7.05.2021

Petromidia, acuzată de un supraviețuitor că oferă informații false: ”Să vă fie rușine!”

 


Sunt acuzații foarte grave la adresa conducerii rafinăriei Petromidia, după incendiul devastator în care un om a murit, iar alți cinci au fost răniți. Unul dintre supraviețuitori își acuză șefii că dau informații eronate despre presupusa lui vindecare, deși, susține el, starea lui de sănătate este încă delicată. Reacția sa vine după ce reprezentanții companiei au anunțat printr-un comunicat de presă oficial că tânărul s-a recuperat rapid și va fi externat în curând.

O reacție virulentă a fost postată pe pagina sa de socializare chiar de unul dintre răniți. 

”Nu știu cine oferă aceste informații, dar sunt total eronate. Eu abia mă pot ridica din pat (cu sacrificii foarte mari si ajutor din partea asistentelor), să merg până la toaletă și ei deja oferă informații că îmi revin foarte repede și mai am puțin și joc si fotbal. O fractura de os nu se repara in 4 zile. Să va fie rușine !!! Semnat tânărul de 27 de ani.” este mesajul transmis de supraviețuitor. 

Reacția bărbatului vine după ce reprezentanții companiei Petromidia au transmis un comunicat prin care au anunțat că bărbatul va fi externat în curând. 

”Colegul de 27 de ani internat în Constanța a început să meargă si se recuperează rapid după intervenția chirurgicală de vineri seară. Cadrele medicale de la Spitalul Județean Constanta estimează că in perioada următoare acesta va fi externat”, a transmis Rompetrol - KMG International.

Actriţa Luminiţa Gheorghiu, ne-a părăsit

 


Actriţa Luminiţa Gheorghiu a murit duminică, la vârsta de 71 de ani, în urma unei maladii care a făcut-o să se retragă din prim-plan, în ultimii ani.

Vestea decesului celebrei actriţe a fost confirmată de surse apropiate familiei acesteia, potrivit adevarul.ro.

Luminiţa Gheorghiu a jucat roluri precum cel al "Catrinei" din filmul "Moromeţii", asistenta din "Moartea domnului Lăzărescu" al lui Cristi Puiu şi a câştigat Ursul de Aur cu filmul "Poziţia copilului" (în 2013).

Luminiţa Gheorghiu a câştigat Ursul de Aur cu filmul "Poziţia copilului"

Actriţa Luminiţa Gheorghiu s-a născut pe 1 septembrie 1949, la Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Capitală în 1972.

A jucat mulţi ani pe scena Teatrului Bulandra şi a avut o carieră extraordinară mai ales în cinematografie. 

Primul rol l-a avut în 1974, în pelicula "Stejar, extremă urgenţă"

După absolvire, a fost repartizata la Teatrul Mihai Eminescu din Botoşani, iar în 1975 s-a mutat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. Un an mai târziu, a devenit actriţă a Teatrului Bulandra din Bucureşti.

Primul rol în film a fost în 1974, în pelicula "Stejar, extremă urgenţă", în regia lui Dinu Cocea, dar primul rol important a fost cel al Catrinei, soţia lui Moromete, din filmul Moromeţii (1987), în regia lui Stere Gulea.

Renate Weber rămâne Avocatul Poporului. CCR a publicat motivarea: "Parlamentul nu poate avea drept discreționar"

 


Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat, luni, motivarea în cazul Avocatului Poporului, după ce, săptămâna trecută, magistrații au decis că revocarea lui Renate Weber a fost neconstituțională. Weber se poate întoarce la lucru.

CCR a reținut că legea care reglementează revocarea, ca modalitate de încetare a unui mandat, trebuie să stabilească cu certitudine cazurile în care intervine această sancțiune, menționând expres ipotezele obiective, determinate sau determinabile, care pot declanșa procedura de revocare (de exemplu, incidența răspunderii penale sau a răspunderii disciplinare).

Renate Weber a comentat, luni, la Antena 3 motivarea CCR şi a precizat că Parlamentul trebuie să modifice legea şi să prevadă expres cazurile în care Avocatul Poporului poate fi revocat, dar în același timp procedurile de urmat şi posibilitatea de a ataca în faţa unei instanțe imparțiale şi independente această hotărâre de revocare. 

Potrivit CCR, legea trebuie să prevadă procedura în cadrul căreia se analizează cererea de revocare și după a cărei parcurgere organul competent poate dispune revocarea. Aceasta trebuie să prevadă titularul dreptului de a cere revocarea, organul competent să cerceteze faptele imputate şi vinovăţia persoanei a cărei revocare se cere sau garanțiile exercitării dreptului la apărarea a acesteia (încunoștințarea persoanei a cărei revocare se cere, audierea sa publică înainte de revocare, posibilitatea de a propune probe în apărarea sa, termenele procedurale etc.).

Nu în ultimul rând, legea trebuie să reglementeze dreptul la recurs în faţa unei instanțe independente şi imparţiale, deci posibilitatea persoanei revocate de a contesta măsura revocării, în condițiile art.21 din Constituție referitor la liberul acces la justiție.

Pentru a-şi putea exercita atribuţia de control al legalităţii și temeiniciei măsurii revocării, instanţa trebuie să cunoască raţiunile pentru care a fost dispusă revocarea, iar această motivare trebuie să fie intrinsecă actului de revocare.

Obligaţia autorităţii emitente de a motiva actul constituie o garanţie contra arbitrariului şi se impune cu precădere în cazul unui atare act prin care, dispunându-se încetarea unui mandat în curs, se suprimă drepturi sau situaţii juridice individuale.

Sub aceste aspecte, prin Decizia nr.732 din 10 iulie 2012, reținând că „este singura autoritate în măsură să aprecieze dacă activitatea desfăşurată de Avocatul Poporului, în calitatea sa de conducător al instituţiei, s-a realizat în limitele stabilite de Constituţie şi lege sau, dimpotrivă, cu încălcarea acestora”, Curtea Constituțională a statuat că Parlamentul are competența de a dispune măsurile legale, „printr-o evaluare obiectivă în cadrul căilor şi procedurilor exclusiv parlamentare”.

„Pornind de cele statuate în precedent și reiterând considerentele Deciziei nr.80 din 16 februarie 2014, potrivit cărora , Curtea constată că actualul cadru normativ nu stabilește cazurile exprese în care poate interveni revocarea Avocatului Poporului și nici procedura care trebuie să fie parcursă în cazurile în care se formulează o asemenea solicitare. Având în vedere că Parlamentul are posibilitatea de a aplica sancțiunea juridică a revocării în urma constatării încălcării unor norme legale, oricare ar fi acestea, Curtea constată că actualul cadru normativ în temeiul căruia este adoptată o astfel de hotărâre prezintă o deficienţă gravă de conţinut, întrucât nu reglementează distinct și limitativ ipotezele în care se poate declanșa procedura de revocare. Posibilitatea revocării din funcţie a Avocatului Poporului nu respectă condițiile de claritate, previzibilitate și rezonabilitate”, arată CCR în motivare.

Această constatare, coroborată cu faptul că nici legea și nici regulamentele parlamentare nu prevăd procedura în baza căreia se adoptă hotărârea de revocare, limitându-se la a stabili titularul propunerii de revocare și forul decident, și nici garanții cu privire la dreptul la apărare al persoanei revocate, converge spre concluzia că hotărârea astfel adoptată este rezultatul unui „act arbitrar, lipsit de fundament constituțional, în opoziție cu dispoziţiile art.1 alin.(3) din Constituţie care consacră principiul statului de drept”.

De altfel, această concluzie este confirmată de însăși autoritatea publică ce a dispus revocarea, care a reținut ca temei al revocării faptul că „Avocatul Poporului a îndeplinit defectuos atribuţiile sale, fie prin acţiunile realizate, fie prin omisiunea de a acţiona în aria sa de competenţă”.

„Or, este evident că <îndeplinirea defectuoasă> a atribuțiilor nu este echivalentă cu <încălcarea Constituţiei şi a legilor>. Curtea constată că, chiar în condițiile de maximă generalitate a sintagmei cuprinse în art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997, care prin ea însăși apare ca fiind viciată pentru neconstituționalitate, Parlamentul i-a conferit acesteia un înțeles și mai amplu, extinzând sfera cazurilor de revocare dincolo de încălcarea legii, la aplicarea sa defectuoasă”, mai arată CCR.

Fundamentând hotărârea de revocare pe o interpretare a normei legale care excedează conținutului său, „Parlamentul a acționat cu încălcarea dispozițiilor art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997 și, implicit, a prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție, care consacră principiul legalității și al supremației Legii fundamentale. Curtea reține că Parlamentul nu poate avea un drept discreționar cu privire la aplicarea sancțiunii revocării, el însuși trebuind să respecte exigențele legale și constituționale în exercitarea propriilor competențe”, potrivit motivării CCR.

Astfel, Curtea observă caracterul „foarte vag al motivului de revocare”, care nu este precizat riguros, astfel încât să acopere numai abaterile grave săvârșite de Avocatul Poporului, faptul că legea nu prevede dreptul la apărare al Avocatului Poporului, în cadrul unei proceduri transparente, care să asigure o audiere publică a acestuia, și că nu există o procedură de contestare a hotărârii de revocare în fața Curții Constituționale de către însăși persoana revocată, toate aceste elemente constituind, separat și împreună, vicii de neconstituționalitate ale hotărârii Parlamentului supuse controlului instanței constituționale.

Marea Neagră zona unde se va declanșa un conflict dintre marile puteri

 


Experții consideră că regiunea Mării Negre va deveni principala zonă a confruntării dintre marii jucători mondiali și regionali.

În regiunea Mării Negre s-ar putea declanșa una din cele mai acerbe lupte pentru dominație și influența din toată istoria contemporană, notează portalul 19fortyfive.

Acest lucru reiese din activitatea fără precedent a Rusiei, aspirația Turciei de a ocupa locul de frunte în regiune, precum și sporirea unui interes din partea Chinei, consideră experții.

De asemenea, ei menționează că nici SUA nu sunt pasivi. Washingtonul încearcă să consolideze cooperarea între aliații est-europeni din NATO, pentru a construi o nouă linie de descurajare cu ajutorul interconectării Mării Baltice și Mării Negre. În același timp, în UE au loc proprii dezbateri despre viitorul geopolitic al Europei.

În opinia autorilor, transformarea regiunii Mării Negre în zona concurenței și conflictelor a început în anul 2008, când criza economică globală a favorizat consolidarea rolului Chinei datorită inițiativei “Noul Drum al Mătăsii”.

În același timp, războiul în Osetia de Sud în 2008 a convins statele de la Marea Neagră de necesitatea unei securități colective, menționează publicația. Iar în anul 2014 situația s-a acutizat după Euromaidanul din Ucraina și declanșarea conflictului în Donbas.

La rândul său, Turcia se afla la o încrucișare a tuturor provocărilor. Ea și-a asumat un rol de frunte în negocierile cu liderii UE în situația legată de refugiați, precum și a încercat să-și consolideze influența în regiune, pendulând între Rusia și SUA, demonstrând totodată disponibilitatea de a lupta cu influența chineză, se spune în articol.

“Se pare că Beijingul evită o concurență directă cu Ankara, însă investițiile și acțiunile diplomatice chineze în Balcani creează tensiuni între cele două țări”, subliniază analiștii.

Potrivit aprecierilor lor, pandemia de coronavirus doar a scos la iveală importanța și potențialul Mării Negre. De asemenea, ea a demonstrat vulnerabilitatea lanțurilor globale de livrare a mărfurilor.

Acest lucru vine să amintească faptul că nicio dezvoltare nu este una pur economică. Analiștii concluzionează că în viitor pacea și prosperitatea acestei regiuni depinde de deciziile care presupun dezvoltare economică, securitate colectivă și o diplomație responsabilă.

Câmpia Bărăganului. Ploile din ultima perioadă susțin o recoltă record în 2021

 


În Câmpia Bărăganului agricultorii se bucură de ploile abundente, care în alte zone ale țării au produs inundații și au pus în pericol vieți omenești.

Producătorii agricoli din Pogoanele vor avea un an cu belșug, mai ales după ploile abundente din ultimele luni. Producțiile care vor înregistra un record în 2021 sunt cele de grâu, cu o recoltă de 10 tone pe fiecare hectar. Alături de  culturile de floarea soarelui, rapiță sau porumb, care vor aduce câștiguri agricultorilor, producția de pepene se anunță, de asemenea, excelentă. 

Fermierii din Câmpia Bărăganului au trecut printr-o secetă care amenința să le pună în pericol recoltele din acest an. Cu toate că ploile au produs inundații și stricăciuni în alte zone ale țării, în Câmpia Bărăganului a fost aur curat, scrie Știri de Buzău. 

Ploile nu au favorizat toate culturile

„În special Bărăganul are un deficit anual de peste 300 de litri pe metrul pătrat, adică din 800 de litri necesari pentru un an, plantele nu primesc mai mult de 500 de litri de apă, în urma ploilor. Din acest motiv, sunt rari anii în care poți să obții producții mari și bune fără a iriga aceste culturi. Până acum porumbul, floarea soarelui și chiar orzul și grâul arată bine în această zonă a Bărăganului. Precipitațiile abundente au produs totuși îmburuienarea acestor culturi și apariția bolilor și dăunătorilor, iar fermierii au fost nevoiți să aplice tratamente suplimentare”, a precizat inginerul horticol, Costel Vânătoru.

Recolte record la grâu

Autoritățile locale estimează că recoltele record din acest an vor fi la grâu. Din cauza umidității extreme, fermierii au folosit tratamente. 

„Estimăm producții extrem de mari la cereale și în mod special la grâu, de până la 10 tone la hectar, care credem noi vor bate toate toate recordurile de până acum. Dar până la urmă toate culturile arată foarte bine de la porumb și floarea soarelui și până la orz, rapiță și pepeni, unde de asemenea așteptăm producții foarte mari. Deși fermierii au folosit mai multe tratamente din cauza umidității mari, totuși ploile din ultima vreme i-au scutit de cheltuielile pentru irigații, care în anii trecuți erau destul de mari.” a spus secretarul orașului Pogoanele, Adrian Cotruță.

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, "valoare greu de cuantificat în lei"

 


Valoarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia este greu de cuantificat în sume de bani, spune rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Daniel Breaz.

„Dacă discutăm vizavi de valoarea manuscriselor, documentelor din bibliotecă, să încercăm să o cuantificăm în lei, nu pot decât să reproduc anumite lucruri. Nu o să dau numele persoanelor care mi-au zis acest lucru, dar sunt persoane care cunosc extrem de bine ceea ce este în bibliotecă. Citez : Există manuscrise care valorează mai mult decât o întreagă bibliotecă județeană, un singur manuscris”, a explicat rectorul Daniel Breaz, EXCLUSIV pentru DC NEWS.

„Este o legendă sau ceva care într-adevăr a fost adevărat cum că în perioada regimului comunist, președintele Nicolae Ceaușescu ar fi garantat un împrumut de circa 10 miliarde de dolari cu jumătate din Codex Aureus. Că este o legendă, că este un adevăr nu pot să vă spun. Dar sunt chestiuni care circulă, se discută aceste aspecte, inclusiv despre valoarea unui singur manuscris existent în această bibliotecă. Sunt foarte multe astfel de manuscrise”, a adăugat el.

Nu se poate cuantifica în sume de bani. Dacă s-ar putea, ar fi cifre exorbitante

„Deci nu putem. Dacă am încerca să cuantificăm valoarea în sume de bani, în lei, în euro, în dolari, nu cred că s-ar putea face. Sau dacă s-ar putea face, probabil ar fi niște sume exorbitante”, a mai spus Daniel Breaz.

„Această bibliotecă s-ar putea să devină interesantă pentru foarte multă lume, nu doar pentru cei cunoscători de istorie, aproape pentru publicul larg, pentru vizitatorii Alba Iuliei. În această clădire avem și cel mai vechi observator astronomic existent în momentul de față. Doar trebuie să facem publicitate, să mediatizăm, să deschidem atât cât este posibil biblioteca publicului larg. Cu siguranță vor fi foarte mulți interesați de a vizita această bibliotecă”, a conchis el.