11.15.2022

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ESTE DEZBINATĂ ?

 

CONSTANTIN CODRESCU : ”Incapacitatea noastră de a mai iubi cu adevărat, ne va distruge !”

 

Av. Elena Radu : Lupta a fost pierdută pe "jumătate", insă am pierdut "jumătatea" semnificativă pentru România

 


Față de ce se voia și se votase de Parlament (și cum susținea Predoiu) ca judecatorii sa nu mai raspunda deloc pentru nerespectarea deciziilor CCR, s-a respins invocându-se ca răspund în cazul în care cu rea - credinta sau grava neglijenta nu respecta deciziile CCR (au trecut cu vederea peste ce e în expunerea de motive). 

Asta înseamnă că dacă e conflict între o hotarare CCR și una a CJUE, judecatorul care nu vrea sa respecte decizia CCR, invoca ca e CJUE înainte, baga el niște susțineri in sensul asta și gata, a scapat. 

Se și mentioneaza in motivare ca nu vor mai răspunde pentru nerespectarea oricărei decizii a CCR.

(Nu au îndrăznit sa statueze ca nu mai au niciun rol și primesc salarii chiar degeaba. Cred ca și reacția cetățenilor, asa slaba cum a fost, i-a întors din drum). 

Un singur judecător a ținut cont de Constituție și de ce a votat poporul roman pana acum și, culmea, este ungur.

Dl Varga Atilla. Opinia dansului este cea corecta.

Asa ca de acum încolo,  daca CCR zice ceva și CJUE altceva, ramane la latitudinea judecătorului sa aplice ce vrea și sa motiveze de ce una sau alta, ca să nu raspunda disciplinar.

Cetățenilor li se va aplica "după cum îți e norocul".

Suveranitatea și independenta României a devenit "relativa" și rămâne la "constinta" judecătorului.

Felicitări d-lui Varga Atilla (care a dovedit ca e român)!

PS: au zis ceilalti judecatori CCR in motivare: 333 ”Este adevărat că noua reglementare nu mai stabilește ca abatere disciplinară ORICE încălcare a deciziilor Curții Constituționale, ci NUMAI pe acelea care sunt făcute cu rea-credință sau gravă neglijență. ”

Drept urmare, nu mai sunt toate deciziile CCR general obligatorii, contrar art 147 alin. (4) din Constituție. S-au găsit ei, de la ei putere, să deroge de la dispozițiile constituționale. 


DECIZIA nr.520.PDF

http://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2022/11/Decizia-520_2022.pdf?fbclid=IwAR22vUVT9ESH9kQq5oVbG6E8hk0QVWjUKFxKsHcib-aE8-gyv4bwje8IVBE


https://www.activenews.ro/opinii/Av.-Elena-Radu-A-motivat-CCR-decizia.-Lupta-a-fost-pierduta-pe-jumatate-insa-am-pierdut-jumatatea-semnificativa-pentru-Romania-177485

SRI și MAPN ar putea primi acces sporit și discreționar la date private, iar furnizorii de servicii de securitate cibernetică și-ar pârî propriii clienți

 


Serviciul Român de Informații (SRI) ori Ministerul Apărării Naționale (MAPN) ar putea primi un acces sporit și discreționar la problemele de securitate și la datele persoanelor private, iar furnizorii de servicii de securitate cibernetică s-ar transforma în delatori profesioniști, atenționează Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI) cu privire la noul proiect de lege privind securitatea și apărarea cibernetică, potrivit Știripesurse.

Iată ce a scris Asociația pentru Tehnologie și Internet:

„O nouă propunere legislativă în domeniul securității informative impune condiții absurde de notificare în cazul breșelor de securitate pentru categorii extrem de largi de actori privați și alte probleme care ignoră importanța confidențialității.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a pus în dezbatere publică Proiectul de Lege privind securitatea și apărarea cibernetică a României vineri, 4 noiembrie 2022, la 8 seara.

Analiza pe care am făcut-o a scos la iveală toate ingredientele unei legi pe care speri că lumea o va uita până sâmbătă dimineață:

măsuri disproporționate pentru categorii largi de actori privați;

definiții vagi, neclare sau care contrazic alte legi în vigoare;

delațiunea specialiștilor privați, ca procedeu de securizare a Internetului;

acces sporit si discreționar al serviciilor de informații la problemele de securitate și la datelor persoanelor private;

Am trimis Ministerului observațiile Asociației pentru Tehnologie și Internet, împreună cu cererea de organizare a unei dezbateri publice pe tema proiectului de lege.

Observăm că textul propus dezbaterii publice este aproape identic cu cel făcut public de G4Media în mai-iunie 2022, ca atare ar fi fost de apreciat - pentru o transparența adecvată - să fie precizat exact care a fost parcursul lui de până acum și care sunt de fapt instituțiile care au fost implicate în scrierea acestui text.

De asemenea proiectul pare a susține idei mai vechi prin care "securitatea cibernetica” e un subiect în care doar statul are un interes, iar sectorul privat trebuie sa se supună, nu sa fie un partener egal.

Proiectul pare a eluda că există un interes major pentru securitate informatica atât din partea persoanelor fizice, cît și a persoanelor juridice. Scopul celor două entități diferă, drept pentru care uneori nici nu vrem ca datele protejate și private să fie puse la dispoziția statului. Cu atât mai mult, datele noastre, ale unor persoane private, și securitatea sistemelor pe care sunt stocate, nu trebuie să fie comunicate statului decât ca excepție, decât atunci când există un interes public superior interesului privat în cauză. Aceste aspecte sunt deja definite limitat de directivele NIS1 si NIS2 (ultima încă nu e în vigoare).

Redăm aici argumentele noastre principale. La finalul articolului, puteți găsi PDF-ul cu întreg textul observațiilor, pe care l-am trimis Ministerului.

1. Nu orice site trebuie să fie supus obligațiilor de securitate, doar cele din sectoare esențiale și de la firme mari și mijlocii, conform directivei NIS2

2. Furnizorii de servicii de securitate cibernetică = delatori profesioniști

3. Care sunt, de fapt, sistemele informatice din competența SRI? Le mai poate identifica cineva?

4. Nu trebuie incluse activitățile și sistemele din domeniul civil în domeniul militar

5. Accesul la PNRISC este neclar

6. Să nu facem 7 legi cu 7 obligații de raportare!

7. Dezbatere publică”

 Observații PDF : https://www.apti.ro/sites/default/files/observatii.pdf


https://www.activenews.ro/stiri/Asociatia-pentru-Tehnologie-si-Internet-avertizeaza-ca-SRI-si-MAPN-ar-putea-primi-acces-sporit-si-discretionar-la-date-private-iar-furnizorii-de-servicii-de-securitate-cibernetica-si-ar-pari-propriii-clienti-177481


C. TERHES - LIVE de la BRUXELLES-PERICOLUL BANILOR DIGITALI, AMPRENTA DE CARBON SI RESETAREA ALIMENTARA!