3.16.2021
Primul satelit românesc va fi lansat din Marea Neagră. România, a doua țară din UE care își lansează un satelit
Asociația Română pentru Cosmonautică și Aeronautică (ARCA) va lansa, în iunie 2021, primul satelit românesc, cu o rachetă proiectată și construită integral în România.
Potrivit portalului iQool.ro, care citează pagina de Facebook a ambițiosului proiect, până în prezent ARCA a lansat două rachete stratosferice, patru baloane stratosferice la scară largă, inclusiv un balon de tip cluster și a primit două contracte guvernamentale cu guvernul român și un contract cu Agenția Spațială Europeană. Actualmente se ocupă de construirea EcoRocket – o rachetă semi-reutilizabilă, alimentată cu abur.
„Misiunile de lansare ARCA care includ operaţiuni navale sunt cel mai complex tip de misiuni pe care le desfăşurăm. Acestea necesită un efort excepţional de coordonare a operaţiunilor, în strânsă cooperare cu unităţi de marină si aviaţie militară si civilă, implicate în mod activ. Măsurile de siguranţă a lansării sunt excepţionale, iar noi ne mândrim cu un procentaj de siguranţă de 100%.
Cantitatea de informaţii prelucrate în timp real şi implementarea procedurilor pe parte navală si aeriană sunt extrem de solicitante. Pentru ca aceste lucruri să se desfăşoare în bune condiţii, tot personalul implicat parcurge un program de antrenament în şedințe de pregătire teoretică si practică pe tehnica de lansare si tehnica navală, antrenament care, în ziua executării misiunii, îşi arată importanţa vitală.”
Proiectată și fabricată în România
În iunie 2021, ARCA non-profit va lansa EcoRocket, racheta proiectată şi fabricată integral în România, care va plasa pe orbită primul satelit românesc. Conform paginii de Facebook - Lansăm România, ţara noastră va deveni a 11-a ţară din lume care şi-a lansat propriul satelit şi a doua din Uniunea Europeană, după Franţa.
Prin lansarea EcoRocket, ARCA non-profit doreşte să câştige premiul de 10 milioane de euro oferit de Comisia Europeană. Premiul vizează stimularea industriei aerospaţiale europene pentru construcţia de rachete lansatoare de sateliţi, cu un impact redus asupra mediului înconjurător şi la un cost de lansare scăzut, potrivit Bucpress.
”Afirmația Dumneavoastră este de o gravitate extremă, ținând cont de faptul că terorismul este inamicul numărul unu al societății moderne”
Noi critici pentru premierul Florin Cîțu după ce acesta a folosit termenul terorist referindu-se la acțiunile celor care „fac campanii (sic!) împotriva măștii și a vaccinării. După AUR, a venit rândul Forumului Organizațiilor pentru România. Într-o scrisoare deschisă adresată premierului, reprezentanții acestui for scriu:
„Domnule Prim Ministru,
Am luat act, mai întâi cu neîncredere, apoi cu consternare și în final cu indignare, de declarația Dumneavoastră din data de 12 martie a. c., prin care îi identificați pe cei care „nu poartă mască în spațiile publice„, sunt „împotriva distanțării sociale„ și care „sunt împotriva vaccinării„, ca fiind „teroriști„.
Această catalogare la grămadă, otova, ar putea fi considerată imprecisă, nerealistă sau rezultatul unei gândiri simpliste, chiar rudimentare, dar credem că ea înseamnă mai mult decât atât: este semnul unei abordări suficiente, disprețuitoare a relației dintre guvernanți și guvernați, a unei atitudini ciocoiești, de vechil lăsat cu drepturi depline să exercite autoritatea asupra unei populații care îi datorează supunere necondiționată. Este de asemenea semnul clar al unei frici, al unei spaime față de propriul popor, identificat cu un agresor periculos și perfid.
De altfel, sintagma „terorist„ folosită în acest context, pentru a identifica astfel o categorie largă de cetățeni, se află în conflict cu definiția pe care o dă Dicționarul Limbii Române cuvântului cu pricina: TERORÍST, -Ă, teroriști, -ste, s. m. și f. Persoană care comite acțiuni bazate pe teroare; partizan, adept al terorismului. – Din fr. terroriste. (DEX 2009).
Afirmația Dumneavoastră este de o gravitate extremă, ținând cont de faptul că terorismul este inamicul numărul unu al societății moderne, identificat astfel de cvasitotalitatea statelor lumii și reprezentând un pericol la adresa omenirii. Teroriștii sunt combătuți cu duritate peste tot, fiind în același timp scoși în afara legilor, inclusiv a celor ce guvernează conflictele armate dintre state.
În acest context, ne întrebăm Domnule Prim Ministru, dacă ați cataloga drept teroriști și milioanele de protestatari din Europa și chiar întreaga lume. La fel ați cataloga pe cei din toată lumea, care nu doresc ca vaccinarea să fie obligatorie? Intenționați să desfășurați împotriva propriilor cetățeni acțiuni de nimicire, care prin care se combat teroriștii și terorismul în țările atinse de acest flagel? Puteți Dumneavoastră să vă asumați asta?
Românii, între alte națiuni europene, sunt printre cei mai puțini vehemenți în a contesta măsurile luate de autorități pentru reducerea răspândirii infectării cu COVID 19 și în general, aceștia aprobă, cu simț civic și responsabilitate, măsurile necesare și utile pentru înlăturarea pandemiei și respectă limitările și restricțiile impuse prin acte normative, împotriva libertăților lor. Aceasta în condițiile în care unele din aceste măsuri sunt greu de înțeles, dacă nu chiar lipsite de logică. Închiderea cimitirelor și a parcurilor, obligativitatea purtării măștii în orice spațiu deschis, nu doar în zone aglomerate, ori la interior, interdicția de circulație după ora 22:00 și altele asemenea, denotă nu numai lipsă de motivație, dar și o atitudine de impunitate, prin care se afirmă siguranța unei autocrații necontestate de nimeni și nimic, nici măcar de legile naturii și ale științei, nemaivorbind de cele divine.
Vă reamintim Domnule Prim Ministru, că locul pe care îl ocupați este vremelnic și vă este încredințat printr-o conjunctură politică și nu prin voința Poporului Român, pe care însă aveți datoria să-l slujiți cu bună credință, din tot cugetul și cu toată virtutea. Acestei încredințări îi incumbă astfel, nu numai drepturi și privilegii, de care vă bucurați, ci mai ales, și în primul rând, obligații și îndatoriri. Subliniem că este vorba, în primul rând, de îndatorirea de a respecta Poporul Român, popor care este format din oameni cinstiți, disciplinați și muncitori, nu din „teroriști„, chiar dacă nu ar purta mască în spațiile publice, nu ar respecta distanțarea socială ori chiar ar opta pentru a nu se vaccina. Majoritatea celor catalogați ca „anti-vacciniști„ se opun de fapt obligativității vaccinului. O diferență nu doar de nuanță, ci mai ales de atitudine.
Obligațiile nu vă sunt impuse în primul rând, ci se presupune că ar trebui să fie cu precădere asumate de o persoană cu responsabilități și cu conștiința valorii sale. Printre aceste responsabilități, una dintre cele mai însemnate este respectul datorat Poporului Român în ansamblul său, popor care la nivel de individ poate fi diferit, cu păreri diverse, dar care merită aceeași deferență, indiferent de opiniile sale personale. De asemenea, respectul impune respect, acesta este un truism, care nu are nevoie de nici o argumentare.
În ciuda a ceea ce ni se vehiculează astăzi ca informații răstălmăcite, însă șocante și care vând maculatura pe care sunt imprimate, poporul român este plin de calități și în decursul istoriei a dat măsura valorii sale, dacă privim prin prisma rezultatelor, a resurselor și a poziției sale în raport cu națiuni mai dezvoltate și mai puternice. Aceste realizări au necesitat însă un ingredient esențial: conducători buni, destoinici și cu dragoste față de cei conduși. Astfel de conducători au fost Ștefan cel Mare, Carol I, Regele Ferdinand sau Regina Maria, iar realizările lor, înfăptuite cu același popor, nu au nevoie de nici o propagandă pentru a fi recunoscute.
Domnule Prim Ministru, privind în istorie, găsim nenumărate exemple de conducători incapabili să înțeleagă cum poate fi exercitată autoritatea fără a rupe legătura cu cei conduși și fără a se deștepta și a se amplifica în cugetul acestora sentimente de frustrare, de dispreț și de furie chiar, la adresa celor puși în fruntea lor. Dacă asemenea sentimente au apărut, de fiecare dată, vinovați pentru această stare de fapt, au fost tocmai cei de la putere, care nu au fost capabili să gestioneze această relație, nu au fost capabili să o înțeleagă și prin gesturi sau declarații necugetate, au stârnit și amplificat sentimente de ură împotriva lor. Să ne amintim doar vorbele Mariei Antoaneta: „Poporul moare de foame? Nu are pâine? Să mănânce atunci cozonac!„, vorbe care în final au dus la sfârșitul ei tragic.
Dar, vremurile acelea au apus. Acum cei aflați la guvernare nu mai riscă astfel de sancțiuni. Însă, paradoxal, pierderea stimei celor ce, în mod normal v-ar acorda-o cu bună credință, reprezintă în sine o sancțiune cu mult mai aspră, cu urmări mult mai adânci și pe termen mult mai lung, decât poate părea la o analiză superficială.
Având în vedere cele expuse, respingem și dezaprobăm cu tărie cele afirmate de Dumneavoastră, considerându-le o jignire, sub demnitatea funcției ce ocupați și un atac la libertatea conștiinței și la libera exprimare, așa cum este stipulat în Constituția României:
Art. 29 (1). Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
Art. 30 (1). Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor (…), este inviolabilă.
Iar în Art. 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se precizează că:
(1). Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.
Drept urmare, vă solicităm Domnule Prim Ministru, ca printr-o declarație publică, oficială, să retractați cele afirmate și să restabiliți astfel onoarea și dreptul cetățenesc la liberă exprimare, ca și demnitatea funcției ce o ocupați.
În încheiere, un citat dintr-un Părinte Fondator al națiunii americane, Thomas Jefferson, este poate, lămuritor: „Când un guvern se teme de cetăţeni, aceasta e democraţie. Când cetăţenii se tem de guvern, aceasta e dictatură”. Dictatură care, dacă privim în istoria noastră recentă, s-a prăbușit întotdeauna fără veste și atunci când se credea mai tare.
Primiți Domnule Prim Ministru, asigurarea deplinei noastre sincerități.
Semnat, Forumul Organizațiilor pentru România București, 15.03.2021“
sursa:https://www.cotidianul.ro/citu-solicitat-sa-retracteze-unele-declaratii/
Sputnik V este mai popular în Italia decât vaccinurile AstraZeneca și Johnson
Un sondaj făcut în Italia arată că vacccinul rusesc Sputnik V este mai popular în peninsulă decât cele produse de AstraZeneca și Johnson & Johnson.
Sondajul realizat în Italia de BVA Doxa și publicat de La Repubblica arată că italienii și-ar dori să aleagă singuri vaccinul anti-Covid pe care îl folosesc și că au preferințe clare în această privință.
În mod surprinzător, în ciuda întregii campanii occidentale de denigrare a vaccinului rusesc Sputnik V, care se derulează de luni de zile, italienii prețuiesc mai mult vaccinul rusesc decât cele produse de AstraZeneca sau Johnson & Johnson.
Sondajul mai arată că numărul italienilor convinși să se vaccineze a crescut, însă numărul „scepticilor” rămâne ridicat, iar 65 la sută dintre respondenți ar vrea să-şi poată alege vaccinul. Dacă vaccinul Pfizer este pe primul loc în preferințe (46%), urmat de Moderna (22%), Sputnik ocupă un onorabil loc trei, cu 10%, în condițiile în care el nu este accesibil în Italia și nici în cea mai mare parte a țărilor UE, fiind supus, în schimb, unei campanii negative furibunde.
AstraZeneca și Johnson & Johnson, cu 9%, sunt depășite de Sputnik, iar sondajul este făcut înainte de scandalul care a lovit AstraZeneca, acest vaccin prăbușindu-se între timp, cu siguranță, în încrederea publică.
Refuzul României privind suspendarea vaccinării cu serul AstraZeneca a dat naștere unei reacții dure la Bruxelles
Aproape toate statele Europei occidentale au decis suspendarea, pe diverse perioade, a vaccinării cu AstraZeneca – dar România nu le urmează exemplul !
E desconsiderare a sănătății românilor, a transmis azi noapte revoltat Cristian Terheș, europarlamentarul PNȚCD.
”Refuzul guvernului PNL-USRPLUS de a suspenda vaccinarea cu Astra Zeneca, în contextul în care acesta a generat complicații și deja mai multe tari din UE au suspendat vaccinarea propriilor cetățeni cu acest brand, este încă o dovadă că acest guvern desconsideră sănătatea românilor, pe care-i minte și îi dezinformează cu privire la efectele acestor vaccinuri, iar cine chestionează retorica oficială e făcut terorist”, a transmis Terheș.
Europarlamentar PNȚCD atrage atenția că vaccinarea ”trebuie să fie opțiunea fiecărei persoane, care să o ia în mod liber și in cunoștința de cauză”.
De asemenea. Terheș subliniază că orice persoană care se vaccinează e important să știe despre aceste vaccinuri mai multe aspecte, pe care le expune clar:
- sunt încă în faza de testare;
- ”pot genera complicații, inclusiv decesul”;
- folosesc o tehnologie nouă, mRNA, ”diferită de vaccinurile clasice (unde ești injectat cu virus mort sau slăbit) și care nu a mai fost testată pe oameni la scară largă”;
- firmele care au creat vaccinurile ”au fost scutite să plătească daune civile pentru efectele negative generate de vaccinuri, daunele urmând a fi plătite de guverne, adică tot de cetățeni (asta dacă victima câștiga procesul în justiție)”;
- contractele dintre Comisia Europeana și aceste firme de vaccinuri ”sunt secrete, astfel că nu se cunosc clauzele lor”.
Cristian Terheș atrage atenția ferm că Guvernul ”trebuie să spună aceste lucruri cetățenilor ca aceștia să poată decide cu privire la vaccinare în cunoștința de cauză”.
Un mesaj clar, dar care obligă Guvernul la o reacție serioasă – nu să transmită aberații precum cele spuse de premier, care au revoltat o bună parte a populației.
Răspunsul lui Arafat : Cei care au certificat de vaccinare mai au nevoie de test ?
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, spune că este posibil ca acelora care au certificat de vaccinare să li se ceară și un test Covid și explică motivul.
Arafat a fost întrebat, luni seară, la Digi24, dacă, tehnic, mai este nevoie de un test Covid pentru cei care au certificat de vaccinare.
„Se poate cere testul pentru că s-a dovedit că poți fi purtător asimptomatic. Vaccinul limitează șansa de a te infecta, dar nu o anulează. Uneori se cere în comun”, a spus șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
Arafat a precizat că, din câte știe, la urcarea în avion cei care au certificat de vaccinare sau au avut Covid sunt scutiți de teste Covid, adăugând că va verifica informația pentru a nu fi greșită.
UE acordă peste 357 de milioane de euro pentru îmbunătățirea calității apei și epurarea apelor uzate din județele Satu Mare și Brăila.
Comisia Europeană a aprobat luni două investiții pentru România în valoare totală de 357 de milioane de euro, pentru extinderea și modernizarea sistemelor de apă și de epurare a apelor uzate din județele Satu Mare și Brăila
Prin aceste proiecte se va furniza apă potabilă de bună calitate, se vor reduce scurgerile de ape reziduale și se vor îmbunătăți serviciile de tratare a apelor reziduale, asigurându-se, în același timp, conformitatea cu directivele UE privind calitatea apei potabile și tratarea apelor reziduale. Proiectele vor stimula, de asemenea, dezvoltarea socioeconomică locală, se arată într-un comunicat al Comisiei.
„Politica de coeziune a UE vizează inclusiv protejarea și îmbunătățirea calității celui mai valoros bun de care dispunem : apa. O infrastructură extinsă și modernizată pentru apă și ape reziduale va îmbunătăți accesul la apă, va reduce poluarea solului și a apei și va contribui la protejarea biodiversității.
Prin sporirea siguranței apei și prin contribuția la îmbunătățirea sănătății populației și a mediului, aceste proiecte vor ameliora condițiile de viață ale populației locale”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.
Mai precis, rețeaua de distribuție a apei din județul Satu Mare va fi extinsă cu 260 km, iar rețeaua de ape uzate cu 450 km. Conductele vechi vor fi înlocuite și vor fi construite noi puțuri, stații de tratare, stații de pompare și rezervoare.
Investiția din Brăila vine în continuarea a trei proiecte anterioare de îmbunătățire a funcționării și întreținerii sistemelor de apă și ape uzate din cele patru sisteme județene de alimentare cu apă și cele 14 aglomerări urbane.
Un an de pandemie în România
România este într-o situaţie cu care omenirea nu s-a mai confruntat în istoria recentă, spunea preşedintele Klaus Iohannis, în urmă cu un an, în discursul care anunța instituirea stării de urgență. În acest timp, aproape un milion de români s-au infectat cu coronavirus și peste 21.500 de oameni au murit de COVID.
S-a făcut un an de când am învățat că trăim într-o libertate restrânsă, un an de când ne uităm la ceas ca nu cumva să depășim limita de timp pe care o avem la dispoziție pentru a ne deplasa pe timp de noapte. În acest an, unii au pierdut, alții au câștigat.
Unii au câștigat prin faptul că nu s-au îmbolnăvit, alții au câștigat prin faptul că și-au recuperat sănătatea. Unii au pierdut businessul pentru care au muncit toată viața, alții au găsit soluția să iasă la liman. Sunt și dintre cei care au pierdut pe cineva drag în acest "război". România a pierdut peste peste 21.500 de cetățeni.
"Ne aflăm într-o situaţie cu care omenirea nu s-a mai confruntat în istoria recentă. Vom trece cu bine prin această grea încercare dacă luăm imediat cele mai drastice măsuri şi înţelegem cu toţii că severitatea lor este pe măsura gravităţii perioadei pe care o traversăm. Începând de astăzi (15 martie 2020 - n.r.) se instituie starea de urgenţă pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile", anunţa președintele Klaus Iohannis în urmă cu un an.
Cum s-a schimbat România în starea de urgenţă
Vreme de două luni, în România au fost îngrădite mai multe drepturi fundamentale. Astfel, românii au ieșit din casă doar cu declarație pe propria răspundere, școlile au fost închise și învățământul s-a mutat în online, iar restaurantele, cafenelele, barurile au fost închise, la fel și magazinele care comercializau produse neesențiale.
Pe 14 mai s-a încheiat starea de urgenţă, iar restricţiile au fost mult diminuate pentru că a fost instituită starea de alertă.
Tot în stare de alertă se află România și în prezent, iar hotărârea de Guvern este prelungită lunar cu câte 30 de zile.
Într-un an greu, România s-a organizat două rânduri de alegeri - locale și parlamentare. Deşi iniţial au fost amânate, ele s-au organizat apoi. Astfel, PMP, ProRomânia și ALDE au ratat pragul electoral. În schimb, cu aproape 10% a intrat în Parlament Alianța pentru Unirea Românilor, condusă de George Simion și Claudiu Târziu.
Campania de vaccinare, speranţa spre o viaţă normală
Speranța că vom reveni la viața normală a venit la finalul anului 2020, când a început campania națională de vaccinare anti-COVID în România. Era 27 decembrie 2020, iar asistenta medicală Mihaela Anghel a primit prima doză de ser.
"Este începutul sfârșitului pandemiei", spunea Mihaela Anghel după vaccinare, precizând că se simte privilegiată pentru faptul că a fost prima persoană din România vaccinată.
Între timp au fost vaccinate peste două milioane de români cu vaccinuri produse de Pfizer-Biontech, Moderna și AstraZeneca.
Potrivit ultimului raport al Grupului de Comunicare Strategică, 862.681 români au fost confirmați pozitiv cu SARS CoV-2. România a pierdut într-un an 21.565 de oameni, răpuși de COVID-19.
sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/un-an-stare-de-urgenta-pandemie-covid-romania-596051.html
Peste 3.000 de articole de îmbrăcăminte contrafăcute, confiscate
Poliţiştii au ridicat sâmbătă peste 3.000 de articole de îmbrăcăminte succeptibile de a fi contrafăcute din două depozite din Bucureşti şi Ilfov, prejudiciul fiind estimat la 500.000 euro. Potrivit anchetatorilor, hainele erau aduse din Turcia şi inscripţionate în Bucureşti cu mărci celebre.
Anchetatorii au făcut percheziţii, vineri, la un imobil din Orașul Pantelimon, unde au descoperit o fabrică clandestină de îmbrăcăminte, și la un depozit din sectorul 2, București, unde membrii grupării aveau depozitate articole vestimentare neinscripționate dar și inscripționate cu diferite mărci cunoscute, potrivit IPJ Ilfov.
„Polițiștii au ridicat pentru continuarea cercetărilor, de la cele două locații, peste 3000 de articole de îmbrăcăminte susceptibile de a fi contrafăcute respectiv, treninguri, veste, pantaloni, cămăși, geci, peste 27.500 de etichete cu mărci cunoscute, aproximativ 6400 cheițe de fermoar inscripționate cu o marcă renumită, peste 4500 de abțibilduri inscripționate cu însemnele unor mărci, precum și aparatura și materialele utilizate în activitatea infracțională”, transmit poliţiştii printr-un comunicat de presă.
Patru persoane au fost audiate în cauză, două dintre ele fiind reţinute.
„Din cercetări a reieșit faptul că membrii grupării ar fi adus din Turcia articolele de îmbracăminte neinscripționate la depozitul din București, de unde hainele ar fi fost transferate și inscripționate cu mărci cunoscute la fabrica clandestină din Orașul Pantelimon. Ulterior marfa ar fi fost comercializată prin complexe comerciale din București cât și din țară, precum și în mediul online. Prejudiciul cauzat se ridică la aproximativ 500.000 de euro”, transmite IPJ Ilfov.
sursa:https://www.cotidianul.ro/peste-3-000-de-articole-de-imbracaminte-contrafacute-confiscate/
TURCIA aşteaptă turişti din alte ţări în sezonul estival, precizând că nu va solicita dovadă de vaccinare
Turcia a anunţat, luni, că aşteaptă turişti britanici şi din alte ţări în sezonul estival, precizând că nu va solicita dovadă de vaccinare şi, după 15 aprilie, se va stabili dacă vor mai fi cerute rezultate negative la teste anticoronavirus.
„Îi aşteptăm cu braţele deschise pe turiştii britanici. Colaborăm cu autorităţile britanice pentru a asigura că sunt aplicate procedurile necesare”, a declarat Mehmet Ersoy, ministrul turc al Turismului, potrivit postului ITV.
„Noi nu vom solicita paşapoarte de vaccinare din partea turiştilor internaţionali care vin la noi în ţară”, a precizat Mehmet Ersoy.
După 15 aprilie, autorităţile turce vor stabili dacă turiştii străini vor mai trebui să prezinte rezultat negativ la teste anti-Covid-19 la frontiera Turciei.
„Noi avem proceduri vamale de nivel mondial, care asigură că riscul transmiterii virusului va fi redus în timpul călătoriilor în Turcia”, a subliniat Mehmet Ersoy.
sursa:https://www.cotidianul.ro/turcia-asteapta-turisti-cu-bratele-deschise/
Amenzi după scandalul pacienţilor legaţi la ATI
Directorul de îngrijiri și medicul șef ATI de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu au primit amenzi de 12.000 de lei, după dezvăluirile unui fost angajat, care spunea că pacienţii din ATI erau neglijaţi.
Prefectura Sibiu anunță că imediat după apariția informațiilor a cerut o verificare din partea Direcției de Sănătate Publică Sibiu, iar luni a fost transmis raportul controlului efectuat.
S-au formulat „o serie de prescripții cu termene”:
– Procedura de contenție va fi actualizată conform prevederilor Legii nr. 487/2002 cu modificările și completările ulterioare, procedură de care va răspunde conducerea unității sanitare și luarea la cunoștință de către personalul cu atribuții la nivelul secțiilor.
– Întocmirea unei proceduri cu privire la trasabilitatea foii de observație și arhivarea acestora cu termene stabilite ( de la deces, de la externare, de la transfer, etc. până la arhivare) – termen de 7 zile – procedură de care răspunde conducerea unității sanitare și luarea la cunoștință de către personalul cu atribuții la nivelul secțiilor.
– Medicii primari și specialiști ATI vor supraveghea activitatea medicilor rezidenți an I și II cu respectarea strictă a prevederilor legale în vigoare, inclusiv să contraparafeze foile de observație – răspunde personalul cu atribuții.
– Foile de observație vor fi completate la zi cu precizarea corectă în timp a evoluției stării de sănătate a pacientului – răspunde medicul curant.
Pentru nerespectarea procedurii privind legarea pacienților, respectiv lipsa registrului de contenție și a acordului, directorul de îngrijire al spitalului a fost amendat cu 2.000 de lei, iar pentru lipsa parafei medicilor specialiști sau primari în foile de observație unde există doar parafa medicului rezident an I sau II s-a aplicat o amendă medicului șef ATI, acesta fiind și coordonatorul de rezidențiat, în valoare de 10.000 de lei.
O fostă angajată de la Terapie Intensivă COVID, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu a povestit, sub protecţia anonimatului, că pacienţi în stare gravă cu COVID-19 au fost legaţi de mâini şi de picioare, ignoraţi de cadrele medicale, sedaţi, astfel că au murit sufocaţi.
Reprezentanţii Colegiului Medicilor Sibiu spuneau, la rândul lor, că nu vor putea avea un punct de vedere final, cât timp sunt în desfăşurare mai multe anchete, însă afirmau că au fost prezentate ca practici abuzive nişte proceduri medicale obişnuite într-un serviciu ATI: „Au fost prezentate ca şi practici abuzive nişte proceduri medicale obişnuite într-un serviciu ATI, cum sunt sedarea, contenţia mecanică a bolnavilor intubaţi cu mijloace destinate în acest scop deoarece un pacient agitat poate să se autolezeze prin smulgerea cateterelor, a bordului venos sau chiar a sondei necesare ventilaţiei mecanice. Pentru această practică există protocoale medicale naţionale şi internaţionale, inclusiv ala Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu. Prezentarea acestora ca fiind practici abuzive denotă absenţa unor cunoştinţe medicale minime în domeniu”.
sursa:https://www.cotidianul.ro/amenzi-dupa-scandalul-pacientilor-legati-la-ati/
Tot mai multe ţări suspendă utilizarea vaccinului AstraZeneca
Spania va opri utilizarea vaccinul AstraZeneca COVID-19 timp de cel puţin 15 zile, a informat radio Cadena Ser, citând surse nenumite.
Ministrul Sănătăţii, Carolina Darias, va face declaraţii luni seară, întrucât o listă tot mai mare de ţări încetează să mai administreze vaccinul, pe fondul îngrijorărilor privind efectelor adverse severe, relatează Reuters.
Franţa, Germania şi Italia s-au alăturat luni Danemarcei, Norvegiei, Bulgariei, Islandei şi Thailandei oprind utilizarea vaccinului după rapoarte de cheaguri de sânge la unii pacienţi care au primit vaccinul.
Săptămâna trecută, Darias a declarat că administraţia monitorizează situaţia, dar a detectat doar efecte secundare uşoare, cum ar fi dureri de cap, ameţeli şi probleme intestinale. Cu toate acestea, mai multe regiuni spaniole au decis să înceteze utilizarea vaccinului până când vor fi disponibile mai multe informaţii.
O.M.S. a reiterat luni că nu au fost documentate decese legate de vaccinurile COVID-19.
Franţa suspendă utilizarea vaccinului AstraZeneca până ce Agenţia Europeană a Medicamentului va emite un aviz pozitiv vaccinului.
„La recomandarea ministrului Sănătăţii, împreună cu autorităţile franceze de sănătate, a fost luată decizia de a suspenda, ca măsură de precauţie, vaccinarea cu AstraZeneca”, a declarat Emmanuel Macron, într-o conferinţă de presă.
Germania suspendă utilizarea vaccinului anti-Covid-19 dezvoltat de AstraZeneca, spune Ministerul Sănătății, conform DPA.
Suspendarea vine după ce Agenţia Medicamentului a anunţat că trebuie să investigheze cazuri de tromboză.
Ministrul Sănătăţii din Germania a spus că Agenţia Europeană a Medicamentului va decide dacă şi cum noile informaţii vor afecta autorizarea acestui vaccin în UE.
Ministerul Sănătăţii a declarat că decizia a fost luată ca „măsură de precauţie” şi la sfatul autorităţii naţionale de reglementare a vaccinurilor din Germania, Institutul Paul Ehrlich, care a solicitat investigarea în continuare a cazurilor.
sursa:https://www.cotidianul.ro/germania-suspenda-utilizarea-vaccinului-astrazeneca/
Inflația a crescut mai mult decât se anticipa
Rata anuală a inflației a crescut în ianuarie 2021 la 2,99 la sută, de la 2,06 la sută în decembrie 2020, și la 3,16 la sută în februarie, mult peste nivelul anticipat anterior, sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici și ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul majorării cotației petrolului. Acestea au fost doar în mică măsură contrabalansate de influențele de sens opus venite de pe segmentele LFO și produse din tutun, precum și din decelerarea inflației de bază, se arată într-o informare a BNR după ședința Consiliului de administraţie al Băncii Centrale.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a continuat să descrească lent în acest interval, coborând în ianuarie și rămânând în februarie la 3,1 la sută, de la 3,3 la sută în decembrie 2020, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaționiste asociate evoluției prețurilor unor produse alimentare procesate, precum și pe fondul influențelor modeste ale deficitului de cerere agregată. Dinamica componentei mai poartă încă amprenta presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectând și așteptările inflaționiste asociate, alături de influențe venite din dinamizarea consumului pe anumite segmente, dar și din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.
Rata medie anuală a inflației IPC în luna februarie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv 2,6 la sută, în timp ce rata media anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a continuat să scadă până la 2,1 la sută, de la 2,3 la sută în luna decembrie.
Consiliul de administrație al BNR a analizat și a aprobat Raportul asupra inflației, ediția martie 2021, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Noul scenariu relevă o modificare a perspectivei inflației în raport cu proiecția precedentă, în condițiile în care traiectoria actualizată a ratei anuale prognozate a inflației este revizuită semnificativ în sens ascendent pe termen scurt și într-o mai mică măsură pe ultimul segment al orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să crească treptat pe parcursul anului 2021 până în proximitatea limitei de sus a intervalului țintei, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, pentru ca după o amplă corecție descendentă în debutul anului viitor, să urce din nou și să rămână ușor deasupra punctului central al țintei, pe fondul redeschiderii mai devreme a deviației pozitive a PIB și al creșterii ulterioare lente a acesteia.
Incertitudini și riscuri mari la adresa noii perspective decurg însă din mersul pandemiei și al măsurilor restrictive asociate – în condițiile extinderii celui de-al treilea val pandemic inclusiv pe plan intern –, precum și din dinamica vaccinării la scară mondială, dar mai ales la nivelul UE.
Alte surse majore de incertitudini și riscuri sunt conduita politicii fiscale, în contextul consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu, alături de absorbția fondurilor europene alocate României, dar și evoluțiile de pe piața muncii, sub influența situației sanitare și a măsurilor de sprijin guvernamental.
Relevante sunt, însă, și tendințele sincronizate de creștere a cotațiilor multor materii prime, precum și amplificarea recentă a volatilității pe piața financiară internațională, însoțită de creșterea generalizată a randamentelor obligațiunilor guvernamentale, pe fondul așteptărilor inflaționiste ale investitorilor și al temerilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed.
Potrivit datelor statistice recente, activitatea economică a continuat să se redreseze într-un ritm deosebit de alert în trimestrul IV 2020 – superior celui previzionat și doar ușor încetinit în raport cu intervalul precedent –, reducându-și declinul în termeni anuali la -1,4 la sută, de la -5,6 la sută în trimestrul III, în condițiile unei creșteri trimestriale de 4,8 la sută, după majorarea cu 5,6 la sută din trimestrul anterior. Evoluția face probabilă restrângerea mult peste așteptări a deficitului de cerere agregată la finele anului 2020, implicând modificarea substanțială a perspectivei pe termen scurt și mediu a poziției ciclice a economiei. În același timp, contracția economică din anul 2020 s-a limitat la -3,9 la sută, iar în absența efectului specific al agriculturii – datorat condițiilor meteorologice nefavorabile –, aceasta ar fi fost de -3,3 la sută, printre cele mai mici din Europa.
Redresarea s-a datorat în totalitate cererii interne. Alături de variația stocurilor – al cărei impact expansionist l-a compensat în bună măsură pe cel puternic contracționist din trimestrul precedent –, un rol însemnat în impulsionarea absorbției interne l-a avut formarea brută de capital fix. Aceasta și-a accelerat considerabil creșterea în termeni anuali, pe fondul dinamizării puternice a construcțiilor noi, inclusiv cu aportul investițiilor publice și al programelor guvernamentale. În același timp, consumul privat și-a mărit doar marginal dinamica anuală negativă, în condițiile în care reaccentuarea contracției cumpărărilor populației – în principal pe seama comprimării serviciilor, în contextul reacutizării pandemiei –, a fost contrabalansată aproape integral, ca impact, de creșterea altor subcomponente, după scăderea considerabilă consemnată de acestea în trimestrul III.
Exportul net și-a cvasi-dublat însă aportul negativ la dinamica anuală a PIB, pe fondul creșterii ușor mai vizibile a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, antrenând și o reamplificare a deficitului balanței comerciale față de aceeași perioadă a anului trecut. În aceste condiții, dar și ca urmare accentuării deteriorării balanței veniturilor primare, pe seama fluxurilor de dividende distribuite, deficitul de cont curent și-a mărit avansul în termeni anuali, în pofida creșterii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Condițiile de pe piața financiară au continuat să se amelioreze ulterior reducerii ratei dobânzii de politică monetară din luna ianuarie 2021, resimțind însă mai târziu influențe venite din amplificarea volatilității pe piața financiară internațională – pe fondul așteptărilor inflaționiste și al temerilor investitorilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed –, alături de cele decurgând din recentele evoluții macroeconomice interne mult peste așteptări relevate de datele statistice.
Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit mersul pronunțat descendent până spre finele lunii ianuarie, iar apoi s-au stabilizat ușor deasupra ratei dobânzii de politică monetară, pentru ca în primele zile din martie să cunoască o vizibilă ajustare ascendentă, în contextul înăspririi condițiilor lichidității. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat în lei au înregistrat noi scăderi consistente în ianuarie – până la un nou minim istoric în cazul maturității de 10 ani –, care s-au corectat însă parțial sau integral în a doua parte a lunii februarie. Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienților nebancari au continuat, la rândul lor, să descrească în intervalul decembrie 2020 – ianuarie 2021, ori s-au consolidat la valorile joase atinse anterior.
Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a păstrat relativa stabilitate până la finele lunii februarie, inclusiv pe fondul diferențialului ratelor dobânzilor, pentru ca ulterior să consemneze o ușoară ajustare ascendentă, mai modestă decât cele evidențiate în regiune.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat ascensiunea în luna decembrie 2020, până la 5,5 la sută, de la 4,6 la sută în noiembrie, în condițiile creșterii la un maxim istoric a fluxului de credite în monedă națională, iar în ianuarie 2021 s-a diminuat ușor, la 5,1 la sută. Componenta în lei a continuat să și accelereze creșterea în ambele luni, până la 8,8 la sută în ianuarie 2021, de la 8 la sută în noiembrie 2020, în contextul redresării activității economice, precum și ca efect al programelor guvernamentale și trendului descendent al ratelor dobânzilor, ponderea sa în total urcând, astfel, în ianuarie la 69,6 la sută (recordul perioadei post-ianuarie 1996).
În ședința de astăzi, 15 martie 2021, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
sursa:https://www.cotidianul.ro/inflatia-a-crescut-mai-mult-decat-se-anticipa/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)