Se afișează postările cu eticheta INDUSTRIE-ECONOMIE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta INDUSTRIE-ECONOMIE. Afișați toate postările

9.30.2022

Telefonia Mobilă s-ar putea PRĂBUȘI în această Iarnă

 


Ceea ce părea de neimaginat în urmă cu câteva luni este acum perfect posibil: raționalizarea energiei și penele de curent ar putea pune la pământ rețelele de telefonie mobilă.
Responsabilii din telecomunicații cu care a discutat Reuters spun că se tem că o iarnă severă ar putea pune la grea încercare infrastructura de telecomunicații din Europa.
În numeroase țări nu există sisteme alternative pentru a face față întreruperilor de curent generalizate, au declarat pentru Reuters patru responsabili din telecomunicații, care au vorbit deschis despre posibilitatea căderii rețelelor de telefonie mobilă.
În Europa există circa o jumătate de milion de turnuri de telecomunicații, majoritatea lor având baterii care funcționează doar 30 de minute după oprirea curentului.
Potrivit surselor agenției, în Franța, distribuitorul de electricitate Enedis are în vedere întreruperi de curent de până la două ore.
Enedis a pus la punct un program prin care penele generale ar urma să afecteze anumite regiuni din țară, prin rotație. Serviciile esențiale – spitale, poliție, armată – ar urma să nu fie afectate.
În această vară, operatorii din telecomunicații francezi și Enedis au purtat o serie de discuții privind căderile de curent.
Orange, Bouygues Telecom și SFR d’Altice au atacat Enedis pentru incapacitatea sa de a asigura și permanența alimentării cu curent a antenelor, dar Enedis a afirmat că toți clienții săi vor fi tratați pe picior de egalitate.
Operatorii de telecomunicații din Suedia și Germania și-au exprimat și ei îngrijorarea față de eventuale pene de curent care le-ar afecta activitatea.
Organismul suedez de reglementare din telecomunicații, PTS, a dat asigurări că lucrează cu operatorii pentru a găsi cele mai bune soluții.
PTS va achiziționa stații-service transportabile și stații de bază care se conectează la telefoanele mobile pentru a putea gestiona pene de curent mai lungi.
Reprezentanți ai operatorilor italieni au declarat că vor ridica problema penelor de curent într-o viitoare discuție cu guvernul Meloni.
Producătorii de echipamente de telecomunicații Nokia și Eriksson colaborează cu operatorii de telefonie mobilă pentru a găsi mijloace de atenuare a impactului penelor de electricitate.
În Germania, Deutsche Telekom deține circa 33.000 de turnuri radio mobile, dar sistemele sale de alimentare de urgență mobile nu pot gestiona decât un mic număr în același timp.
Generatoarele sale de alimentare mobile funcționează cu motorină.
Reuters conchide:
„Obișnuite cu o alimentare cu electricitate neîntreruptă de zeci de ani, țările europene nu dispun în general de generatoare de urgență pentru durate mai lungi.”

9.06.2022

Prețurile mondiale la alimente au scăzut pentru a cincea lună consecutiv

 


Prețurile la alimente la nivel mondial au scăzut pentru a cincea lună consecutiv, dar sunt încă cu aproape opt procente mai mari decât acum un an, Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a raportat vineri.

Cel mai recent Indicele prețurilor la alimente arată că prețurile la cinci mărfuri – cereale, ulei vegetal, lactate, carne și zahăr – au fost mai mici în august decât în ​​iulie. 

Ucraina exportă 

FAO a spus că scăderea prețurilor cerealelor a reflectat îmbunătățirea perspectivelor de producție în America de Nord și Rusia, iar reluarea exporturilor din porturile Mării Negre din Ucrain

Deblocarea exporturilor de cereale ucrainene pe fondul războiului în desfășurare a fost semnat în iulie de către țară, Rusia, Turcia și ONU.  

Prețurile orezului s-au menținut, în medie, constante în luna august, în timp ce cotațiile pentru cerealele secundare, cum ar fi porumbul, au crescut marginal.   

Prețurile uleiului vegetal au scăzut cu 3.3%, ceea ce este ușor sub nivelul din august 2021. FAO a atribuit acest lucru disponibilitatea crescută a uleiului de palmier din Indonezia, datorită taxelor la export mai mici și reluării transporturilor de ulei de floarea soarelui din Ucraina.

Deși prețurile la lactate au înregistrat o scădere cu două procente, acestea au rămas cu 23.5 la sută mai mari decât în ​​august 2021. Prețul brânzei a crescut pentru a zecea lună consecutiv, deși prețurile la lapte au „scăzut” în urma așteptărilor privind creșterea aprovizionării din Noua Zeelandă, chiar și pe fondul proiecțiilor de producție mai scăzută în Europa de Vest și SUA. 

Prețul cărnii a scăzut cu 1.5%, dar a rămas cu puțin peste opt la sută mai mare decât valoarea din august anul trecut. 

Cotațiile internaționale pentru carne de pasăre au scăzut pe fondul disponibilităților de export ridicate, iar prețurile cărnii de bovine au scăzut din cauza cererii interne slabe din unele țări exportatoare de top, în timp ce cotațiile cărnii de porc au crescut.  

Prețurile zahărului au lovit și ele cel mai scăzut nivel din iulie 2021, în mare parte din cauza limitelor ridicate de export în India și a prețurilor mai mici ale etanolului în Brazilia. 

Perspective pentru cereale și grâu 

De asemenea, FAO a emis prognoza producției mondiale de cereale pentru acest an, care prevede o scădere de aproape 40 de milioane de tone, sau 1.4% față de anul precedent. 

Cea mai mare parte a acestui declin se referă în principal la cerealele grele, producțiile de porumb din Europa fiind așteptate să scadă cu 16% sub nivelul mediu pe cinci ani din cauza condițiilor meteorologice excepționale calde și uscate care afectează continentul. 

În schimb, FAO se așteaptă că va exista o „scădere neglijabilă” a producției mondiale de grâu ca urmare a recoltelor record așteptate în Rusia și a condițiilor meteorologice favorabile în America de Nord.  

De asemenea, se așteaptă că producția globală de orez va scădea cu 2.1% față de maximul istoric atins în 2021.

https://www.europeantimes.news/ro/2022/09/pre%C8%9Burile-mondiale-la-alimente-au-sc%C4%83zut-pentru-a-cincea-lun%C4%83-consecutiv/

7.05.2021

Petromidia, acuzată de un supraviețuitor că oferă informații false: ”Să vă fie rușine!”

 


Sunt acuzații foarte grave la adresa conducerii rafinăriei Petromidia, după incendiul devastator în care un om a murit, iar alți cinci au fost răniți. Unul dintre supraviețuitori își acuză șefii că dau informații eronate despre presupusa lui vindecare, deși, susține el, starea lui de sănătate este încă delicată. Reacția sa vine după ce reprezentanții companiei au anunțat printr-un comunicat de presă oficial că tânărul s-a recuperat rapid și va fi externat în curând.

O reacție virulentă a fost postată pe pagina sa de socializare chiar de unul dintre răniți. 

”Nu știu cine oferă aceste informații, dar sunt total eronate. Eu abia mă pot ridica din pat (cu sacrificii foarte mari si ajutor din partea asistentelor), să merg până la toaletă și ei deja oferă informații că îmi revin foarte repede și mai am puțin și joc si fotbal. O fractura de os nu se repara in 4 zile. Să va fie rușine !!! Semnat tânărul de 27 de ani.” este mesajul transmis de supraviețuitor. 

Reacția bărbatului vine după ce reprezentanții companiei Petromidia au transmis un comunicat prin care au anunțat că bărbatul va fi externat în curând. 

”Colegul de 27 de ani internat în Constanța a început să meargă si se recuperează rapid după intervenția chirurgicală de vineri seară. Cadrele medicale de la Spitalul Județean Constanta estimează că in perioada următoare acesta va fi externat”, a transmis Rompetrol - KMG International.

7.03.2021

Garda Forestieră Naţională condusă de Mihai Gășpărel, personaj controversat

 


Tăierile ilegale de păduri, acuzațiile de corupție și de furt aduse de ONG-uri și de activiștii de mediu, dosarele DIICOT aflate pe rol sunt tot atâtea pete negre asupra sectorului forestier.

În efortul de a spăla imaginea acestui sector, Guvernul a aprobat miercuri, 30 iunie 2021, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, o Ordonanță de Urgență pentru înființarea Gărzii Forestiere Naționale. Scopul noii instituţii este acela de supraveghere şi gestionare a activităţii Gărzilor Forestiere din țară, dar şi de reducere a infracționalităţii în domeniul forestier.

„În cărți” pentru postul de Inspector Șef este Mihai Gășpărel, actualul Inspector Șef la Garda Forestieră Suceava, unul dintre personajele care aparţin reţelei ce fentează sistemul chiar din interior, potrivit evz.ro. Porecla acestuia este… Șpăgărel. Mihai Găşpărel este finul lui Gheorghe Flutur, un nume foarte controversat, asociat cu „exploratorii” lemnului. Acesta a fost numit politic de către premierul Dacian Cioloș în martie 2016, însă este şi un apropiat al social-democraților, care l-au ținut în funcție.

Garda Forestieră Suceava a fost acuzată că escorta camioane cu lemn tăiat ilegal, sub șefia lui Gășpărel.

Mihai Gășpărel activează în domeniul silviculturii de cel puțin două decenii. În ultimii ani, a fost inspector șef la Garda Forestieră Suceava, având în subordine câteva județe cu cele mai mari suprafețe forestiere din țară (Suceava, Bacău, Neamț). În atribuţiile lui intra protejarea acestei mari suprafeţe de păduri, lucru pe care ar fi trebuit să-l facă prin controale și sancțiuni. Paradoxal, cele mai mari probleme cu tăierile ilegale au fost semnalate tocmai în curtea lui Mihai Gășpărel, la Garda Forestieră din Suceava.

Tăierile ilegale de păduri, acoperite de Garda Forestieră

Astfel că s-a ajuns la situaţia ca activiștii de mediu din zonă să fie cei care fac treaba Gărzii Forestiere, pe cheltuiala lor proprie. În repetate rânduri, activiştii Tiberiu Boșutar și Tiberiu Vatamaniuc au tras semnale de alarmă referitoare la camioanele cu lemn tăiat ilegal, transporturile „refuzate”, transporturile multiple cu același aviz, etc. Anul acesta, în mai, Tiberiu Boșutar, împreună cu câțiva localnici și cu echipe de jurnaliști din presa națională și internațională au descoperit tăieri suspecte (arbori nemarcați) lângă satul Panaci, din apropierea localității sucevene Broșteni.

„Localnicii care au venit cu noi ne spun că toată Garda Forestieră Suceava este implicată, începând de la Gășpărel. E vorba de suprafețe întregi distruse doar pentru acte, pentru a acoperi lemn tăiat ilegal în altă parte. Avem cameramani peste tot, să vadă tot globul că suntem ticăloși”, a declarat Tiberiu Boșutar.

Un reportaj Recorder relatează că, din pădurile sucevene, se fură aproape industrial. Descoperirea făcută de jurnalişti nu a rămas, însă, nepedepsită, ci a venit la pachet cu o serie de agresiuni asupra lor.

Gășpărel se pricepe la controale, pentru că a lucrat ca Director general al Direcţiei Generale de Control Silvic şi Cinegetic (2005-2009), unde teoretic controla inspectoratele teritoriale să vadă dacă se respectă legislația în domeniul silvic și cinegetic. Funcţia pe care o ocupă a obţinut-o, însă, pe criterii politice. O dovadă este și faptul că a doua sa soție, Diana-Mihaela Gășpărel, a fost numită Director de Cabinet al fostului Prefect de Suceava, liberalul Alexandru Moldovan. Gășpărel și soția sunt „oameni de bază ai sistemului politic local”, după cum scrie NewsMoldova.

6.15.2021

Cresc preţurile în 2021. Prognoza BNR arată că vor fi creșteri de prețuri la toate produsele, de la produsele alimentare, până la cele pentru energie

 


Cresc preţurile în 2021. Banca Naţională a previzionat pentru acest an o inflaţie de 4,1%. Cu toate astea, economiştii se tem că procentul va fi mult mai mare.

„În toată Uniunea Europeană teama este să nu se ajungă undeva la 3 sau poate 3,5%. SUA se tem să nu ajungă undeva la 6%. Noi la 4,1 ar fi ideal, dar cel mai probabil va fi 5 sau 5,5% pe finalul acestui an, acum depinde foarte mult de ce se va întâmpla până la finalul acestui an. Aceasta ar fi o prognoză mai realistă. Au crescut prețurile la alimente, la energie electrică prin această liberalizare, mai cresc prețurile la materiile prime, dar prețurile la produsele care se bazează pe acestea cresc și ele. Vor fi scumpiri cam pe tot”, spune economistul Dragoș Cabat, potrivit europaliberă.ro. 

Potrivit ultimelor date publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,8% în luna mai a acestui an, de la 3,2% în aprilie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 5,70%, mărfurile alimentare cu 1,52%, iar serviciile cu 2,78%.

Profesorul Cristian Păun explică de ce anul acesta vom avea creșteri de prețuri la alimente și la alte servicii.

„Noi venim după o perioadă în care consumul a stagnat, a scăzut ușor, și aici mă refer la perioada anului trecut de pandemie, caz în care prețurile în astfel de situație au ușoară tendință de stabilizare dacă nu chiar de ușoară scădere. Noi am avut o temperare a prețurilor în 2020, față de inflația din 2019 când a fost foarte mare, eram campionii inflației.

Românii consumă inclusiv resursele pe care le-au pus deoparte în pandemie. Avem situația veniturilor care, cel puțin pe medie, nu s-a deteriorat semnificativ, dimpotrivă chiar am avut o creștere a venitului mediu brut, doar că acest venit mediu brut este format din foarte puține venituri salariale mari și foarte mute venituri salariale mici. Și aici trebuie văzut și ce s-a întâmplat cu venitul median care ține cont și de valoarea veniturilor, pentru că sunt vreo 3,7 milioane de contracte de muncă sub 2.700 de lei și 1,3 milioane cu salariul minim pe economie.

Dinamica pe venitul mediu brut trebuie analizată mai atent. Faptul că nu au scăzut veniturile românilor, per ansamblu, înseamnă că ei rămân cu o intensitate de cel puțin la fel de mare ca cea din 2019”, a spus Cristian Păun.

Profesorul de economie este de părere că unele scumpiri, cum ar fi tot ce înseamnă parte de construcții, pot veni și din afara României.

„Noi avem, de exemplu, un deficit comercial pe zona de alimente și pe produse prelucrate din produsele agricole de bază. Aici am avea niște avantaje competitive, dar nu reușim să acoperim această zonă. În continuare importăm foarte multă carne de porc și exportăm foarte multe cereale. Avem această problemă că nu reușim să adăugăm valoare chiar și pentru lucruri unde am avea avantaje comparative și competitive. Și atunci presiunea pe prețuri este una constantă, adică este tot timpul acolo”, a mai precizat Cristian Păun.

3.18.2021

160 de mineri s-au blocat în subteran, la mina de uraniu Crucea şi ameninţă că intră în greva foamei

 


Minerii de la exploatările de uraniu din judeţul Suceava s-au blocat în subteran, transmite Antena 3.

Este vorba despre aproximativ 160 de mineri de la exploatările de uraniu Crucea și Botușana. Aceştia protestează faţă de faptul că nu și-au primit salariile din luna ianuarie.

Minerii s-au blocat în subteran de miercuri, după ce au început protestul la suprafață. La acţiune au participat iniţial 300 de mineri

Dincolo de faptul că nu şi-au primit salariile de două lui, ei acuză şi faptul, de peste un an, nu și-au primit banii pentru suplimentul alimentar antidot.

Este vorba despre o sumă de 30 de lei pe zi

Protestatarii sunt dispuşi să intre în greva foamei şi spun că nu a venit nimeni să discute cu ei. Ei se tem că  vor rămâne fără niciun venit, în perspectiva închiderii minelor şi în condiţiile în care nu se va deschide o nouă exploatare.

Surse Antena 3 menţionează că situaţia singurei exploatări uranifere este discutată la București la Ministerului Energiei.

3.01.2021

România a reînceput să exporte gaze în Ungaria

 


A trecut frigul, iar România a reînceput să exporte gaze în Ungaria. Acum, însă, sunt la cantități mari, de fapt, cele mai mari înregistrate vreodate pe relația export – 3,7 milioane mc, România devenind astfel un furnizor major în regiune. La fel de adevărat este că și importăm 9 milioane mc, având, pentru prima dată, fluxuri comerciale bidirecționale majore, potrivit datelor interactive Transgaz  

Surse din piață spun că exportatorii ar fi ENGIE (francezii care dețin poziția dominantă pe distribuția de gaze și furnizarea pentru casnici în jumătatea de sud a țării), în cea mai mare parte, și Axpo Energy (trader elvețian), mai puțin. 

“Au cantități mari rezervate, și pe ieșirea din țară, și pe intrare. S-ar putea să importe, ca să vândă mai departe cum, la fel de bine, s-ar putea să vândă pentru că nu există suficient consum intern. Prețul mai mic de pe piața noastră, clar este un factor ce impulsionează exportul”, au precizat sursele.

Este de precizat că ENGIE deține și depozit de gaze, Depomureș, unde, de doi ani, stochează gaze cu care, în parte, rămâne și după sfârșitul ciclului de extracție. Pentru 2021, francezii n-ar mai vrea să plătească tarife pe cantitățile impuse de ANRE, mai mari(cel puțin în ultimii ani) decât consumurile efective de iarnă, ci strict pe cât vor ei să stocheze, potrivit propriilor estimări de consum. Îi ajută și faptul că, anul trecut, ANRE a liberalizat piața de stocare gaze.

În ceea ce privește importul, se remarcă creșterea în importanță a rutei bulgare, reverse flow T1. Astfel, prin Bulgaria intră 6,6 mil. Mc de gaze, în timp ce, prin Ucraina, doar 2,6 mil. Mc. Proveniența gazului este, în ambele cazuri, rusească, dar ruta ucraineană pierde din importanță în favoarea celei turcești(TurkStream), via Bulgaria. Este noul pariu al Gazprom, care vrea ca să alimenteze sudul Europei din ce în ce mai mult prin TurkStream.

România are un consum anual de gaze de circa 12 miliarde de metri cubi, din care 10 – 11 miliarde producție internă și 1 miliard mc importuri.

sursa:https://www.cotidianul.ro/exportam-cantitati-mari-de-gaze-in-ungaria/

Miron Cozma l-a ameninţat pe Florin Cîţu cu o mineriadă

 


Miron Cozma l-a ameninţat, duminică, în direct la TV, pe premierul Florin Cîţu, că are puterea de a dărâma Guvernul şi că poate scoate în stradă 11.000 de mineri.

Pe fondul protestelor minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma a intrat în direct la România TV, acolo unde a vorbit despre situaţia minerilor, dar şi despre salariile restante ale acestora.

Mai mult, Miron Cozma a lansat o serie de ameninţări la adresa lui Florin Cîţu, premierul României, pentru ca problemele minerilor să fie rezolvate.

"Îi spun inclusiv premierului Cîţu. Citeşte istoria evenimentelor cu mineri! În 1991, am schimbat un Guvern cu 10.000 de mineri, cu Armata în stradă. În 1999, am schimbat Guvernul Radu Vasile cu 7.000 de mineri.

La ora asta, 4.000 de mineri din Valea Jiului şi cu 7.000 din Gorj. Sunt 11.000, Cîţule! Dacă vrei o mineriadă, pot să o fac oricând! Iar tu nu ai cum să mă opreşti pe mine! Nici tu, nici alţii!", a declarat Miron Cozma.

Miron Cozma a fost cel care a condus minerii din Valea Jiului la Bucureşti în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Scenariul s-a repetat şi în septembrie 1991, iar în urma Mineriadei s-a ajuns la demisia guvernului condus atunci de Petre Roman.

În ianuarie 1999, Miron Cozma a condus, din nou, minerii spre Capitală după ce Guvernul condus de Radu Vasile a anunţat că vrea să închidă minele din Valea Jiului.

O lună mai târziu, Cozma a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru implicarea în mineriadele sângeroase din 1990-1991.


sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/miron-cozma-amenintat-florin-citu-mineriada-594784.html

2.28.2021

Noi proteste - ”JOS CENZURA !”

 


Federaţia „Solidaritatea Sanitară” va protesta, luni şi marţi, la Parlament, în zilele în care sunt programate dezbaterea şi aprobarea în plen a bugetului de stat pe 2021, scopul fiind determinarea parlamentarilor să adopte amendamentele care conţin modificările ce corespund revendicărilor sindicaliştilor.

„Luni, 1 martie, şi marţi, 2 martie 2021, zilele în care în care va fi dezbătut în plen şi aprobat Bugetul, Federaţia ‘Solidaritatea Sanitară’ protestează la porţile Parlamentului, ‘asediind’ parlamentarii cu revendicările lucrătorilor din sănătate. Acţiunile de protest au ca scop determinarea parlamentarilor să adopte amendamentele la Buget care conţin modificările ce corespund revendicărilor noastre, pe primul loc aflându-se creşterea bugetului alocat sănătăţii şi alocarea sumelor necesare pentru respectarea drepturilor legale şi morale ale lucrătorilor din sănătate”, se arată într-un comunicat al federaţiei, transmis duminică.

Protestele vor fi desfăşurate în intervalul orar 11:00 – 13:30, în ambele zile, la două porţi simultan, respectiv poarta dinspre Bulevardul Naţiunile Unite şi cea dinspre Calea 13 Septembrie.

„Revendicările acestor acţiuni sunt cele anunţate în cadrul protestului pentru susţinerea respectării drepturilor legale şi morale ale lucrătorilor din sănătate, parlamentarii primind deja pe e-mail solicitările fiecăruia dintre cei aproape 18.000 de lucrători din sănătate care au semnat pentru acest protest. Revendicările Federaţiei ‘Solidaritatea Sanitară’ conţin solicitările de introducere a unor măsuri de protecţie a lucrătorilor din sănătate, cei 98 de profesionişti decedaţi până acum la datorie şi faptul că doar circa 44% dintre lucrători au fost vaccinaţi dovedind cu prisosinţă necesitatea satisfacerea revendicărilor noastre. Revendicările au în vedere şi eliminarea costului social al unei economii infime (circa 0,19% din total buget) generată de tăierea drepturilor salariale legale ale lucrătorilor din sănătate. Această economie costisitoare (din punct de vedere social) a fost prevăzută de art. 1 alin. 1 din OUG nr. 226/2020, ea vizând tăierea unui drept salarial (dreptul la creşterea salariului de bază pentru circa 35% dintre lucrătorii din sectorul public de sănătate; din care circa 71% sunt în prima linie a luptei împotriva COVID-19) scadent în anul 2021”, se menţionează în comunicat.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” solicită creşterea alocării bugetare pentru sănătate, dar şi respectarea drepturilor câştigate. Astfel, potrivit sindicaliştilor, intenţia Guvernului de a reduce veniturile salariale prin eliminarea indemnizaţie de hrană, reducerea unor sporuri şi eliminarea voucherelor de vacanţă arată că actuala putere se dovedeşte total indiferentă faţă de eforturile şi sacrificiile lucrătorilor din sănătate. În contextul în care profesioniştilor din sănătate le este interzisă demisia, iar protestele de tipul grevei sunt interzise, reducerea veniturilor salariale mută aceşti lucrători în zona muncii forţate, potrivit sindicaliștilor.

De asemenea, printre revendicările federaţiei se mai află adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru protecţia sănătăţii şi securităţii salariaţilor din sănătate (echipamente, circuite, resurse materiale şi umane etc.), astfel încât să determine o reducere semnificativă a numărului de salariaţi nou infectaţi SARS-CoV-2 şi, mai ales, decedaţi din cauza COVID-19.

„Alături de intervenţiile clasice pentru o astfel de strategie, ea trebuie să includă şi următoarele măsuri: elaborarea unei campanii adecvate de informare a salariaţilor din sănătate în privinţa vaccinării; stabilirea standardelor privind durata de utilizare a echipamentelor individuale de protecţie şi asigurarea acestora în cantitatea necesară şi la calitatea corespunzătoare; elaborarea unui normativ de personal adecvat tratamentului pacienţilor COVID-19; reducerea timpului de lucru continuu în echipament individual de protecţie la 3 ore; limitarea răspunderii profesionale la condiţiile create de ‘noua normalitate’; includerea COVID-19 ca boală profesională pentru lucrătorii din sănătate; respectarea dreptului legal la pensia de urmaş pentru copiii colegilor decedaţi la datorie; creşterea salariilor de bază pentru toate categoriile de lucrători începând cu 1 ianuarie 2021 la nivelul prevăzut de legea salarizării pentru anul 2022. Anularea reducerii salariilor de bază prevăzută de OUG nr. 226/2020”, se spune în document.

Sindicaliştii mai cer raportarea tuturor sporurilor lucrătorilor din sănătate la salariile de bază actuale şi acordarea tuturor sporurilor pentru condiţii de muncă la nivel maxim şi introducerea tuturor categoriilor de lucrători din sănătate în Anexa nr. 2 a legii 153/2017; acordarea stimulentului de risc pe întreaga durată a pandemiei pentru toţi salariaţii din sănătate; acordarea tuturor drepturilor salariale prevăzute de lege, respectiv sporul de până în 30%, sporul pentru combaterea epidemiei şi plata orelor suplimentare, pentru toţi lucrătorii care încă nu au beneficiat de ele; plata gărzilor cu tariful orar aferent normei de bază; reaşezarea asistentelor medicale în grila de salarizare în sensul creşterii locului pe care-l ocupă în ierarhia salarială, corespunzător locului pe care-l au în echipa medicală, respectiv contribuţiei la tratamentul şi îngrijirea pacienţilor; negocierea anexelor la Contractul Colectiv de Muncă sector Sănătate.

„Lucrătorii din sănătate trebuie să beneficieze de reducerea stagiului de cotizare (vârstei de ieşire la pensie) proporţional cu activitatea desfăşurată peste norma de bază. O reducere trebuie aplicată şi pentru condiţiile de muncă deosebit de periculoase”, mai explică Federaţia „Solidaritatea Sanitară”.

De asemenea, Federatia Publisind a anunțat că luni, 1 martie, ora 11,00 va organiza un protest la Ministerul Muncii, ca reacție la intenția prim-ministrului Florin Câțu „de a inchide sindicatele pentru ca deranjează cu proteste”.

Publisind a protestat săptămâna aceasta la Cotroceni.

sursa:https://www.cotidianul.ro/un-alt-protest-anuntat/

Vârsta de pensionare rămâne 65 de ani, dar cei care îşi doresc să muncească mai mult pensia nu va fi cumulată cu salariul

 


Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a explicat duminică, la Prima TV, că vârsta de pensionare rămâne la 65 de ani, dar angajaţii din sistemul public pot opta ca după această vârstă să mai muncească până la 70 de ani, dar în această perioadă pensia nu va fi cumulată cu salariul de la stat. Adică să se pensioneze la 70 de ani.

Turcan a fost întrebată duminică, în emisiunea Insider Politic de la Prima Tv, dacă va fi mărită vârsta de pensionare.

“Nu. Vârsta de pensionare rămâne 65 de ani. Guvernul pregăteşte un proiect prin care angajaţi în sistemul public care îşi doresc să muncească mai mult să aibă opţiunea de a se pensiona la 70 de ani. Vârsta standard de pensionare rămâne însă 65 de ani. (…)Aceasta este o oportunitate pe care o acordăm în sistemul public ca după vârsta standard de pensionare, care este 65 de ani, să poată să muncească până la 70 de ani”, a afirmat ministrul Muncii.

Turcan a precizat că pensia nu va fi cumulată cu salariul.

“Dacă până acum puteai să faci acest lucru de la an la an cu acordul şefului de instituţie, în ceea ce era o sursă de abuz într-o formă sau alta, prin proiectul nostru de lege, în momentul în care ajungi la vârsta de pensionare şi optezi să te pensionezi la 70 de ani, contractul tău de muncă merge mai departe. Nu intri şi în pensie”, a explicat ministrul.

Întrebată ce vor face în acest caz magistraţii Curţii Constituţioale, care primesc şi pensie şi salariu, Raluca Turcan a răspuns: “Nu intenţionăm să facem excepţie. (…) Avem nişte constrângeri constituţionale şi anume sunt mandate definite prin Constituţie şi magistraţii propriu-zis ai Curţii Constituţionale, având mandat definit prin Constituţie, îşi vor păstra mandatul chiar şi după vârsta de pensionare, însă sistemul din instituţia Curţii Constituţionale se supune acestei legi”.

Potrivit lui Turcan, acest proiect de lege ar putea fi prezentat în viitoarea şedinţă de Guvern în primă lectură şi ar putea fi aprobat până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

sursa:https://www.cotidianul.ro/bugetari-poftiti-asa-oportunitate-mai-rar/