6.16.2022
DOUĂ FORME de VIAȚĂ : Iohannis - „Bine ai venit, dragă Emmanuel !” - Macron - ”Noi nu suntem în război cu Rusia !”
”Preşedintele” Klaus Iohannis, a declarat miercuri, în cadrul conferinţei comune cu preşedintele Emmanuel Macron, că a avut o discuţie cuprinzătoare cu preşedintele Macron şi cu privire la perspectivele extinderii spaţiului Schengen şi că a explicat aşteptarea legitimă a României cu privire la aderare.
Emmanuel Macron s-a întâlnit miercuri, 15 iunie, cu Klaus Iohannis, în Constanța. Întrevederea a avut loc la Baza Mihail Kogălniceanu.
Emmanuel Macron a ajuns aseară pe Aeroportul Internaţional „Mihail Kogălniceanu” din judeţul Constanţa, unde a fost întâmpinat de prim-ministrul României, Nicolae Ciucă.
În această dimineață a fost primit oficial, la Baza „Mihail Kogălniceanu”, de către şeful statului român, Klaus Iohannis.
Din delegaţia României prezentă la baza militară fac parte premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
Cei doi preşedinţi vor avea convorbiri tete-a-tete şi convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi în Baza „Mihail Kogălniceanu”, iar la final vor susţine declaraţii comune de presă.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a urat bun venit, printr-o postare pe Twitter, preşedintelui francez Emmanuel Macron.
”Bun venit în România, dragă Preşedinte Emmanuel Macron! Angajamentul trupelor noastre şi a celorlalţi Aliaţi dovedeşte unitatea noastră şi întăreşte securitatea Mării Negre şi a regiunii euro-atlantice. Împreună suntem mai puternici!”, a scris preşedintele în mesaj.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat miercuri, la Baza Mihail Kogălniceanu, că NATO va suplimenta numărul militarilor din ţările aliate pe teritoriul României în contextul războiului din Ucraina.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat, miercuri, că autorităţile române şi franceze lucrează la un plan de susţinere a Forţelor Navale Române, iar în cadrul NATO dispozitivul actual va lua amploare.
„Rusia este o putere de temut și noi nu dorim să avem un război cu poporul rus. Pentru ca Ucraina să câștige și focul să înceteze ar trebui să negociem. Președintele ucrainean ar trebui să negocieze cu Rusia și noi, europene, vom fi la această masă, aducând garanții de securitate. Aceasta este realitatea și acest lucru va trebui să se întâmple la un moment dat și niciun discurs excesiv nu trebuie să ne umbrească viitorul.
Suntem într-un context în care trebuie să asigurăm exportul de cereale și să trimitem semnale politice clare către Ucraina și poporul ucrainean care rezistă eroic. E nevoie ca europenii să rămână uniți. Trebuie să dăm un mesaj de susținere pentru Ucraina, să luăm în considerare și necesitățile Republicii Moldova, care e destabilizată de tendințele separatiste. Trebuie să ținem cont de efectele asupra regiunii Balcanilor de Vest, o regiune care riscă să fie destabilizată. La porțile UE se joacă o situație politică inedită.
Franța a spus din prima zi că Rusia e agresorul. Am condamnat ferm acest război și am luat măsuri. Dificultatea acum este că trebuie să fim lucizi și să admitem că nu suntem într-un război cu Rusia. Sunt frapat să văd că există o formă de escaladare verbală.„
”Dorim să avansăm pe plan bilateral, lucrăm – la cererea autorităţilor române, la un plan ambiţios de susţinere a Forţelor Navale Române. Miniştrii de resort au putut să discute şi să stabilească un document cadru şi pe plan politic şi militar dorim să consolidăm acest document şi această cooperare”, a declarat Emmanuel Macron.
Preşedintele francez a precizat că dispozitivul NATO din România va fi suplimentat.
”În cadrul NATO, împreună cu ceilalţi aliaţi, dispozitivul actual va lua amploare. Îşi va spori capacităţile. E o dovadă suplimentară a unităţii noastre pentru a îndepărta orice ameninţare de pe Flancul Estic al UE şi NATO”, a anunţat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
Preşedintele francez a precizat că ”în faţa războiului hotărât de Rusia împotriva Ucrainei, poziţia Franţei şi a Europei e clară încă din prima zi, să facem totul pentru a împiedica acest război şi am acţionat în acest sens.
”Să sancţionăm în mod clar Rusia încă din prima zi, pe care am desemnat-o ca fiind vinovată de acest război şi de această greşeală politică, morală şi istorică”, a mai spus Emmanuel Macron.
”În faţa războiului hotărât de Rusia împotriva Ucrainei, poziţia Franţei şi a Europei e clară încă din prima zi. Să facem totul pentru a împiedica acest război şi am acţionat în acest sens. Să sancţionăm în mod clar Rusia încă din prima zi, pe care am desemnat-o ca fiind vinovată de acest război şi de această greşeală politică, morală şi istorică.
Am ştiut sub preşedinţia franceză să menţinem unitatea europenilor şi să hotărâm rapid un pachet de sancţiuni. Încă de la începutul conflictului am luat şase serii de sancţiuni inedite până la ultima care sancţionează aproape în întregime aprovizionarea cu petrol rus. În mod clar, vom continua să susţinem Ucraina pentru a o ajuta să se apere, să lupte, pe plan economic şi financiar, umanitar. Vom continua să primim pe sol european, primul spaţiu din lume, care primeşte aceşti refugiaţi care fug de război”, a mai precizat Macron.
Liderul francez a mai anunţat că „dorim să construim şi pacea” în Ucraina şi a dat asigurări că europenii vor fi prezenţi la masa negocierilor pentru stabilirea păcii în Ucraina.
”La un moment dat, focul trebuie să înceteze şi discuţiile trebuie să se reia. Împreună cu preşedintele Zelenski am afirmat noi, europenii, împărtăşim acelaşi continent. Geografia este încăpăţânată. Rusia va rămâne acolo unde este, unde va fi şi mâine. Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus.
Pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze, trebuie să negociem. Preşedintele ucrainean trebuie să negocieze cu Rusia şi noi, europenii, vom fi prezenţi la această masă aducând garanţii de securitate”, a mai spus Emmanuel Macron.
Klaus Iohannis a anunțat, că prin intermediul lui Emmanuel Macron, Franța a asigurat România că va susține aderarea țării noastre în Spațiul Schengen.
La rândul său, oficialul de la Paris a confirmat susținerea României pentru aderarea la Spațiul Schengen.
”Este vorba și despre aderarea României la spaţiul Schengen. Dorim ca acest dosar să avaseze. Vedem că de câţiva ani încoace, Franţa se află alături de dumneavoastră, pentru ca situaţia să progreseze”, a declarat Emmanuel Macron, în România.
De asemenea, președintele francez a vorbit și despre colaborarea statelor europene pentru a susține Ucraina, în contextul conflictului militar cu Rusia.
”Busola strategică a fost adoptată pentru a ţine cont de ameninţarea sporită în Marea Neagră. Suntem angajaţi împreună cu partenerii români în susţinerea Ucrainei adusă sub toate formele. Şi aici, împreună, am condamnat hotărât ţara agresoare”, a mai punctat președintele francez.
Cooperarea dintre România şi Franţa pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi binevenită, pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a punctat că vizita omologului său francez, Emmanuel Macron, reprezintă o nouă dovadă a ”relaţiei bilaterale excelente” dintre cele două state.
”Denunțăm situația, sancționăm Rusia, susținem ucrainenii ca să se lupte, dar să fim lucizi și să constatăm că noi nu ne lansăm într-un război. Nu suntem în război cu Rusia”, a spus președintele Emmanuel Macron, în cadrul vizitei sale din România.
”În ce privește transportul cerealelor din Ucraina înspre piețele internaționale, este clar că ne confruntăm cu o provocare logistică de o amploare etică. România este hotărâtă să joace un rol pozitiv, pentru a găsi cele mai bune soluții”, a spus, ulterior, Klaus Iohannis.
”România depune eforturi susținute, multidimensionale, în sprijinul Ucrainei, prin oferirea de rute pentru exportul de cereale, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. Autoritățile noastre caută soluții integrate pentru a face acest tranzit cât mai eficient, inclusiv cu sprijinul partenerilor noștri externi. Am stabilit, astfel, împreună cu domnul președinte să cooperăm apropiat pentru realizarea acestui obiectiv. De asemenea, am discutat și despre sprijinul substanțial pe care România și Franța îl acordă Republicii Moldova. Mă bucur că, după vizita de acum în România, domnul președinte va ajunge la Chișinău și, în acest context, am discutat despre cum putem ajuta Republica Moldova să facă față multelor provocări cu care se confruntă ca urmare a crizei de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. O importantă inițiativă în acest scop o reprezintă Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova pe care România, Franța și Germania au lansat-o, la Berlin, în aprilie, și am abordat pregătirile pentru conferința de follow-up pe acest subiect pe care România o va găzdui în această vară”, a spus Klaus Iohannis.
”Vizita dumneavoastră, domnule preşedinte, şi consultările substanţiale pe care tocmai le-am încheiat sunt o nouă dovadă a relaţiei bilaterale excelente de parteneriat strategic autentic dintre ţările noastre Inclusiv pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, cooperarea noastră pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi, pot să spun, foarte binevenită”, a spus Klaus Iohannis la Baza ”Mihail Kogălniceanu”.
Klaus Iohannis a mulţumit încă o dată pentru prezenţa militarilor francezi în România şi pentru asumarea de către Franţa a calităţii de lider al grupului de luptă NATO din ţara noastră, a cărui operaţionalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang. ”De altfel, un loc aparte al discuţiilor noastre l-a avut pregătirea Summit-ului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esenţiale pentru viitorul Alianţei şi pentru securitatea noastră comună. Astfel, am discutat cu prioritate despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul concept strategic, despre susţinerea partenerilor Alianţei şi perspectivele aderării Suediei şi a Finlandei”, a mai spus Klaus Iohannis.
Dezastrul din Capitală - Numărul dosarelor de despăgubiri în urma furtunilor violente a explodat.
În ultimii trei ani, asigurătorii au decontat distrugeri de 34 de milioane de lei în urma furtunilor, cam jumătate din sumele plătite în urma acestor violente fenomene meteo din 2014 şi până în prezent.
Furtunile puternice, care produc pagube importante, au devenit un fenomen din ce în ce mai des întâlnit în România. Conform datelor colectate la nivelul Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare (UNSAR), în ultimii 3 ani s-au achitat peste 34 de milioane de lei cu titlu de despăgubiri doar ca urmare a producerii acestui risc – în baza asigurărilor facultative pentru locuinţe. Din analiza acestor date reiese că asistăm la o amplificare a acestui fenomen, atât din punct de vedere al valorilor despăgubite, cât şi al numărului de daune avizate asigurătorilor, cu precădere în perioada verii.
Astfel, despăgubirile achitate doar în aceşti ultimi 3 ani pentru riscul de furtună reprezintă mai mult de jumătate (52%) din totalul despăgubirilor efectuate în întreaga perioadă 2014-2021 ca urmare a producerii acestui fenomen. „Furtunile au devenit o realitate tot mai prezentă în viaţa noastră, fiind amplificate de schimbările climatice, iar urmările acestora se regăsesc şi în profilul despăgubirilor. Din păcate, ceea ce s-a întâmplat (marţi - n.red.) în toată ţara este un exemplu elocvent în acest sens. Ne aşteptăm să rezulte un număr semnificativ de dosare de daună”, a declarat Adrian Marin, preşedinte UNSAR.
Riscul de furtună şi, în general, fenomenele naturale extreme cauzate de schimbările climatice ocupă un loc important în clasamentul ameninţărilor de care românii se tem cel mai mult. Astfel, conform unui studiu sociologic realizat de către UNSAR anul trecut, schimbările climatice care se referă la manifestarea unor furtuni violente ocupă prima poziţie din clasament, urmate de valurile de căldură. „Deşi frecvenţa daunelor cauzate de furtunile violente creşte, iar riscurile sunt din ce în ce mai evidente, numărul locuinţelor care beneficiază de o poliţă de asigurare facultativă rămâne relativ scăzut. Aşadar, vom continua prin noi campanii de educaţie financiară, şi nu numai, să fim alături de oamenii care doresc să-şi protejeze cele mai importante bunuri pe care le au: locuinţele”, a subliniat Alexandru Ciuncan, director general UNSAR.
În România, asigurările facultative se pot încheia doar pentru locuinţele care sunt deja protejate de o poliţă obligatorie PAD, care acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremure, inundaţii şi alunecări de teren) până la limita de 20.000 de euro, respectiv 10.000 de euro, în funcţie de tipul construcţiei, indiferent dacă valoarea acesteia este mai mare. În schimb, locuinţa poate fi protejată la valoarea ei reală şi pentru mai multe riscuri (incendiul, explozia, furtuna, vijelia, căderile de corpuri, furtul, vandalismul etc.) printr-o asigurare facultativă. Acestor poliţe li se pot ataşa şi clauze speciale, precum asigurarea instalaţiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice sau electronice, bunurilor casabile, servicii de asistenţă tehnică la locuinţă, dar şi răspunderea civilă faţă de terţe persoane, pentru acoperirea pagubelor pe care le produceţi vecinilor la o inundaţie, de exemplu.
Dezastrul din Capitală
La ultima furtună din zona Bucureşti-Ilfov, cea de marţi, autorităţile susţin că au avut aproximativ 250 de intervenţii. Numai în Capitală au fost înregistrate 223 de intervenţii ale pompierilor militari. Este vorba de degajarea a 54 de copaci căzuţi, de evacuarea apei de pe 49 de străzi, dar şi din 91 de imobile şi 25 de curţi. În total au fost afectate 34 de autoturisme. Totul după ce în zona municipiului Bucureşti au fost averse torenţiale care au depăşit 40-50 de litri/mp, descărcări electrice, dar şi grindină de dimensiuni mici sau medii.
Fenomene similare au fost înregistrate şi în localităţile Jilava, Măgurele, Vidra, Bragadiru, 1 Decembrie, Clinceni, Cornetu, Copăceni din judeţul Ilfov. În urma acestora, în Ilfov, au fost înregistrate 27 de intervenţii ale pompierilor militari, adică 6 degajări de copaci şi evacuarea apei de pe trei străzi şi din 18 imobile.
Ploile nu se lasă aşteptate Conform prognozei realizate de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru perioada 13-26 iunie 2022, estimare pusă la punct folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia, ploile vor mai „zăbovi” o perioadă în România.
Dmitri Medvedev : „Cine a spus că în doi ani Ucraina va mai exista pe harta lumii?”
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a publicat miercuri dimineaţa un nou mesaj în care insinuează că, în doi ani, Rusia va şterge de pe hartă Ucraina, în urma războiului.
În mesajul postat pe Telegram, Medvedev este suspicios cu privire la cererea Kievului privind importurile de energie în această iarnă, cu opţiunea de a amâna plata cu doi ani, conform The Guardian. El sugerează că solicitarea nu are sens fiindcă, peste doi ani, Ucraina nu va mai exista. „Doar o întrebare. Cine a spus că în doi ani Ucraina va mai exista pe harta lumii?”. De asemenea, Medvedev a mai lansat un alt mesaj dur, săptămâna trecută, la adresa Ucrainei şi a Occidentului, spunând că va face tot posibilul ca ucrainenii să dispară. „Sunt adesea întrebat de ce postările mele pe Telegram sunt atât de dure. Răspunsul este că îi urăsc. Sunt nişte ticăloşi şi nenorociţi. Vor moartea pentru noi, Rusia. Şi cât voi fi în viaţă, voi face totul pentru a-i face să dispară”, a scris Medvedev, într-o postare care a adunat 182.000 de vizualizări, conform Euronews. Fostul preşedinte rus nu spune direct la cine se referă, însă este uşor de ghicit că este vorba despre Ucraina şi Occident. Medvedev a fost preşedintele Rusiei în perioada 2008 – 2012, sprijinit fiind de Vladimir Putin care ocupa atunci poziţia de premier.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)