3.22.2022

Ploaia de noroi, ceața, furtuna de nisip sahariană sunt provocate artificial

 




Ploaie de noroi și ceață: nu numai praf, ci și cesiu 137, crom și nichel
Particulele care ajung în Spania (și nu numai), aduc compuși chimici din fabricile industriale din Africa de Nord.
Praful (sau ceața) în suspensie care ajunge din Africa conține și urme de substanțe chimice poluante, inclusiv izotopi radioactivi, din cauza industrializării Maghrebului.
Acest lucru este confirmat de două echipe științifice, una spaniolă și cealaltă franceză, care au analizat acest fenomen. Ceea ce pentru Algeria, Maroc sau Tunisia este un motor de dezvoltare, pentru Spania înseamnă că, de fiecare dată când Agenția de Meteorologie de Stat (AEMET) avertizează asupra unei intruziuni de praf saharian, populația din Peninsulă și insule inhalează mai dăunător decât credeți .
Biologul și expertul în radioprotecție Pierre Barbey, profesor la Universitatea din Caen (Franța) și consultant științific al asociației Acro, a detectat că ploile de noroi atât de frecvente în Spania pot conține cesiu 137, un izotop radioactiv. Bazinul mediteranean este una dintre zonele cele mai afectate de acest fenomen, produs de coincidenta ploilor si a norilor de praf saharian. Conform datelor AEMET, cel puțin 14 zile pe an acest fenomen are loc pe insula Menorca. În Melilla, numărul se ridică la 12. În Insulele Canare, deși intruziunile de ceață sunt mult mai frecvente decât în ​​Peninsulă, acestea nu sunt de obicei însoțite de situații de precipitații, așa că apar între 2 și 3 ori pe an. Acest izotop radioactiv periculos, care nu se găsește spontan în natură, provine, potrivit cercetătorului de la Universitatea din Caen, din testele nucleare franceze efectuate în anii 1960 în sudul Algeriei.
Africa își trimite toxinele și în Insulele Canare. Un grup de cercetare științifică condus de expertul în științe atmosferice de la Consiliul Superior de Cercetare Științifică (CSIC), Sergio Rodríguez, a stabilit că, în funcție de modul în care sufla vânturile alizee, în acest caz spre Insulele Canare , compoziția prafului din suspensie poate conține substanțe mai mult sau mai puțin toxice.
Dacă praful provine din sud-estul Saharei și din Mali, este mai bogat în siliciu, fier și mangan. Alteori vântul încărcat de praf găsește în cale particulele emise de activitatea industrială a centralelor termice, unde se arde cărbunele, sau a rafinăriilor de petrol situate în Tunisia, Algeria sau Maroc .
Prin urmare, atunci când ceața provine din unele dintre principalele industrii din Africa de Nord, conține urme de brom, crom, nichel, zinc și zirconiu. „Se știe că cromul și nichelul sunt dăunătoare sănătății”.

Rusia adoptă o lege ce prevede pedepse aspre pentru ''informaţii mincinoase'' despre acţiunile sale în străinătate

 


Deputaţii ruşi au adoptat marţi o lege ce prevede sancţiuni aspre menite să pedepsească "informaţiile mincinoase" cu privire la acţiunile Moscovei în străinătate, o nouă armă represivă în arsenalul rus pentru controlul informaţiilor despre agresiunea sa militară în Ucraina, informează AFP.

Noua lege vine să o completeze pe cea adoptată la începutul lui martie şi care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de "informaţii mincinoase" cu privire la armata rusă.

Acest text, adoptat în a treia lectură, pedepseşte "difuzarea publică de informaţii intenţionat false sub acoperirea unor informaţii fiabile" cu privire la "activităţile organelor statului rus în afara teritoriului rus", potrivit unui comunicat al Parlamentului.

Noul act normativ prevede pedepse ce pot ajunge până la trei ani de închisoare, mergând până la cinci ani dacă este vorba de o activitate de grup, de "abuz de poziţie oficială", de "crearea artificială de dovezi" sau dacă acţiunea este "motivată de ură sau de ostilitate politică, ideologică, rasială, naţională sau religioasă".

Pedeapsa prevăzută urcă la 15 ani dacă "informaţiile mincinoase" au dus la "consecinţe grave".

Proiectul de lege, ce mai trebuie să fie semnat de preşedintele rus Vladimir Putin pentru a intra în vigoare, include de asemenea sancţiuni ce ajung până la cinci ani de închisoare pentru "acţiuni publice menite să discrediteze exercitarea puterilor lor de către organele statului rus în afara teritoriului".

De la declanşarea ofensivei în Ucraina, pe 24 februarie, Rusia a interzis numeroase mass-media locale şi străine, precum şi reţelele sociale Facebook, Instagram şi Twitter. Grupul american Meta a fost clasat drept "extremist". AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu) 

Strategic, dacă Putin reușește să ocupe Odessa, Ucraina va fi închisă ca într-o cutie

 


Strategic, dacă Putin reușește să ocupe Odessa, Ucraina va fi închisă ca într-o cutie - fără ieșire la mare și fără logistica portuară. În plan militar, nici nu mai este nevoie de “operațiunea specială” a odiosului Putin. Populația va fi supusă, din nenorocire, unui nou Holodomor - SUA va rămâne cu încurajările (și cu scenarii de seriale de pus pe Netflix, iar UE va ridica din umeri, scuzându-se cu afirmații de gen “nu putem opri brusc importurile de gaz și petrol din Rusia” (apud Mark Rutte, premier “anti-corupt” olandez).
Economic și strategic, și România va fi lovită crunt.
După preluarea Insulei Șerpilor și a Odessei, Rusia va avea controlul asupra platoului continental al Mării Negre și asupra gazelor de acolo.
Exxon, care ar fi vrut acele gaze de la România, a părăsit subit biznisul, dar nu oricum, ci pentru fix un miliard de euro, primiți de la Romgaz, obligată să cumpere pielea ursului din pădure.
Fără acest cârlig american strategic, calea rușilor către acest gaz este acum și mai facil și abitir deschisă.
Apropo de corupție și ipocrizie.
Oare de ce-o fi plecat Exxon așa de intempestiv din acea afacerea? Știa cumva de invazia Ucrainei, cu zeci de luni înainte de a se întâmpla? Cum se explică renunțarea la o asemenea comoară?
Culmea ironiei este că Exxon a vândut către Romgaz, cu un miliard de euro, o simplă hârtie, iar nu un business. O simplă aprobare de la ANRM si Guvern, nu o investiție.
În mod normal, hârtia ar fi trebuit anulată și re-emisă gratis în favoarea Romgaz. Dar nu a fost să fie. Trebuia un oareșce peșcheș și un “mic” comision pentru consultanți pentru ca Exxon să se retragă în seninătate și la timp.
Precizare adițională: o licență de exploatare este condiționată de investiții și lucrări în termen. În caz de culpă, se anulează de plin drept.
A făcut ceva Exxon oarecari investiții și nu se știe public? Se pare că nu. A descoperit Exxon că, de fapt, nu există gaz în platoul continental al Insulei Șerpilor sau că e atât de puțin și dificil de scos încât “nu se merită” oboseala? Nu se știe. Cel puțin, eu nu am văzut nicio știre de acest gen - și ce știre ar fi fost! Nucleară!
Altă precizare adițională: și Exxon a cumpărat de la Statul român aceeași piele a ursului din pădure. Ucraina nu a pus niciodată în aplicare acea decizie de la Haga “câștigată” de România. Nefiind pusă în aplicare acea hotărâre, România nici nu prea avea ce să concesioneze - nici către Exxon, nici către Romgaz, nici către papa de la Roma. Iar acum hotărârea de la Haga chiar devine caducă, inopozabilă ocupantului rus. Așadar, Exxon a vândut Romgaz o licență pe ceva ce nu putea avea, Romgaz cumpărând de la Exxon ceva ce nu va putea avea. Pe un miliard de euro. Mișto, nu? Așa-i că e bine să ai consultanți?

Av Ghe. Piperea

0