresie severă – ajung direct în somnul REM şi petrec cea mai mare parte din perioada nopţii în acest tip de somn.

Aşadar, la câteva decenii după descoperirea somnului REM, oamenii de ştiinţă încep să înţeleagă în ce măsură visele ne pot afecta viaţa când suntem treji.



Cei care nu visează

Pentru a afla de ce visele sunt atât de importante, savanţii i-au studiat şi pe cei care nu mai pot avea vise. S-a descoperit că în mod frecvent după ce au suferit un atac cerebral , unii pacienţi raportează în zilele următoare că nu mai visează. Uneori şi noi credem că nu visăm. Dar de fapt, majoritatea dintre noi o facem, numai că nu ne mai aducem aminte.

Profesorul Mark Solms și-a petrecut mare parte din carieră studiindu-i pe câţiva dintre puţinii oameni care într-adevăr nu raportează vise. 
În urma unui accident vascular cerebral de acum trei ani, Heather Jones tocmai trece printr-o astfel de experienţă. Deşi înainte visa extrem de des, ulterior nu a mai visat deloc. Atacul i-a afectat o parte a creierului numită lobul parietal. 
Solms este de părere că aici sunt create visele. Oamenii care au suferit daune ale lobului parietal, încetează să mai viseze complet în primele etape care urmează accidentului (care pot dura chiar şi câţiva ani). Asta deoarece ”lobul parietal” serveşte scopului de a combina simţurile noastre, auzul, vederea şi simţul tactil. Toate se adună acolo împreună şi spaţiul imaginar pe care îl trăim în timpul viselor noastre este generat în această parte a creierului. Deci dacă acesta este deteriorat, nu mai putem visa. Pierderea capacităţii de a visa are însă câteva consecințe extrem de neplăcute.

Cercetările preliminare arată că pacienţii care nu visează, adorm cu uşurinţă însă apoi continuă să se trezească frecvent pe parcursul nopţii, mai ales în timpul somnului REM. Adică tocmai când te-ai aştepta să viseze, ei se trezesc. Oricât de ciudat ar părea, asta duce la concluzia logică că visele ar putea fi o bună modalitate de a ne menţine adormiţi.

Solms a mai descoperit de asemenea că sistemul motivaţional al creierului (incluzând cortexul medial frontal), este de asemenea activ în timpul viselor. Şi acest lucru i-a dezvăluit încă un potenţial motiv pentru care visăm. Faptul că această parte a creierului este atât de activă în timpul viselor, sugerează faptul că noi căutăm ceva în visele noastre. Cel mai probabil, o explicaţie mai generală este aceea că, prin intermediul viselor, încercăm să găsim soluţii pentru unele probleme care ne frământă pe parcursul zilei.

Dar acest lucru ridică o întrebare fundamentală la care trebuie să găsim un răspuns: au visele vreo semnificaţie ?



De ce visăm ? Semnificaţia visurilor

În timp ce ştiinţa a început să dezvăluie multe dintre misterele viselor, a rămas totuşi o întrebare care a preocupat omenirea dintotdeauna:semnifică ceva visele ? Ne-am putea folosi de ele ? Oamenii ştiu intuitiv că există ceva în visele lor cu înţelesuri ascunse.

Această credinţă cum că visele înseamnă ceva a fost împărtăşită de oameni din întreaga lume şi rămâne un element esenţial pentru multe culturi. De-a lungul istoriei umane au existat întotdeauna idei mari despre originile viselor. Oamenii de ştiinţă au fost multă vreme convinşi că acestea au un scop. Visele au fost responsabile pentru două premii Nobel, crearea câtorva medicamente importante, precum şi pentru multe alte descoperiri ştiinţifice.


De-a lungul secolului al XX-lea, mulţi psihologi printre care şi Sigmund Freud au crezut că visele sunt simboluri izvorâte din subconştientul minţii noastre care trebuie să fie interpretate. Visul este calea regală spre inconştient, afirma Freud. 
Tot Freud este cel care a deschis primul calea spre utilizarea interpretării viselor ca mijloc de investigare psihică. 
Freud considera că forţa care motivează visul este împlinirea dorinţelor. Problemele legate de putere, control sau iubire nesatisfăcătoare se pot manifesta în vis ca mod de rezolvare a lor. 

Visele de nelinişte sunt văzute de Freud ca fiind un semn al reprimării impulsurilor sexuale. Prin interpretarea viselor a ajuns la formularea conceptului de sexualitate infantilă şi a "complexului Oedip", care ar sta la baza legăturilor erotice inconştiente ale copilului cu părintele de sex opus. 
Aceste ultime puncte de vedere din concepţia freudiană au fost şi rămân foarte controversate. 
Pe de altă parte însă, conform lui Carl Gustav Jung, visele sunt un mod de a comunica şi de a-ţi cunoaşte inconştientul. El spunea că imaginile din vise dezvăluie ceva legat de tine, de relaţiile tale cu ceilalţi şi de situaţiile tale din viaţa reală.



O privire modernă asupra semnificaţiei viselor


Astăzi, în oraşul canadian Montreal, puterea matematicii moderne este folosită pentru a ne spune ce înseamnă visele. Există dovezi convingătoare care ne fac să credem că ceea ce visăm ne spune multe lucruri despre modul în care creierul poate procesa informaţiile, lucru foarte important pentru starea noastră psihologică.

Antonio Zadra este cercetător în cadrul ”laboratorului de vise” al Universităţii din Montreal. Aici el a adunat mii de vise. Fiecare a fost analizat pentru a se vedea din ce anume este făcut. 
Această bogată colecţie de vise este apoi transformată în numere. Rezultatul acestui minuţios proces este o bază de date cuprinzătoare despre vieţile noastre din timpul viselor. 
Zadra ne poate spune cât de des visăm despre sex şi dacă acest vis îl implică pe partenerul nostru de viaţă sau chiar o celebritate. Ne poate spune cât de des avem vise negative. Dar baza lui de date nu oferă explicaţii pertinente decât pentru fiecare dintre noi luaţi individual. 
Se doreşte observarea unei întregi game de vise, astfel încât să poată fi detectate apoi modele care reapar în această serie de vise şi astfel să se obţină o imagine mai bună asupra vieţii unei persoane în vis. Prin compararea acestor elemente, Zadra poate interpreta ce înseamnă visele cuiva.

Să luăm ca exemplu o serie de vise ale unui bărbat de 48 de ani. Pe soţia lui o vom numi Maria. 
Iată ce povesteşte acesta despre ultimul lui vis: ”Maria şi cu mine eram în bucătărie şi pregăteam micul-dejun. Preparam de asemenea şi nişte cafea, dar când m-am uitat la cafetieră, tot conţinutul ei curgea afară pe masă. Era cafea împrăştiată peste tot şi aceasta continua să curgă fără încetare... Maria continua să ţipe la mine: ce-ai făcut, ce-ai făcut ?! Am încercat să scot cafetiera din priză, am scos recipientul din sticlă, dar cafeaua curgea în continuare. A sosit şi mama mea. Şi ea, şi eu suntem foarte supăraţi de cele întâmplate. Dar mama continua să le spună tuturor în gura-mare că este doar vina mea . Încerc să mă apăr de toată această şaradă împotriva mea şi să mă trezesc din vis.”

Din seria de vise adunate de la acest bărbat, Zadra ”prevesteşte” un eveniment neplăcut în viaţa acestuia.

Iată un alt vis: ”Când am încercat să pornesc maşina înzăpezită, aceasta nu se mişca, iar roţile patinau pe loc. Maria a devenit foarte nervoasă şi îmi tot spunea că încă este prea multă zăpadă pe lângă maşină. Am coborât din nou ca să văd situaţia, dar totul părea în regulă... Am turat din nou motorul, dar fără succes. Maşina era de neclintit”

De fapt, cam 80% din aceste vise conţin într-un fel sau altul evenimente neplăcute. 
Cu toate acestea, în baza lui de date Zandra află că apariţia medie a unui astfel de eveniment în visele bărbaţilor de vârsta a doua este de doar 30%. Un alt lucru de remarcat în visele subiectului nostru este că aproape toate celelalte persoane din visele acestuia sunt femei. Există aproape o absenţă totală a figurilor masculine, iar interacţiunile pe care le are cu aceste femei sunt aproape în totalitate negative. Încă o dată, frecvenţa acestor vise negative despre femei este mult mai mare decât media. 

Iată ce spune Zandra: ”Dacă ar fi să fac o predicţie educată despre ce se întâmplă în viaţa particulară a acestui om, aş spune că are probleme serioase în relaţia cu partenera sa de viaţă şi de asemenea că este copleşit cu siguranţă de factori care au un impact negativ asupra lui şi asupra cărora simte că nu are nici un fel de control.” 

Aşadar nu a fost nici o surpriză faptul că cei doi au divorţat cinci ani mai târziu.

Din datele culese de acesta reiese că doar o cincime din visele unei femei despre sex îl implică pe partenerul ei de viaţă. Pentru bărbaţi raportul este chiar mai mic: doar într-o şesime din visele erotice o au ca parteneră pe soţie/prietenă. 
De asemenea, reiese că femeile ar trebui să viseze de două ori mai des că au o relaţie intimă cu o celebritate decât bărbaţii. Dar, din păcate mai mult de trei sferturi din visele noastre sunt negative. 

Se pare că marea majoritate a viselor noastre reflectă preocupările şi grijile noastre atunci când suntem treji. Visele nu îşi ascund semnificaţiile, dar sunt relativ transparente şi cred că există suficiente dovezi pentru a sugera că visele tind să reflecte preocupările emoţionale ale oamenilor, precum şi alte lucruri care îi preocupă în viaţa lor socială.



Când geniile visează


Visele nu au doar un sens. Ele au fost sursa unora dintre marile momente ale geniilor din istoria omenirii şi care în cele din urmă au schimbat lumea noastră. Visele au fost responsabile pentru două premii Nobel, crearea câtorva medicamente importante, precum şi pentru alte descoperiri ştiinţifice. Au fost cauza unor evenimente politice importante, a unor opere literare clasice, a unor filme şi opere de artă vizuală deosebite. Aşadar, visele au avut un rol foarte important în societatea noastră.

Profesorul Deindre Barrett de la Şcoala Medicală Harvard a studiat felul în care visele ne pot ajuta să rezolvăm problemele cărora nu le putem găsi soluţii atunci când suntem treji. Putem vedea lucrurile mult mai clar atunci când ne gândim la ele în vise şi acest lucru ne ajută de asemenea să gândim liber. 

Ideea tabelului periodic al elementelor se spune că i-a venit chimistului rus Dimitri Mendeleev în timpul unui vis. 

În 1844 inventatorul american Elias Howe a încercat să proiecteze prima maşină de cusut, dar nu putea să îşi dea seama cum să procedeze cu acul de cusut. Într-o noapte a visat că era atacat de sălbatici cu suliţe. Cum s-a trezit înspăimântat, ultimul lucru care îi rămăsese în minte a fost faptul că suliţele aveau o gaură spre partea cu vârful ascuţit, realizând că acolo ar trebui dat orificiul prin care să între aţa într-un ac de maşină de cusut. 

Această creativitate extraordinară poate fi găsită chiar şi în literatură. Povestea lui Frankenstein a fost visată de Mary Shelley.


Dar această capacitate de a valorifica visele şi de a rezolva problemele nu este doar apanajul oamenilor de geniu. Se pare că mulţi dintre noi o putem face de asemenea. 
S-a descoperit în cadrul unui experiment că după o scurtă perioadă de exerciţiu, 50% dintre subiecţii care şi-au propus mental înainte de culcare să viseze despre X sau să găsească rezolvare la o problemă, chiar reuşeau aceste lucruri într-o măsură mai mică sau mai mare. 

Dar utilitatea viselor nu se opreşte aici.

S-a descoperit recent că visele ne pot ajuta să învăţăm în timp ce dormim. Omul de ştiinţă din spatele acestei descoperiri recente este profesorul Robert Stickgold. Un vis ne spune mai multe despre ceea ce se întâmplă în creierul nostru în timp ce dormim, decât oricare altă metodă ştiinţifică de care dispunem în prezent. 

Stickgold a conceput un experiment care ne dezvăluie modul în care visele ne pot afecta procesul de învăţare. Acesta percepe o legătură clară între vise şi memorie. 
Voluntarii săi trebuiau să înveţe să stăpânească jocuri noi, cum ar fi de exemplu un simulator de schi. S-a dovedit că experienţele din vis au fost hotărâtoare pentru îmbunătăţirea performanţelor, lucru care demonstrează că visele au un rol central în procesul de învăţare. 
Studiile au evidenţiat faptul că oamenii care au visat despre activităţile pe care le practică, ajung în cele din urmă să le facă mai bine decât ceilalţi data viitoare. 
Stickgold consideră că în vis aducem experienţe noi asupra amintirilor vechi şi în acest fel învăţăm.

Dar poate cel mai important lucru pe care îl facem cu amintirile noastre este că nu le păstrăm exact în modul în care s-au întâmplat, ci le luăm separat selectând ceea ce este important şi le legăm de alte întâmplări mai vechi, ca astfel să ne putem da seama ce înseamnă acest lucru pentru viitorul nostru, pentru ceea ce vom face mâine, peste o lună sau peste un an. 
Într-un anume sens, cel mai minunat lucru pe care creierul uman îl poate face este extracţia informaţiei şi căutarea unei explicaţii pentru ea. 
Pe măsură ce înaintăm prin orele întunecate ale nopţii , aceste viziuni care ne bântuie mintea nu sunt doar semnale aleatoare ale creierului nostru. Ele au un scop. Ştiinţa a arătat că există o conexiune importantă între visele şi amintirile noastre.



Interpretarea viselor


Haideţi să aruncăm o privire asupra celor mai comune vise şi asupra felului în care le interpretează experţii în vise:


• Apărem goi în public

Cei mai mulţi dintre noi am visat la un moment dat că suntem la şcoală, la serviciu sau la vreun eveniment social şi dintr-o dată realizăm că am uitat să ne îmbrăcăm şi suntem parţial sau complet goi. Experţii spun că acest lucru înseamnă că:
Încercăm să ascundem ceva (şi fără haine acest lucru este destul de greu de făcut)
Nu suntem pregătiţi pentru ceva, cum ar fi un discurs în public sau un examen (şi acum toată lumea va afla – suntem expuşi !)

Dacă suntem dezbrăcaţi, dar nimeni nu observă, atunci interpretarea este că indiferent de ceea ce ne este frică, motivul este nefondat. Dacă nu ne pasă că suntem dezbrăcaţi, atunci ne simţim bine cu propria persoană.

• Cădem în gol

Cazi, cazi, cazi... şi apoi te trezeşti brusc într-un lac de sudoare. Este un vis extrem de comun şi se crede că simbolizează nesiguranţa şi anxietatea. Câteodată viaţa este total incontrolabilă şi nu există nici o cale prin care să oprim acest lucru. 
O altă interpretare este aceea că avem un sentiment de eşec despre ceva anume. Poate nu avem rezultatele dorite la şcoală sau la serviciu şi ne este frică că vom fi exmatriculaţi sau concediaţi. Din nou, simţim că nu putem controla situaţia.

Cu toate aceste caracteristici benefice, cu toţii ştim că visele au şi o altă latură: pe mulţi dintre noi coşmarurile nu ne lasă să dormim cu nopţile.


• Suntem urmăriţi


Celebrul vis în care suntem urmăriţi poate fi extrem de înfricoşător. Ceea ce simbolizează acesta de obicei este faptul că fugi de problemele tale. Care sunt acestea depinde de cine te urmăreşte. Poate fi o problemă de la locul de muncă sau pur şi simplu una despre tine, de care eşti conştient că are efecte distructive asupra ta. De exemplu, poate ai probleme cu băutura şi visele îţi pot spune că consumul de alcool a devenit o reală problemă.


• Dăm un examen (sau uităm că avem unul)

Acesta este un alt vis extrem de frecvent. Dintr-o dată realizezi că ar trebui să fii la un examen. Poate alergi pe coridoare şi nu găseşti sala potrivită. Acest tip de vis poate avea mai multe variante cu înţelesuri similare (poate pixul nu îţi mai scrie şi nu poţi termina lucrarea). Experţii spun că acest lucru poate însemna că eşti examinat, că eşti pus la testare – poate te confrunţi cu o provocare pentru care nu te simţi pregătit. Poate însemna de asemenea că există un lucru pe care l-ai neglijat, dar despre care ştii că are nevoie de atenţia ta.



• Zburăm

Multe vise în care zburăm sunt rezultatul visării lucide (despre care voi vorbi în ultima parte a acestui articol). De obicei, faptul că zbori în vis înseamnă că te vezi deasupra tuturor lucrurilor. Deţii controlul asupra lucrurilor care contează pentru tine. Sau poate tocmai ai dobândit o perspectivă nouă asupra lucrurilor. De asemenea te simţi puternic, invincibil şi nimeni sau nimic nu te poate înfrânge. Dacă ai probleme în a-ţi menţine zborul, cineva sau ceva nu te lasă să ai control total. Dacă ţi-e frică în timp ce zbori, probabil te confrunţi cu provocări pentru care nu te simţi pregătit.


• Alergăm, dar nu ajungem nicăieri

Acest vis poate fi parte a visului în care eşti urmărit. Încerci să alergi, dar fie picioarele refuză să se mişte, fie nu ajungi nicăieri – ca şi cum ai fi pe o bandă de alergat. Potrivit unora, acest vis înseamnă că încerci să faci prea multe lucruri deodată şi nu poţi ţine pasul sau nu poţi avansa.


• Ne cad dinţii


Mulţi oameni visează că şi-au pierdut toţi dinţii. În acest vis, ei pot simţi ceva ciudat în gură şi apoi îşi scuipă dinţii în mână, ajungând în cele din urmă să îi piardă pe toţi. Potrivit experţilor, dinţii noştri sunt în strânsă legătură cu sentimentul nostru de putere şi cu capacitatea noastră de a comunica. Pierderea dinţilor nu numai că ne face jenaţi de aspectul nostru şi ne împiedică să socializăm, dar ne scade şi puterea. Visul este de asemenea asociat cu părerea noastră despre aspectul fizic propriu. Aşadar aceste vise aduc o nelinişte cu privire la imaginea ta şi la felul în care eşti perceput de ceilalţi.

Iată aşadar doar câteva interpretări pentru visele mai comune.



Deci, elementele creatoare al viselor sunt simțurile și emoțiile. 
Visul este oglinda emoțiilor noastre subtile. profunde, puternice, ale emoțiilor ce ne conduc viața.
Visul este o lume fantastică, dar foarte reală pentru că e lumea propriului SINE.
Visul este acea lume unde orice este posibil.
Visul este un indicator al stării noastre spirituale, este o cale de acces spre universuri aflate dincolo de spațiul și timpul nostru pământean.







surse: http://www.scientia.ro