12.27.2020

"Este o chestiune care ţine de întregul popor român"

 


Senatoarea AUR Diana Şoşoacă a reacţionat după ce preşedintele Senatului, Anca Dragu, a solicitat verificarea măştilor purtate de parlamentarii AUR.

„DSP – ul nu a spus că adeverinţa mea este neconformă, DSP a spus că nu se poate pronunţa asupra conformităţii adeverinţei mele, ci numai un medic de medicina muncii. Însă, în Senatul României nu există medic de medicina muncii pentru că noi nu suntem angajaţi, noi suntem demnitari.

Deci acea adeverinţă e valabilă, până când nu o anulează o instanţă acea adeverinţă este valabilă”, a spus Diana Şoşoacă. Senatoarea a adăugat că a purtat mască transparentă din respect faţă de colegii ei, cărora le este frică de infecţie. Tocmai aceste măşti transparente preferate de parlamentarii AUR au intrat şi în atenţia preşedintelui Senatului, Anca Dragu.

Aceasta a cerut verificarea lor pentru conformitate. „Doamna Dragu nu este în niciun conflict cu mine şi nici eu cu dânsa. Iar dvs presa exageraţi foarte mult şi puneţi paie pe foc, ceea ce nu ar trebui să faceţi. Nu a sesizat nicio poliţie, pentru că poliţia nu are ce să caute, nu are competenţă”, a mai spus Diana Şoşoacă, la România TV.

Senatoarea AUR a spus că nu i se pare corect ca doar măştile purtate de parlamentarii AUR să fie verificate Aceasta cere ca toate măştile să fie verificate.  „Am invocat faptul că atâta timp eu sunt supusă unei forme de discriminare, voi sesiza inclusiv Consiliul pentru Combaterea Discriminării, am formulat deja plângere penală şi plângere pe GDPR, pentru că eu am solicitat să se verifice conformitatea tuturor măştilor din Parlamentul României, pentru că nu faci numai pentru unul, faci pentru toţi, mai ales în condiţiile în care ANPC a menţionat că peste 93% din măştile din România sunt neconforme.

Şi am solicitat să mi se aducă la cunoştinţă toate studiile în care se atestă că masca te fereşte de Sars-COV2”, a precizat senatoarea AUR.

Diana Şoşoacă a declarat că va apela la instanţă

„Eu oricum mă voi duce mai departe în instanţă, pentru că este o chestiune care ţine de întregul popor român. Ceea ce este deranjant este că doamna Dragu, dacă e adevărat că aşa a menţionat într-un interviu, a spus că face acest demers pentru că este o decredibilizare a Parlamentului. Decredibilizarea Parlamentului nu a făcut-o masca doamnei Şoşoacă sau a partidului AUR, decredibilizarea Parlamentului este de 31 de ani din cauza multora dintre parlamentari”, a conchis sentatoarea.


sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/senatoarea-aur-diana-sosoaca-declara-razboi-ce-decizie-a-luat-589699.html


Momentul care marchează începutul sfârșitului EREI PETROLULUI

 


Luna aprilie 2020 a adus un lucru nemaivăzut, prețul petrolului intrând în teritoriul negativ. Ce s-a întâmplat ? A fost un fapt trecător, generat de sentimentele negative induse de evoluția pandemiei, dar putem spune liniștiți că este și momentul care marcheză începutul sfârșitului erei petrolului.

Era evident, de la bun început, pe 20 aprilie, că piața petrolului va avea mari probleme.

Comenzile de vânzare se revărsaseră peste noapte, iar traderii care s-au conectat la platforma Nymex în acea dimineață au putut vedea că venea o baie de sânge. Până la ora 7 a.m. la New York, prețul unui contract-futures cheie – West Texas Intermediate cu livrarea în mai – era deja în scădere cu 28%, până la 13,07 dolari barilul.

La mii de kilometri distanță, în metropola chineză din Shenzhen, o tânără de 26 de ani, numită A’Xiang Chen, a urmărit uluită evenimentele desfășurate pe telefonul ei. Cu câteva săptămâni mai devreme, ea și iubitul ei investiseră aproximativ 10.000 de dolari într-un produs pe care Banca Chinei, administrată de stat, l-a numit Yuan You Bao, sau Crude Oil Treasure.

Pe măsură ce noaptea trecea, A’Xiang Chen a început să se pregătească pentru a pierde totul. La 10 p.m. în Shenzhen – ora 10 la New York – și-a verificat telefonul ultima dată, înainte de a se îndrepta spre culcare. Prețul era acum de 11 dolari. Jumătate din economiile lor erau duse.

Pe măsură ce cuplul dormea, paguba s-a adâncit. Prețul a fost nou redus la foc rapid: cel mai scăzut de la criza financiară asiatică din anii ’90, cel mai mic de la crizele petroliere din anii ’70, prima dată sub zero.

Și apoi, în numai 20 de minute, care se situează printre cele mai extraordinare momente din istoria piețelor financiare, prețul a ajuns la un nivel pe care puțini, dacă este cazul, îl credeau posibil. În întreaga lume, prinții saudiți, bogătași texani și oligarhii ruși au privit cu groază, deoarece cea mai importantă marfă din lume a închis ziua de tranzacționare la un preț de minus 37,63 dolari. Atât trebuia să plătești pe cineva ca să-ți ia un baril de petrol.

Multe lucruri în legătură cu natura explozivă, flugrătoare, a vânzării nu sunt încă înțelese pe deplin, inclusiv rolul pe care fondul Crude Oil Treasure l-a jucat în timp ce a căutat să renunțe la contractele cu livrare în mai, cu câteva ore înainte de expirarea acestora (și care alți investitori s-au aflat în aceeași poziție). Ceea ce este clar, însă, este faptul că ziua a marcat punctul culminant al celei mai devastatoare crize a pieței petrolului dintr-o generație, rezultatul cererii în scădere, pe fondul încercărilor de a gestiona pandemia coronavirusului.

Pentru industria petrolului, a fost un moment simbolic: combustibilul fosil care a ajutat la construirea lumii moderne, atât de apreciat, cunoscut sub numele de „aurul negru”, acum nu mai era un activ, ci o datorie.

„A fost uluitor”, a declarat Keith Kelly, director general la grupul energetic al Compagnie Financiere Tradition SA, un broker important. „Vedeți ceea ce credeți că vedeți sau ochii tăi îți joacă trucuri? ”

În timp ce prețurile negative ale zilei de luni s-au limitat în mare măsură la SUA, și în special la contractul WTI cu livrarea în mai, lumea a simțit undele de șoc, efectele târând prețurile globale până la cele mai scăzute niveluri de la sfârșitul anilor 1990.

Comercianții, dar și autoritățile de reglementare examinează problema, spune surse oficiale.

Totuși, pentru investitorii mici din Asia, cum ar fi A’Xiang, care au pariat pe petrol, a fost o notă de plată. Tânăra s-a trezit la 6 dimineața cu un mesaj de la Bank of China care o informa nu numai că economiile lor au fost pierdute, dar că și ea și iubitul ei ar putea să datoreze bani.

„Când am văzut că prețul petrolului începe să cadă, eram pregătiți să pierdem banii”, a spus ea. Dar nu au înțeles, a spus ea, în ce aveau să intre. „Nu ni s-a părut că trebuie să fim atenți la prețul futures de peste mări și la întregul concept de contractare”.

În total, au existat aproximativ 3.700 de investitori cu amănuntul în fondul Crude Oil Treasure din Bank of China, care au pierdut 85 de milioane de dolari.

În curând și investitorii americani care au făcut același pariu ca A’Xiang, prin cumpărarea United States Oil Fund, vor afla în ce măsură au fost afectați. Fondul, în care oaamenii au investit 1,6 miliarde de dolari în săptămâna precedentă, nu a ținut luni contractul WTI pe mai, dar evoluția acestuia a stârnit o reacție în lanț pe piață, care i-a ars și pe acești investitori.

Evenimentele din acea zi s-au pus în mișcare cu mai mult de două săptămâni în urmă, cu măsurile de limitare a pandemiei și reducerea cererii de petrol.

Pe 8 aprilie, traderul CME Group Inc și-a sfătuit clienții să fie „gata să facă față situației prețurilor negative în contractele majore pe energie”.

În acel sfârșit de săptămână, țările producătoare conduse de Arabia Saudită și Rusia și-au finalizat răspunsul la criză: un acord pentru a reduce producția cu 9,7 milioane de barili pe zi, reprezentând o zecime din producția globală. Nu suficient. Refinăriile au început să se oprească. Cumpărătorii de petrol cu livrare imediată pe piețele fizice au dispărut.

Prețurile futures au rămas, o perioadă, relativ stabile, în parte datorită oamenilor precum A´Xiang. În China, investitorii mari și mici au pariat pe prețuri mai ridicate ale mărfurilor, crezând că lumea va depăși pandemia și cererea va reveni. Sucursalele Bank of China au postat anunțuri pe Wechat, care arată o imagine cu butoaie aurii de petrol sub titlul „Petrolul brut este mai ieftin decât apa”.

Reprezentarea fizică pentru petrolul WTI se află la Cushing, Oklahoma. Când rezervoarele de depozitare sunt pline, prețul contractului cu expirare se poate prăbuși și decupla de la piața globală. Odată cu evaporarea cererii, stocurile de la Cushing au crescut. În martie și aprilie, au urcat cu 60%, până la puțin sub 60 de milioane de barili, dintr-o capacitate totală de 76 de milioane – și analiștii consideră că o mare parte din spațiul rămas este deja alocat.

Așadar, în ziua crucială de luni, penultima zi de tranzacționare a contractului WTI din mai, au fost puțini comercianți capabili sau dispuși să cumpere livrări fizice.

O mare parte a pieței s-a concentrat apoi pe prețul de decontare, determinat la 2:30 p.m. în New York. Produsele de investiții – inclusiv cele ale Bank of China – încearcă de obicei să atingă prețul de decontare. Aceasta implică adesea așa-numitele contracte de tranzacționare la decontare, care permit comercianților de petrol să cumpere sau să vândă contracte înainte de termen, indiferent de prețul de decontare.

În acea după-amiază, cu volumele de tranzacționare subțiri și vânzători care depășesc cumpărătorii, contractele de tranzacționare la decontare au scăzut rapid cu maximul permis, de 10 cenți pe baril. Pentru o perioadă de aproximativ o oră, de la 1:12 p.m. până la 2:17 p.m., tranzacționarea acestor contracte a fost oprită, pentru că nu existau cumpărători.

Rezultatul a fost carnagiul din acea după-amiază. La 2:08 p.m., WTI a devenit negativ. Și apoi, câteva minute mai târziu, s-a scufundat până la minus 40,32 dolari, înainte de a-și reveni ușor la închidere.

„Mecanismul de tranzacționare la decontare a eșuat”, a declarat David Greenberg, președintele Sterling Commodities și un fost membru al consiliului de administrație la Nymex. „Acesta arată fragilitatea pieței WTI, care nu este atât de puternică pe cât cred oamenii.”

Prețurile de pe piața fizică din SUA, stabilite ca referință la decontarea WTI, au scăzut, de asemenea, unele rafinări și companii de transport afișând prețuri de minus 54 de dolari pe baril.

Produsul de investiții al Bank of China oferă o explicație a motivului pentru care prețul negativ este atât de periculos. Banca a cerut investitorilor precum A’Xiang să plătească în prealabil întregul cost a ceea ce cumpărau, așa că banca nu-și asuma nici un risc.

Iar dacă prețurile scad sub zero, atunci în conturile investitorilor su sunt suficienți bani pentru a acoperi pierderile.

Banca a avut o poziție totală de aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol, sau 1.400 de contracte, potrivit unei persoane familiare cu problema, și ar trebui să plătească aproximativ 400 de milioane de yuani (56 de milioane de dolari) pentru a încheia contractele.

Mișcările au generat un nou val de vânzări care s-a extins pe piețele petroliere. Marți, contractul WTI din iunie a scăzut cu 68% până la un nivel de doar 6,50 dolari. Și de această nu s-a limitat la contractele din SUA, pentru că futures-ul Brent s-a prăbușit la minimul pe 20 de ani de 15,98 dolari, ceea ce a determinat prețul petrolului rusesc, din Orientul Mijlociu și din Africa de Vest să ajungă aproape de zero.

Harold Hamm, președintele Continental Resources Inc., a solicitat o anchetă, spunând că prăbușirile dramatice din ultimele minute ale zilei de luni „ridică puternic suspiciunea de manipulare a pieței sau a unui nou model computerizat.”

În cadrul Commodity Futures Trading Commission, deslușirea a ceea ce a avut loc în acele minute finale de tranzacționare din 20 aprilie a devenit o prioritate. Deși recenziile și investigațiile cu privire la ceea ce s-a întâmplat abia încep, oficialii de top cred că mișcările au fost probabil rezultatul unei confluențe a factorilor economici și de piață, mai degrabă decât rezultatul manipulării pieței.

O problemă pe care o examinează CFTC este dacă datele privind capacitatea de stocare postate de Administrația informațiilor energetice din SUA reflectau cu exactitate disponibilitatea reală a spațiului, au spus două dintre persoane.

Prețurile negative ale petrolului, navele care se plimbă pe mare cu încărcături nedorite și comercianți care au devenit creativi pentru a stoca petrolul anunță următorul capitol din criza petrolului, care este acum inevitabil: industria petrolieră va înccepe să se oprească.

Impactul economic al coronavirusului a distrus mai întâi cererea, deoarece a închis fabricile și i-a ținut pe șoferi acasă. Apoi, depozitele au început să se umple și comercianții au apelat la uriașele petroliere pentru a stoca țițeiul, în speranța unor prețuri mai bune.

Prețurile de transport sunt la niveluri stratosferice, deoarece industria rămâne fără petroliere, un semn al distorsiunilor profunde ale pieței.

„Ne îndreptăm spre final”, a declarat Torbjorn Tornqvist, șeful companiei de trading Gunvor Group Ltd., într-un interviu.

Înainte de criza mondială, lumea consuma aproximativ 100 de milioane de barili pe zi. Cererea în punctul maxim al resticțiilor induse de pandemie a scăzut undeva între 65 și 70 de milioane de barili, ceea ce a determinat PwC să concluzioneze: pandemia a produs cel mai mare șoc în sectorul energiei din ultimii 70 de ani.

Pandemia de coronavirus a accelerat transformarea industriei energetice, iar singura întrebare pentru liderii din acest sector este dacă vor lua măsurile necesare pentru a-și transforma și a-și asigura securitatea companiilor în noua normalitate.

Finele anului a adus o creștere a prețurilor petrolului, pe fondul apariției vaccinurilor și a îmbunătățirii perspectivelor de creștere a consumului de carburanți. La finele primei decade din decembrie, Brent a crescut la peste 50 de dolari pe baril pentru prima dată de la începutul lunii martie, alimentat de speranța unei recuperări mai rapide a cererii, pe măsură ce țările începeau campaniile de vaccinare, ajutat și de un acord record de modificare a ofertei la care a ajuns OPEC +.

sursa:https://www.cotidianul.ro/minutele-care-au-aruncat-in-aer-piata-mondiala-a-petrolului/


Varianta feministă a guvernului Cîțu

 


Feministele din România au sărit în sus de supărare că o comisie parlamentară pentru egalitatea de gen a ajuns la AUR și au lansat apeluri disperate la partidele de guvernare să salveze din mîna extremiștilor acest simbolic instrument de luptă. Evident, reiese cumva din apelul lor că e vina AUR, devenit celebru prin butadele lui Sorin Lavric despre femei și că Făt-Frumos de dreapta trebuie să salveze prințesa-comisie din ghearele balaurului sexist aflat și mai la dreapta.
Dar e fals: balaurul nu a răpit prințesa, ci doar a prins-o în brațe cînd Făt-Frumos a dat cu ea de pământ în căutarea unor rente mai lucrative. Că trebuie privite lucrurile în față: comisia a ajuns la AUR că i-au dat șuturi toți ceilalți, și ea există că e nevoie să ne conformăm la reguli și cutume internaționale. Altfel, partidele noastre ar fi mulțumite cu un Parlament și un guvern ocupat doar de bărbați, cu mici excepții pentru amante și soții, eventual fiice.
Că progresiștii din România numai progresiști nu sunt, iar publicul de dreapta a ajuns inferior celui din Teleorman se vede din faptul că guvernul Cîțu a reușit să producă un guvern cu o singură femeie ministru, Raluca Turcan, fosta secretară a lui Teodor Stolojan, pe baza meritului public declarat că are relații bune cu șeful (bărbat) al statului Klaus Iohannis (dna Turcan e parlamentar de Sibiu de mai multe mandate).
Numai mie mi se pare că e jenant să dai unei femei postul alteia (Violeta Alexandru), de parcă ar fi vorba de osul rezervat cîinelui la o masă altfel pentru oameni? În schimb, cînd Dragnea numea un guvern cu jumătate femei și punea prima femeie prim ministru a fost o enormă revoltă morală la dreapta: nimeni nu a văzut nici un cîștig de a avea o femeie pesedistă în locul unui bărbat pesedist. Ludovic Orban sau Mihai Tudose, ale căror realizări academice sau politice rămîn necunoscute, poate vreun arheolog al viitorului să le dezgroape de pe undeva, nu au provocat nici o revoltă și nu găsești pe mediile sociale nici un fel de bancuri la adresa submediocrității lor. În schimb, a fost curat patriotic să o înjuri în cei mai ordinari termeni pe Viorica Dăncilă, care a condus guvernul fără să ia o critică în presa străină în cea mai expusă perioadă din istoria sa, cînd România avea președinția UE.
O adevărată datorie morală să te simți superior intelectual juristei de întreprindere din Teleorman, de la ultimul grobian de pe forumuri la Radu Paraschivescu, care a ajuns să publice colecții de idioțenii și gafe pentru un public care nu găsește alte resurse de împlinire intelectuală decît să își piardă vremea citind așa ceva! Evident, unui asemenea public nu îi trebuie comisie pentru egalitate de gen, sau comisie contra discriminării, pentru un asemenea public toate astea sunt mofturi corecte politic și băgate pe gîtul poporului nostru altfel curat proeuropean de către UE. Nu e simpatic că aceste partide sunt descrise de vechiul meu prieten Mirel Bran în Le Monde în fiecare articol ca fiind pro-valori europere? Cînd Papahagi și Neamțu jubilau pe forumuri că au scos egalitatea de gen din școli am citit în Le Monde că populiștii de la PSD sunt principalii ideologi ai anti-feminismului la români. Fake news, sau orbire sistematică? Remarc în trecere că presa română nu a comentat deloc faptul că UE a tăiat banii europeni la două orașe poloneze pentru că au interzis căsătoria homosexuală. Ar fi fost de interes să aflăm părerea pro-europenilor noștri despre asta (eventual citată în Le Monde) , dar nu e greu de ghicit că ar fi fost cam pe unde e feminismul.
Întrebat despre situație, dl. Orban a spus sec: nu e vina noastră (adică liberalii sunt OK, ei au dat un os la cîine), avem parteneri, le-am dat locurile, ei au hotărît și au pus numai bărbați. Asta e, ce să îi faci, liderii (bărbați) și generalii (bărbați) nu cunosc femei (nu trec de gradul de maior, probabil) în cercurile lor înalte, numai Violeta și Raluca sunt excepții, și ele fac cu rîndul. Uitam pe Cioloș, care conduce ”Renew” (nu e parodie), inputul lui e evident, el a făcut ca Anca Dragu, care ar fi avut calificări pentru Finanțe, lucrînd pe vremuri la FMI) să ajungă măcar președinte a Senatului (unde nu are nici o calificare, și de altfel a purces imediat la acțiuena inutilă și populistă de a reduce numărul de parlamentari, tot mintea lui Băsescu cea de pe urmă). Anca e un bun exemplu de a arăta ca femei se găseau, dacă le căuta cineva, dar evident cu o meritocrație în care fiecare ajunge nu unde se pricepe ci unde s-a ordonat nu are ce ieși decît ce a ieșit. Aici se vede că și influența lui Iohannis e limitată, Iohannis este în favoarea egalității de gen și a practicat-o la președinție: e clar că aici nu a putut face nimic.
Dar dacă nu avem femei, o să spună careva! Mai exact, nu avem femei de succes în profesiuni în care accesul e limitat, ceea ce arată că femeile nu au acces egal cu bărbații. În profesiunile liberale, ca avocatură sau afaceri, femeile se descurcă perfect. Dar, ce să vezi, aproape că nu sunt femei rector, nu sunt femei director în sectorul de stat, nu sunt femei regizor, și așa mai departe! Și cînd vreo femeie e auzită și impresionează lumea aude ce am auzit eu (dați un search Google pentru documentare) că am un creier masculin, sau că sunt singura femeie din România mai inteligentă decît bărbații. Bărbații din categoria care vorbesc în generalizări despre bărbați sau femei (și nu au învățat că se spune ”din experiența mea” sau ”conform sondajelor, majoritatea…”) ajung lideri de opinie și crează opinie, și din cauza zgomotului lor lumea nu percepe cît de multe femei de valoare sunt.
De exemplu, pot să întreb și eu de ce Vlad Voiculescu, căruia înțeleg că i-a luat vreo zece ani să capete o calificare în business fără vreo legătură cu sănătatea e un ministru mai potrivit al Sănătății decît partenera lui în Magicamp, proiectul european pentru copiii bolnavi de cancer, Melenia Medelanu? De ce pentru ea, inițial mult mai celebră și sigur mai carismatică, acest proiect a fost o descoperire a vocației pentru caritate, iar pentru el o rampă de lansare politică? Poate pentru că tatăl lui e securist? Pentru că are un un unchi lobbyst în industria de medicamente? Sau pentru că el e bărbat și ea e femeie, și asta e ordinea naturală a lucrurilor, femeia îngrijește bolnavii, și bărbatul managerizează? Ea nu vrea putere, dar el da?
Sau de ce e sora lui Dan Barna trecută cu vederea? Mi se pare că au căpătat la fel de multă experiență în materie de fonduri europene pe vremea proiectului descris de RISE, cînd el inventa firme pentru persoane cu dizabilități (sau invers) ca să ia bani europeni, și o recruta pe soră-sa ca să îi dea un proiect? De ce el, și nu ea, trebuie să fructifice politic această experiență?
Alternative erau. Fără efort:
Ministerul de Externe: orice femeie de pe lista de ambasadoare femei e la fel de calificată ca dl. Aurescu. E adevărat că nu fumează trabuc.
Ministerul Finanțelor Publice: Anca Dragu
Ministerul Educației: Măriuca Talpeș sau Ligia Deca (președinție).
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: Lucia Varga
Ministerul Culturii: Iulia Popovici
USR PLUS
Ministerul Investițiilor și proiectelor Europene: Aura Răducu (tehnocrata din guvernul Cioloș dată afară ca să fie dat SRI contractul SIL Analytics de către Cristian Ghinea) sau Florina Presadă. Mai sunt persoane bune în MFE dar nu le dau numele ca să nu le compromit.
Ministerul Sănătăţii: Diana-Loreta Păun (consilier președinție). Dar mai sunt românce la OMS, știți.
Ministerul Justiției: orice femeie avocat care a lucrat vreodată la APADOR CH, orice asistentă a Monicăi Macovei din Parlamentul European sau Monica Macovei.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: Măriuca Talpeș sau Oana Moraru
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – orice femeie din top Forbes/Capital antreprenori femei (top anual, listează 50 de persoane)
UDMR nu e la acest capitol mai bun ca dreapta românească. De ani de zile Rozalia Biro, o veterană a listelor negre, e șefa asociației femei. Dar ar fi putut să o promoveze măcar pe Csilla Hegedus la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și a Administrației, ca să nu mai spun că la mediu e plină lumea transilvană ONG de activiști femei iar la tineret și sport a fost cîndva Gabi Szabo.
Nu le e jenă? Nu le e. Prima calitate vizibilă a acestei majorități parlamentare e lipsa ei de jenă, sau nu ar sfida acquisul comunitar și valorile europene prin guvernul lor pur masculin, prin colecția de bărbați al căror merit principal că și-au dat la fund colegele, partenerele actuale și foste fără nici un alt merit decît sentimentul masculin al îndreptățirii propriei puteri.

sursa:https://www.cotidianul.ro/varianta-feminista-a-guvernului-citu/


Începe morișca CDR 2.0

 


În ajunul Crăciunului, când nici nu se uscaseră bine semnăturile noilor parlamentari pe hârtia cu jurământul, Iohannis a și trimis spre reexaminare noului Parlament o lege care bloca vânzarea activelor marilor companii de stat.
Legea respectivă este de respingere a unei OUG dată de Guvernul Orban pentru modificarea Legii nr. 173/2020. Povestea este următoarea:
Prin Legea 173/2020., promovată de PSD, se interzice înstrăinarea pentru o perioadă de 2 ani a participațiilor statului la companiile și societățile naționale, la bănci, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de participație deținută. Pe aceeași perioadă de timp se suspendă și operațiunile de înstrăinare a participațiilor statului începute anterior intrării în vigoare a legii respective.
Văzând că este blocat în intenția de a vinde tot ce vroia să vândă ca să facă bani, Guvernul Orban a atacat legea respectivă la Curtea Constituțională. CCR a considerat, însă, că legea este constituțională. Cu același prilej, CCR a mai stabilit că, prin sintagma „participațiile statului”, se înțelege atât acțiunile și părțile sociale, cât și activele, ca bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei societăți.
În aceste condiții, Guvernul Orban, care avea nevoie presantă de bani, a emis Ordonanța de urgență nr. 166/2020 prin care modifica legea amintită, în sensul că a înlocuit sintagma „participațiile statului” cu expresia „acțiunile deținute de stat”. Prin această manevră, rămânea interzisă doar vânzarea acțiunilor deținute de stat și, pe cale de consecință, se dădea liber la înstrăinarea activelor.
Pesediștii s-au prins de manevră și au votat în Parlament legea de respingere a acestei Ordonanțe, „încăpățânându-se” să păstreze forma inițială a legii, respectiv să se interzică la vânzare și activele pe care le vâna Guvernul Orban.
Acum, Iohannis cere noului Parlament să reanalizeze legea de respingere a OUG, argumentând că această ordonanță, care permite vânzarea activelor importante ale companiilor de stat, a fost adoptată, culmea!, tocmai pentru… „protejarea interesului statului” în companiile la care este acționar și „dezvoltarea acestor operatori economici în condiții de eficiență și profitabilitate”. Cu alte cuvinte, dacă marile companii naționale pot să-și vândă activele din patrimoniu (ex. baraje, avioane, grupuri de transformare, sedii etc), acest lucru este în interesul protejării avuției statului!
În opinia lui Iohannis, interzicerea vânzării de active „poate echivala cu o limitare a capacității operatorilor economici de a acționa în vederea redresării și creșterii rezilienței (!), deosebit de importantă îndeosebi în contextul actual”, ceea ce ar contraveni „protejării intereselor naționale în activitatea economică”.
Prima mare campanie de vânzare a activelor statului s-a desfășurat în perioada 1997-2000, sub guvernarea CDR. Împuternicit special cu întocmirea listei pentru „privatizarea forțată și accelerată a economiei naționale” a fost Traian Băsescu, ministru în coaliția de atunci și mai mult decât atât.

sursa:https://www.cotidianul.ro/incepe-morisca-cdr-2-0/


Biden este un „președinte fake”

 


Donald Trump consideră că alegerile din SUA s-au desfășurat ca în țările din lumea a treia, iar Biden este un „președinte fake”.

Actualul președinte al SUA, Donald Trump, l-a numit pe Joe Biden “un președinte fake”, comparând scrutinul desfășurat în SUA cu procedura alegerii liderilor din statele lumii a treia.

“Un tânăr militar, care a servit în Afganistan, mi-a povestit că alegerile în Afganistan sunt mult mai sigure și mult mai bune decât alegerile din 2020 în SUA. Ale noastre, cu milioane și milioane... de buletine expediate prin poștă au fost niște alegeri din lumea a treia. E un președinte fake!”, a scris Trump sâmbătă în contul său de Twitter.

Platforma a marcat postarea președintelui cu o trimitere în care utilizatorilor li se propune să facă cunoștințe cu siguranța procedurii de vot prin poștă.


sursa:https://ro.sputnik.md/International/20201226/33043319/Trump-Biden-este-un-presedinte-fake.html


Vax vaccinul ! Efectele secundare

 


Savanţii microbiologi ruşi au comunicat, în urmă cu câteva zile, că vaccinul creat în Rusia este comercializat fără să aibă toate studiile necesare cu privire la efectele secundare.

Cine s-ar fi gândit că şi companiile occidentale vor lansa comercializarea la fel, fără cunoaşterea sută la sută a efectelor secundare? Recent, aceste companii au primit, pe cale legală, exonerarea de răspundere civilă şi penală în cazul unor nenorociri. De asemenea, au primit imunitate şi angajatorii care vor condiţiona valabilitatea contractelor de muncă de efectuarea vaccinării.

Cum să nu crească, în aceste condiţii, valul antivaccinist? Dar de ce te-ar mai preocupa acest val dacă angajatorii vor fi exoneraţi de răspunderea de a fi discriminat între cei vaccinaţi şi cei nevaccinaţi? Cui îi poate suna a normalitate aşa ceva?
Nu cumva noua normalitate este mai vechea obligaţie de înregimentare din regimurile totalitare?

Şi îmi aduc aminte cum bancherul-filosof Jacques Attali a descris următoarele secole ca fiind o dictatură dură. Acest bancher a fost cel care a creat BERD. Apoi a consiliat preşedinţii Franţei. El a numit puterea conducătoare din următoarele două secole Imperiu. În româneşte, cartea sa se cheamă Scurtă istorie a viitorului şi a apărut la Polirom în 2017. Argumentele forte ale Imperiului, zice Attali, vor consta în faptul că problemele globale au devenit urgenţe majore şi că nu mai pot fi rezolvate decât de o putere globală. Vezi încălzirea globală, care multora li se pare mai mult propagandă decât pericol real. Vezi pandemiile. Aceasta e marea noutate: că de acum încolo pandemiile par a avea de gând să se înmulţească. Attali nu pomeneşte nimic despre ele.

Dacă Attali a văzut pe ceasul de la mâna sa două secole din viitor, ne putem consulta şi noi ceasurile. Eu, unul, văd apărând şi înmulţindu-se comunităţi mici care vor încerca să se izoleze de Imperiu. Nu falanstere, ci asociaţii de producători care vor evita piaţa globală şi vor testa în ce măsură ar putea trăi autarhic: eu fac pâine şi îţi cumpăr ţie, cizmarule, nişte încălţări în regim de troc. Va fi o modalitate de a vieţui fără bani şi fără servicii bancare. Cu ce şanse? Mici şi fără efecte de contagiune socială. Idolatria consumismului ne-a învins de multă vreme. Da, dar pot apărea partide ale consumatorilor ori ale contribuabililor! Cum ar putea reacţiona Imperiul? Are să creeze medicamente care să diminueze impulsurile întru solidarizare?

Big Pharma. Noul nume al lui Big Brother. Cei care au imunitate legală îi vor conduce pe cei care au imunitate epidemiologică.

Viii cu viii. Morţii cu morţii. Acestea sunt semifinalele. Finala? Cum va arăta ea? Attali spune că, la capătul celor două sute de ani de dictatură a Imperiului, democraţia va reveni pe teren şi va câştiga meciul.

sursa:https://www.cotidianul.ro/vax-vaccinul-efectele-secundare


Promisiuni de care s-a ales praful 30 de ani

 


Știrea anului 2020 în domeniul infrastructurii este inaugurarea Autostrăzii Moldovei. Cel puțin așa a fost prezentată în perioada electorală inaugurarea centurii ocolitoare a orașului Bacău, parte componentă a autostrăzii care va lega Bucureștiul de nordul Moldovei. De remarcat este că obiectivul a fost inaugurat cu un an înainte de termenul de finalizare ceea ce reprezintă o premieră în privința marii infrastructuri. Totuși, sunt doar 16 kilometri de drum care îi ajută pe cei care trec prin zona Bacău și care au aprins imaginația politicienilor.
În timpul ceremoniei de la Bacău, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a zis că tot în regiunea Moldovei, pentru primele patru secţiuni din A7, de la Ploieşti la Paşcani, va fi demarată procedura de licitaţie pentru execuţie, iar pentru ultimele două sectoare, de la Paşcani la Siret, au fost semnate contracte pentru întocmirea documentaţiilor tehnice. De asemenea, demnitarul a precizat că, în luna mai, a fost semnat contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru A13.
În vâltoarea electorală au trecut aproape neobservate știrile potrivit cărora mai mulți șoferi și-au distrus cauciucurile după ce au trecut pe porțiunea de autostradă proaspăt inaugurată. Rosturile de dilatație dintre sensurile de mers nu erau gata astfel că mai multe cauciucuri au fost tăiate de resturile rămase pe șosea.
Autostrăzile din Moldova sunt ca fata morgana. Dispar când par mai apropiate ca niciodată. Dispar în special după alegeri și reapar ulterior la instituțiile care analizează zecile de contestații de după licitații. De vină nu este doar corupția, ci și proasta pregătire a autorităților care nu întocmesc în mod profesionist proiectele de la stadiul de redactare până la licitație și implementare.
În ultimii 30 de ani harta Moldovei a fost brăzdată de autostrăzi și drumuri expres de la nord la sud și de la est la vest. Moldovenilor li s-au promis drumuri moderne carea să-i lege de București, de Ardeal, de Dobrogea și de Republica Moldova. Totuși, cu excepția evenimentului provocat de omul de afaceri Ștefan Mandachi, pe teren nu s-a construit nimic, iar în Moldova sunt în continuare cele mai aglomerate și periculoase șosele din țară.
Speranța moare ultima. Liberalii promit că o parte din banii care vor ajunge în România de la Uniunea Europeană în următorii șapte ani vor fi folosiți pentru modernizarea infrastructurii rutiere. Primele pe listă sunt trei autostrăzi și mai multe drumuri expres. Este vorba despre A8 Târgu Mureș-Ungheni (311 km, 36 miliarde de lei, apare în Master Planul de transporturi), A7 Ploiești-Suceava-Siret (421 km, 8,2 miliarde de lei) și A13 Brașov-Bacău (160 km 8,8 miliarde de lei, plus Sibiu-Brașov – 125 km 7,1 miliarde de lei).
Pe listă mai apar drumurile expres care ar trebui să lege Moldova de Dobrogea și Muntenia. Proiectele, care cuprind și porțiuni din Muntenia și Dobrogea, au valoare de 11 miliarde de lei și sunt următoarele: Buzău-Brăila, Focșani-Brăila, Brăila-Tulcea, Constanța-Tulcea.

sursa:https://www.cotidianul.ro/promisiuni-de-care-s-a-ales-praful-30-de-ani/


Prima persoană vaccinată anti-Covid în România

 


Prima persoană care a fost vaccinată la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” este Mihaela Anghel, asistentă medicală generalistă în vârstă de 26 de ani, membră a echipei medicale care, în data de 27 februarie a acestui an, a preluat primul pacient din România confirmat cu virusul SARS-CoV-2.
„Este începutul sfârșitului pandemiei”, a declarat Mihaela Anghel după vaccinare, precizând că se simte privilegiată pentru faptul că a fost prima persoană din România vaccinată. „Nu a durut, este cel mai nedureros vaccin pe care l-am făcut”, a spus asistenta, care a recomandat românilor „să deschidă bine ochii și să se vaccineze pentru a scăpa de această greutate”.
Campania de vaccinarea începe duminică în toate cele 10 spitale de boli infecțioase aflate în prima linie în lupta împotriva COVID-19.
La Cluj-Napoca, la Spitalul de Boli Infecțioase, primii cinci imunizați sunt dr. Violeta Briciu, director medical, dr. Vasile Morar, medic șef radiologie, dr. Mirela Flonta, medic șef Laborator analize medicale, dr. Iulia Trifu, medic specialist radiologie și Ioan Mureșan, manager al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase.
Se vor vaccina șase persoane pe oră, la interval de 10 minute, iar programul de vaccinare este de 12 ore pe zi.
Dozele de vaccin din prima tranșă – cele peste 3.000 de vaccinuri cu valoare de primă administrare- au fost alocate pentru vaccinarea personalului medical din cele zece unități medicale aflate în prima linie în lupta cu COVID-19.
Potrivit autorităților, alocarea a fost după cum urmează: 1. Brașov – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase- 100 de doze; 2. București – Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș“- 600 de doze; 3. București – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Dr. Victor Babeș“ – 530 de doze; 4. Cluj – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Cluj-Napoca- 375 doze; 5. Constanța- Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Constanța- 170 doze; 6. Dolj – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș“, Craiova- 90 doze; 7. Iași – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase- 260 doze; 8. Maramureș – Baia Mare- Spitalul de Urgență- 210 doze; 9. Suceava – Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou“ Suceava- 250 doze; 10. Timiș – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș“, Timișoara- 450 doze.
În funcție de necesarul solicitat de fiecare dintre spitale, alocările pot fi oricând modificate în funcție de cererea unităților.
României i-au fost alocate 10.000 de doze în tranșa „simbol”, care au ajuns în țară vineri, în ziua de Crăciun
Programul de vaccinare în masă anti-COVID este lansat duminică la nivel UE, un „moment emoționant de unitate” în opinia președintelului Comisiei Europene, relatează BBC.
Unele țări au început să administreze primele doze încă de sâmbătă, spunând că nu vor să mai aștepte o zi.
UE a raportat până acum peste 335.000 de decese legate de Covid. Peste 14 milioane de persoane au fost infectate, iar restricții sunt în prezent instituite în aproape toate statele membre.
Lansarea vaccinului vine și pe fondul apariției unei variante mai contagioase de Covid-19 confirmatăă în mai multe națiuni europene, precum și în Canada și Japonia.
Vaccinarea în masă a celor 446 de milioane de cetățeni ai UE urmează să înceapă în următoarele ore. Acest lucru vine după ce Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și Comisia Europeană au autorizat vaccinul germano-american Pfizer-BioNTech.
UE a asigurat contracte pentru mai mult de două miliarde de doze de vaccin de la o serie de companii de medicamente.
Lucrătorii din domeniul sănătății din nord-estul Germaniei au decis să nu aștepte duminica și au început să imunizeze rezidenții vârstnici ai unui azil de bătrâni din Halberstadt.
O femeie de 101 ani a fost primul cetățean german din vaccinat împotriva coronavirusului cu serul de la Pfizer și BioNTech.
În Ungaria, primul beneficiar al vaccinului a fost un medic de la Spitalul Central Del-Pest, spune agenția de știri de stat.
Și autoritățile din Slovacia au spus că au început vaccinarea.

sursa:https://www.cotidianul.ro/prima-persoana-vaccinata-anti-covid-in-romania/