1.27.2022

SUA sau UE ? O dilemă din care România va trebui să iasă

 


O polemică de Facebook, între ministrul român al Apărării Naţionale şi un lider important din PNL, citită în contextul evoluţiilor regionale, ne arată dilema şi conflictul real în care se găsesc liderii României în acest moment de criză internaţională.

Ministrul român al Apărării Naţionale a ţinut să citeze pe preşedintele Franţei atunci când a trebuit să îşi formuleze opinia cu privire la evoluţia relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă: „Trebuie să revenim la valorile de acum 30 de ani, în momentul în care gândeam securitatea alături de Rusia, nu împotriva Rusiei.”




Acest mesaj a fost criticat pe Facebook de către liderul PNL, Alina Gorghiu, care l-a acuzat pe Vasile Dîncu că a vorbit înainte să îşi fi băut cafeaua.

Replica ministrului Dîncu nu a întârziat. Acesta i-a atras atenţia Alinei Gorghiu că e vorba de o declaraţie a lui Macron, preşedintele Franţei nu vreo declaraţie „suspectă”, dar şi că atacul venit din partea unui lider PNL nu este conform cu normele ce ar trebui să permită funcţionarea coaliţiei de guvernare.

Aceste contre politice de Facebook, ar putea să pară simple conflicte în interiorul coaliţiei de guvernare, dacă ar fi citite în contextul mai larg al evenimentelor ce se desfăşoară în jurul României.

Marţi, Croaţia a adoptat o poziţie fermă în contextul crizei din Ucraina, anunţând pe canale oficiale că nu se va implica în această criză, dar şi că nu susţine aderarea Ucrainei la NATO, criticând cu cuvinte puternice politica externă a Statelor Unite.

Astăzi, pe surse diplomatice, radioul naţional bulgar dădea informaţia că Bulgaria nu va fi de acord cu suplimentarea prezenţei militare americane pe teritoriul său, dar că ar fi dispus să accepte prezenţa unor trupe franceze, potrivit Flux24.

La fel şi Slovacia a blocat un tratat care ar fi permis mărirea prezenţei militare americane pe teritoriul său încă de la sfârşitul anului trecut.

Toate aceste semnale indică schimbări importante în ceea ce priveşte viziunea geopolitică a statelor din regiune şi anunţă posibile evoluţii cel puţin interesante. Acestea presupun, după anunţul Parisului de la început de an, o mai mare implicare a Franţei în regiune, dar şi o distanţare a statelor din zonă de politica americană.

În acest context, putem citi şi schimbul de replici dintre liderii importanţi ai celor două partide ce alcătuiesc coaliţia de guvernare din România: un PSD ce este mai sensibil faţă de Uniunea Europeană şi interesele sale, şi un PNL ce este mai degrabă subordonat intereselor americane.

Căci oricât de uzuală ar fi în limba de lemn oficială expresia „euro-atlantic”, există diferenţe tot mai importante între interesele şi valorile europene şi interesele şi valorile americane. Ori Europa, aşa cum foarte corect spunea şi preşedintele Macron, citat de Vasile Dîncu, nu se poate gândi contra Rusiei ci alături de Rusia.

https://ro.sputnik.md/20220126/sua-sau-ue-o-dilema-din-care-romania-va-trebui-sa-iasa-48338044.html

Federaţia Rusă ar putea inspecta baza de la Deveselu

 


NATO a transmis, în paralel cu Statele Unite, răspunsuri scrise la îngrijorările transmise de către Federaţia Rusă cu privire la lipsa unor garanţii de securitate suficiente.

Între propunerile făcute de NATO, Rusiei, există şi măsuri reciproce cu privire la controlul armamentului. Astfel, NATO propune Rusiei posibilitatea de a controla bazele militare NATO din Polonia şi România, în schimbul unor inspecţii NATO la facilităţile militare ruseşti din regiunea Kaliningrad.

Baza de la Deveselu, din România, a fost subiectul mai multor îngrijorări exprimate de-a lungul timpului din partea Federaţiei Ruse.

În ciuda asigurărilor date de către NATO, SUA şi de către autorităţile româneşti cu privire la caracterul strict defensiv al bazei de la Deveselu, Rusia a atras atenţia asupra riscului că aceste capacităţi declarate defensive să fie transformate relativ repede în sistem militar ofensiv care ar putea ameninţa teritoriul naţional al Federaţiei Ruse.

De altfel, acum 4 ani, ministrul Apărării Naţionale din România, Mihai Fifor, a declarat despre existenţa rachetelor balistice la Deveselu. Ulterior a retractat această „scăpare”.