6.27.2022

Generalul Ciucă îi strânge mâna de toți banii campionului mondial la înot David Popovici😀 😀 😀

😀 

HILAR ! Ion Cristoiu dezvăluie scenariul care aruncă Guvernul în aer !

 

Politica bulgară : ce schimbare vine după guvernul „schimbării”?

 

O trecere în revistă a inițiativelor guvernului Petkov și câteva sugestii pentru o înțelegere mai complexă a vieții politice bulgare.

Criza politică care a condus la căderea guvernului condus de Kiril Petkov a provocat o mulțime de proteste și contraproteste. Partenerii Bulgariei încep să se îngrijoreze că instabilitatea politică a revenit în societatea bulgară. Există temeri legate de o posibilă creștere a tendințelor pro-ruse. Iar partenerii occidentali sunt îngrijorați de faptul că măsurile întreprinse de guvernul Petkov pentru a promova „schimbarea” – de exemplu, reducerea accesului oligarhiei la banii statului – ar putea fi anulate.

Aceste temeri ar putea fi în continuare justificate, dar aș prefera să privesc evoluția politică bulgară nu ca pe un joc cu sumă nulă, în care pendulul se deplasează fie spre SUA, fie spre Rusia. Mai degrabă, văd în politică suprastructura unei societăți care trece printr-o transformare de la regimul de lungă durată al „stabilocrației” sub conducerea premierului Boiko Borisov, care s-a încheiat anul trecut cu decapitarea acestuia. În opinia mea, bulgarii sunt interesanți și merită implicare nu doar atunci când sunt conduși de un prim-ministru cu aspect de John Travolta, adică de un lider carismatic. Bătălia pentru modernizarea și „schimbarea” țării va continua indiferent de formula de guvernare. Și poate că o înțelegere corectă a societății bulgare, a contradicțiilor și a esenței acesteia, ar putea ajuta chiar la procesul de schimbare. 

Încă nu este bine înțeles de toată lumea că guvernul lui Kiril Petkov, guvernul „schimbării”, a fost format din patru partide cu profiluri politice și afinități geopolitice foarte diferite. Este o adevărată enigmă cum a reușit Petkov, etichetat drept „antirus”, să colaboreze cu Partidul Socialist Bulgar, cu retorică rusofilă. Un alt aliat al lui Petkov a fost partidul populist „Există un astfel de popor”. care a fost acuzat de importanți politologi liberali că este un geamăn al Mișcării pentru Drepturi și Libertate – partidul turcilor bulgari, al cărui membru al parlamentului este cunoscutul om de afaceri Delean Peevski.

Actuala criză politică a fost creată de plecarea din guvern a partidului „Există un astfel de popor”. După votul de neîncredere, Peevski a anunțat că prăbușirea guvernului Petkov a fost primul pas în lupta împotriva oligarhiei. Peevski însuși este sancționat în temeiul Legii Magnitsky.

Ceea ce a vrut să spună Peevski prin afirmația sa despre oligarhie este că sistemul politic bulgar este marcat de mai bine de un deceniu de tensiuni între doi oameni de afaceri – Peevski și Prokopiev. Deputații Mișcării pentru Drepturi și Libertăți repetau în mod constant că guvernul Petkov reprezintă interesele lui Prokopiev. În același timp, Petkov și echipa sa îl acuzau pe procurorul-șef Ivan Geșev că este compromis, aparent din cauza legăturilor sale cu Peevski.

Ce a însemnat schimbarea?

Când guvernul Petkov a fost format, în decembrie 2021, exista marea idee de schimbare și modernizare după anii de atemporalitate sub Borisov. Dar ce a însemnat de fapt schimbarea? În primele luni, părea să însemne că procurorul-șef trebuia înlocuit cu cineva care să facă anticorupție într-un mod „incoruptibil”, în conformitate cu înțelegerile guvernului. Dar, în ciuda presiunilor, acest lucru nu s-a întâmplat – procurorul-șef a păstrat sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii. 

Apoi, Petkov, simțindu-se aparent insuficient de puternic, a încercat o procedură juridică neobișnuită și rar utilizată prin intermediul Ministerului de Interne, în loc de procuratură, acuzându-l pe Borisov pentru presupusul său exercițiu de șantaj. Borissov a fost eliberat după 24 de ore fără acuzații și a obținut profilul de victimă, în ciuda asocierii sale îndelungate în opinia publică cu multe abuzuri. Așadar, utilizarea de către Petkov a retoricii și conceptelor anticorupție s-a dovedit în cele din urmă a fi inutilă. 

O altă strategie de schimbare folosită de guvern a fost încercarea de-a opri fluxul de bani de la stat către firmele și sectoarele care prosperau în timpul guvernului Borissov – construcții, transporturi etc. Aceste eforturi au dus la proteste, în care angajatorii din aceste sectoare și-au luat muncitorii pentru a bloca drumurile sau a protesta la Sofia sub sloganul că statul a semnat contracte – sau că oamenii trebuie să își câștige existența. De asemenea, guvernul a închis o firmă de verificare sanitară la principalul punct de trecere a frontierei cu Turcia, susținând că aceasta era asociată cu „mafia” oligarhiei. 

Concluzia din toate acestea este că, în Bulgaria, afacerile au aparent nevoie de reprezentare guvernamentală pentru a funcționa. Politica este locul în care întreprinderile sau sectoarele de afaceri obțin influență și „înțelegere” din partea puterii executive – fie că este vorba de construcții și transporturi auto, fie de finanțe și IT.

Cea de-a patra strategie de schimbare pentru guvern a fost politica veniturilor. Acesta a majorat semnificativ pensiile, un gest făcut aparent pentru alegătorii în general mai în vârstă ai Partidului Socialist Bulgar. Aceasta a demonstrat dezvoltarea unei identități dinamice între tinerii reprezentanți ai mediului de afaceri (întruchipat de ministrul finanțelor, Asen Vasilev) și membrii mai în vârstă și neprivilegiați ai societății bulgare, un proces care ar putea, eventual, să vindece rănile tranziției, lăsate nevindecate de Borisov. De asemenea, guvernul a majorat salariile din educație. Au existat diverse greve în administrația de stat, care au cerut și ele creșteri salariale, deoarece inflația a diminuat valoarea veniturilor. Borisov menținuse mult timp salariile și pensiile la un nivel scăzut sau în creștere doar moderată.

Important este că în categoria schimbărilor a intrat și intensificarea relațiilor diplomatice și politice româno-bulgare. În epoca lui Borissov, Bulgaria și România încercau să atragă cealaltă parte pentru o strategie comună în regiunea Mării Negre. România era interesată să vadă intensificarea activității de securitate pe linia NATO, în timp ce părți din elitele politicii externe bulgare păreau interesate de inițiative precum crearea unei macroregiuni europene a Mării Negre, care ar putea stimula cooperarea cu țările de la Marea Neagră. În cele din urmă, nimeni nu și-a sacrificat interesele pentru ca agenda regională a celuilalt să poată fi realizată. 

Dar situația politicii externe din regiune în ajunul și după începerea războiului din Ucraina și venirea la putere la Sofia a unui guvern care a avut sprijinul SUA și al Comisiei Europene a schimbat dinamica în relațiile bulgaro-române. Discuțiile privind interconectarea infrastructurii se pare că avansau. În ciuda acestui fapt, s-a mai putut constata că cele două națiuni nu se cunosc, iar dinamica în relațiile lor politice și economice este pusă în funcțiune mai ales de structurile internaționale în care sunt integrate. În absența unor centre culturale schimbate reciproc în cele două capitale și a altor infrastructuri de cooperare culturală și mediatică, cele două națiuni trebuie să găsească încă impulsul interior pentru acest angajament. Așadar, trebuie să vedem în ce măsură și sub ce formă va continua acest angajament bulgaro-român într-o viitoare formulă de guvernare.

De ce a căzut guvernul schimbării?

Având aceste ambiții de schimbare și rezultate mai mult sau mai puțin promițătoare, guvernul Petkov a căzut. Interpretările privind motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru merg în două direcții: una internă și alta internațională. 

Prima sugerează că, aparent, Petkov a lovit cu adevărat unele interese din societatea bulgară. El a încercat să oprească banii de la stat către companiile considerate apropiate guvernului Borisov. De asemenea, el nu a fost dispus să plătească pentru gazul rusesc în ruble, ceea ce a dus la oprirea livrării de gaze naturale rusești către Bulgaria. Iată cum ar fi putut să dăuneze intereselor altfel bine întemeiate în sfera energetică. 

Povestea geopolitică ar putea fi legată atât de dinamica schimbătoare a războiului din Ucraina (Rusia având succese militare în regiunea Lugansk), cât și de volatilitatea rezultată din posibila inițiere a negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la UE. În zilele din preajma căderii guvernului Petkov, bulgarii au aflat despre așa-numita propunere franceză de soluționare a conflictului bulgaro-macedonean – care permite UE să devină un garant al faptului că cererile bulgarilor față de Macedonia, legate de limitarea ideologiei macedonismului, vor fi respectate. În schimb, Bulgaria ar permite începerea negocierilor Macedoniei de Nord cu UE. Parlamentul bulgar a aprobat propunerea franceză după căderea guvernului Petkov. 

Există unele interpretări potrivit cărora, dacă guvernul Petkov ar fi fost încă la putere, un astfel de vot ar fi fost imposibil sau ar fi putut duce la destrămarea formulei de guvernare. Propunerea franceză a fost votată în Parlament de două partide din coaliția acum destrămată – Schimbarea Continuă și Bulgaria Democratică, și de două partide din opoziție, mult timp etichetate ca fiind oligarhice – GERB al lui Borissov și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți. Atât partidul Există un astfel de popor, cât și Partidul Socialist Bulgar au declarat de-a lungul lunilor de conducere că sunt împotriva ridicării veto-ului bulgar în negocierile cu Macedonia de Nord. În cele din urmă, socialiștii s-au abținut în parlament, în timp ce populiștii de la Există un astfel de popor și Renaștere au votat împotrivă. Aparent, partidele care înclină spre o agendă naționalistă sau conservatoare au avut o oarecare rezistență în a permite începerea negocierilor UE cu Macedonia de Nord, în timp ce alte partide, numite „euro-atlantice” în situația actuală, vedeau propunerea franceză ca fiind una care corespunde intereselor naționale bulgare.

Mai multe detalii despre context

Mai există un alt actor care contează în politica bulgară – președintele Rumen Radev. Acesta a fost pilot militar și, în diferite momente ale vieții sale politice, a fost etichetat fie ca fiind pro-rus (pentru că a intrat în politică bucurându-se de sprijinul Partidului Socialist Bulgar), fie ca fiind pro-american (pentru că promovează Inițiativa celor Trei Mări în Europa Centrală și de Sud-Est – o platformă internațională, care este văzută ca un efort susținut de SUA pentru a bloca influența rusă și chineză în regiune). 

Același lucru poate fi observat și în cazul lui Borissov. După protestele anti-corupție din 2020, a fost acuzat că este pro-rus, deoarece a depus mari eforturi pentru a finaliza gazoductul Turkish Stream spre Serbia. De asemenea, el a fost omul potrivit pentru relații bune cu Trump și Orban. Recent, Borissov s-a oferit să susțină în parlamentul bulgar tot ceea ce dorește ambasadorul ucrainean (chiar dacă ulterior Borissov a lăsat să se înțeleagă o nuanțare a atitudinii sale față de ambasador) și acum Borissov a susținut fără echivoc propunerea franceză, deci el este etichetat la unele televiziuni ca fiind un politician euroatlantic. Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți este etichetată în același mod.

Atât Radev, cât și Borissov sunt generali și au un trecut legat de instituțiile de securitate. Borissov este general provenit din cadrul Ministerului de Interne. Radev este general de armată.

Relațiile dintre Petkov și Radev par să se deterioreze acum. O serie de alegători ai partidelor Schimbarea Continuă și Bulgaria Democratică și-au exprimat nemulțumirea că l-au votat pe Radev ca președinte. Pe de altă parte, persoanele care par să susțină tendințele politice mai autohtone, cum ar fi cele întruchipate de Radev, le place să spună că Petkov s-a aliniat prea mult cu ambasada americană, în timp ce atitudinile în rândul populației „sunt diferite”. 

Aparent, Petkov a fost chipul tehno-populismului bulgar – o tendință care promovează abordările tehnocrate, sectoarele finanțelor, politicile ecologice și lupta împotriva corupției. Radev și-a construit cu grijă un sprijin în rândul intelectualilor locali, al reprezentanților Bisericii, al oamenilor care au o anumită orientare patriotică. De asemenea, el a implicat reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sindicatelor prin conferințe și evenimente care l-au stabilit ca un fel de arbitru sau forță de echilibru în sistemul politic. Radev a susținut atât că propunerea franceză privind Macedonia de Nord este bună, cât și insuficientă. El face apel la oamenii din generațiile mai în vârstă, care au interiorizat valorile din vremurile în care statul era un factor mai puternic în viața oamenilor. Aparent, bulgarii tineri și educați până în 40 de ani înclină spre partidul lui Petkov sau spre Bulgaria Democratică.

Este important de menționat însă că Radev a fost cel care l-a numit pe Petkov ministru al economiei, Petkov nereușind să declare că avea cetățenie canadiană la acea vreme, ceea ce făcea ca numirea sa ca ministru al economiei în 2021 să fie ilegală din cauza dublei cetățenii. În plus, duo-ul de la Harvard, Petkov și ministrul de finanțe Vasilev le-a cerut susținătorilor lor să voteze pentru Radev la alegerile prezidențiale din noiembrie 2022. 

Câteva observații

Ceea ce reiese din toate acestea este că politica bulgară a trecut printr-o resetare treptată. Căderea guvernului Petkov și emiterea propunerii franceze privind Macedonia de Nord, face ca acest lucru să fie și mai evident. 

Este la îndemâna oricui să vadă ce se va întâmpla acum în politica bulgară, în care toată lumea este capabilă să se cade la acord cu toată lumea. O ipoteză este că tendința politică autohtonă din politica bulgară ar putea deveni mai puternică în detrimentul celei care susține mai mult capitalul global sau cel puțin să fie suficient de puternică pentru a cere redefinirea formulei de guvernare. Motivele pentru această evoluție ar putea fi oricare: schimbarea dinamicii intervenției militare rusești în Ucraina, viitoarele alegeri de la mijlocul mandatului din SUA, când se așteaptă ca republicanii să aibă rezultate bune, dinamica relațiilor dintre Franța și Germania sau cea dintre nucleul UE și Regatul Unit, contradicțiile din jurul Turciei, care este un factor important în politica bulgară etc.

Dacă este adevărat că formula de guvernare bulgară se schimbă, cred că observatorii ar trebui să rămână atenți atunci când pun etichete politicienilor bulgari. Bulgarii sunt amestecați și au identități complicate. Rareori ni se cere să alegem între Vest și Est într-un sens clar definit și distilat. Premierul nostru „pro-occidental” Petkov a guvernat în coaliție cu partide care sunt acuzate că sunt pro-est. Președintele nostru „rusofil” l-a promovat pe omul „pro-occidental” Petkov în politica și a sprijinit cu stoicism aspectele negative ale greșelii lui Petkov cu dubla cetățenie. Înainte de a fi acuzat că este „pro-rus”, Borisov a avut momente foarte bune cu administrația lui Barack Obama sau cu Angela Merkel.

Opinia publică românească sau orice alte persoane interesate de Bulgaria, pot câștiga doar dacă reușesc să gândească în termeni mai complecși despre politica bulgară. Un mod de a înțelege societatea bulgară este să o privim nu prin intermediul unei definiții statice – de exemplu, nu că este pro-occidentală sau pro-rusă într-un mod fix (deoarece nici Occidentul, nici ”Estul” nu sunt ele însele fixe), ci să vedem evoluția, dinamica și contradicțiile sale. Există și realități interne în societatea bulgară – tensiuni între oligarhi, instituții de securitate etc. 

Indiferent care va fi următoarea formulă de guvernare, societatea bulgară va avea în continuare nevoie de schimbare. Chiar dacă Petkov, chipul frumos și deștept al politicii bulgare, nu va mai fi prim-ministru și chiar dacă o altă tendință politică va ajunge la putere, apropierea româno-bulgară va rămâne unul dintre elementele care aduce schimbarea în țări și în regiune.  

Aparent, în vremuri de competiție politică, așa cum vedem acum în Bulgaria, ar putea exista propagandă sau manipulare prin care o tendință ar urmări să oprească inițiativele unor competitori. Ar fi minunat dacă apropierea bulgaro-română ar fi posibilă indiferent de situația politică internațională sau locală. Acest lucru necesită un nivel mai mare de cunoaștere și încredere reciprocă și sperăm că la acest lucru contribuie are o contribuție modestă și acest articol.

https://ro.baricada.org/politica-bulgara-ce-schimbare-vine-dupa-guvernul-schimbarii/?fbclid=IwAR06cPH6cwlhJceGq2N-u7xfWArEX7wfm2qyaOEXCaIh42o6QtiJ20hfi-4

I.CRISTOIU: Despre microcentralele atomice experimentale; interviul lui Ciucă de la miezul nopții; Ciolacu și ”coțofenele” lui; Rusia V.Putin

 

D.TRUMP vrea să SALVEZE AMERICA ! Discurs în Illinois

 

Mega semnal de alarmă

 

Povestea mamei eroine ANA MĂIEREAN care a dat naștere la 14 suflete. Astăzi, ANA este în vârstă de 90 de ani

 

6.16.2022

Orașe întregi din China se scufundă !

 

CÂT MAI CONTEAZĂ ROMÂNIA ÎN ”JOCUL GLOBAL”

 

DOUĂ FORME de VIAȚĂ : Iohannis - „Bine ai venit, dragă Emmanuel !” - Macron - ”Noi nu suntem în război cu Rusia !”

 


”Preşedintele” Klaus Iohannis, a declarat miercuri, în cadrul conferinţei comune cu preşedintele Emmanuel Macron, că a avut o discuţie cuprinzătoare cu preşedintele Macron şi cu privire la perspectivele extinderii spaţiului Schengen şi că a explicat aşteptarea legitimă a României cu privire la aderare.

Emmanuel Macron s-a întâlnit miercuri, 15 iunie, cu Klaus Iohannis, în Constanța. Întrevederea a avut loc la Baza Mihail Kogălniceanu.

Emmanuel Macron a ajuns aseară pe Aeroportul Internaţional „Mihail Kogălniceanu” din judeţul Constanţa, unde a fost întâmpinat de prim-ministrul României, Nicolae Ciucă.

În această dimineață a fost primit oficial, la Baza „Mihail Kogălniceanu”, de către şeful statului român, Klaus Iohannis.

Din delegaţia României prezentă la baza militară fac parte premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

Cei doi preşedinţi vor avea convorbiri tete-a-tete şi convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi în Baza „Mihail Kogălniceanu”, iar la final vor susţine declaraţii comune de presă.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a urat bun venit, printr-o postare pe Twitter, preşedintelui francez Emmanuel Macron.

”Bun venit în România, dragă Preşedinte Emmanuel Macron! Angajamentul trupelor noastre şi a celorlalţi Aliaţi dovedeşte unitatea noastră şi întăreşte securitatea Mării Negre şi a regiunii euro-atlantice. Împreună suntem mai puternici!”, a scris preşedintele în mesaj.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat miercuri, la Baza Mihail Kogălniceanu, că NATO va suplimenta numărul militarilor din ţările aliate pe teritoriul României în contextul războiului din Ucraina.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat, miercuri, că autorităţile române şi franceze lucrează la un plan de susţinere a Forţelor Navale Române, iar în cadrul NATO dispozitivul actual va lua amploare.

„Rusia este o putere de temut și noi nu dorim să avem un război cu poporul rus. Pentru ca Ucraina să câștige și focul să înceteze ar trebui să negociem. Președintele ucrainean ar trebui să negocieze cu Rusia și noi, europene, vom fi la această masă, aducând garanții de securitate. Aceasta este realitatea și acest lucru va trebui să se întâmple la un moment dat și niciun discurs excesiv nu trebuie să ne umbrească viitorul.

Suntem într-un context în care trebuie să asigurăm exportul de cereale și să trimitem semnale politice clare către Ucraina și poporul ucrainean care rezistă eroic. E nevoie ca europenii să rămână uniți. Trebuie să dăm un mesaj de susținere pentru Ucraina, să luăm în considerare și necesitățile Republicii Moldova, care e destabilizată de tendințele separatiste. Trebuie să ținem cont de efectele asupra regiunii Balcanilor de Vest, o regiune care riscă să fie destabilizată. La porțile UE se joacă o situație politică inedită.

Franța a spus din prima zi că Rusia e agresorul. Am condamnat ferm acest război și am luat măsuri. Dificultatea acum este că trebuie să fim lucizi și să admitem că nu suntem într-un război cu Rusia. Sunt frapat să văd că există o formă de escaladare verbală.„

”Dorim să avansăm pe plan bilateral, lucrăm – la cererea autorităţilor române, la un plan ambiţios de susţinere a Forţelor Navale Române. Miniştrii de resort au putut să discute şi să stabilească un document cadru şi pe plan politic şi militar dorim să consolidăm acest document şi această cooperare”, a declarat Emmanuel Macron.

Preşedintele francez a precizat că dispozitivul NATO din România va fi suplimentat.

”În cadrul NATO, împreună cu ceilalţi aliaţi, dispozitivul actual va lua amploare. Îşi va spori capacităţile. E o dovadă suplimentară a unităţii noastre pentru a îndepărta orice ameninţare de pe Flancul Estic al UE şi NATO”, a anunţat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.

Preşedintele francez a precizat că ”în faţa războiului hotărât de Rusia împotriva Ucrainei, poziţia Franţei şi a Europei e clară încă din prima zi, să facem totul pentru a împiedica acest război şi am acţionat în acest sens.

”Să sancţionăm în mod clar Rusia încă din prima zi, pe care am desemnat-o ca fiind vinovată de acest război şi de această greşeală politică, morală şi istorică”, a mai spus Emmanuel Macron.

”În faţa războiului hotărât de Rusia împotriva Ucrainei, poziţia Franţei şi a Europei e clară încă din prima zi. Să facem totul pentru a împiedica acest război şi am acţionat în acest sens. Să sancţionăm în mod clar Rusia încă din prima zi, pe care am desemnat-o ca fiind vinovată de acest război şi de această greşeală politică, morală şi istorică.

Am ştiut sub preşedinţia franceză să menţinem unitatea europenilor şi să hotărâm rapid un pachet de sancţiuni. Încă de la începutul conflictului am luat şase serii de sancţiuni inedite până la ultima care sancţionează aproape în întregime aprovizionarea cu petrol rus. În mod clar, vom continua să susţinem Ucraina pentru a o ajuta să se apere, să lupte, pe plan economic şi financiar, umanitar. Vom continua să primim pe sol european, primul spaţiu din lume, care primeşte aceşti refugiaţi care fug de război”, a mai precizat Macron.

Liderul francez a mai anunţat că „dorim să construim şi pacea” în Ucraina şi a dat asigurări că europenii vor fi prezenţi la masa negocierilor pentru stabilirea păcii în Ucraina.

”La un moment dat, focul trebuie să înceteze şi discuţiile trebuie să se reia. Împreună cu preşedintele Zelenski am afirmat noi, europenii, împărtăşim acelaşi continent. Geografia este încăpăţânată. Rusia va rămâne acolo unde este, unde va fi şi mâine. Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus.

Pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze, trebuie să negociem. Preşedintele ucrainean trebuie să negocieze cu Rusia şi noi, europenii, vom fi prezenţi la această masă aducând garanţii de securitate”, a mai spus Emmanuel Macron.

Klaus Iohannis a anunțat, că prin intermediul lui Emmanuel Macron, Franța a asigurat România că va susține aderarea țării noastre în Spațiul Schengen.

La rândul său, oficialul de la Paris a confirmat susținerea României pentru aderarea la Spațiul Schengen.

”Este vorba și despre aderarea României la spaţiul Schengen. Dorim ca acest dosar să avaseze. Vedem că de câţiva ani încoace, Franţa se află alături de dumneavoastră, pentru ca situaţia să progreseze”, a declarat Emmanuel Macron, în România.

De asemenea, președintele francez a vorbit și despre colaborarea statelor europene pentru a susține Ucraina, în contextul conflictului militar cu Rusia.

”Busola strategică a fost adoptată pentru a ţine cont de ameninţarea sporită în Marea Neagră. Suntem angajaţi împreună cu partenerii români în susţinerea Ucrainei adusă sub toate formele. Şi aici, împreună, am condamnat hotărât ţara agresoare”, a mai punctat președintele francez.

Cooperarea dintre România şi Franţa pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi binevenită, pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a punctat că vizita omologului său francez, Emmanuel Macron, reprezintă o nouă dovadă a ”relaţiei bilaterale excelente” dintre cele două state.

”Denunțăm situația, sancționăm Rusia, susținem ucrainenii ca să se lupte, dar să fim lucizi și să constatăm că noi nu ne lansăm într-un război. Nu suntem în război cu Rusia”, a spus președintele Emmanuel Macron, în cadrul vizitei sale din România.

”În ce privește transportul cerealelor din Ucraina înspre piețele internaționale, este clar că ne confruntăm cu o provocare logistică de o amploare etică. România este hotărâtă să joace un rol pozitiv, pentru a găsi cele mai bune soluții”, a spus, ulterior, Klaus Iohannis.

”România depune eforturi susținute, multidimensionale, în sprijinul Ucrainei, prin oferirea de rute pentru exportul de cereale, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. Autoritățile noastre caută soluții integrate pentru a face acest tranzit cât mai eficient, inclusiv cu sprijinul partenerilor noștri externi. Am stabilit, astfel, împreună cu domnul președinte să cooperăm apropiat pentru realizarea acestui obiectiv. De asemenea, am discutat și despre sprijinul substanțial pe care România și Franța îl acordă Republicii Moldova. Mă bucur că, după vizita de acum în România, domnul președinte va ajunge la Chișinău și, în acest context, am discutat despre cum putem ajuta Republica Moldova să facă față multelor provocări cu care se confruntă ca urmare a crizei de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. O importantă inițiativă în acest scop o reprezintă Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova pe care România, Franța și Germania au lansat-o, la Berlin, în aprilie, și am abordat pregătirile pentru conferința de follow-up pe acest subiect pe care România o va găzdui în această vară”, a spus Klaus Iohannis.

”Vizita dumneavoastră, domnule preşedinte, şi consultările substanţiale pe care tocmai le-am încheiat sunt o nouă dovadă a relaţiei bilaterale excelente de parteneriat strategic autentic dintre ţările noastre Inclusiv pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, cooperarea noastră pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi, pot să spun, foarte binevenită”, a spus Klaus Iohannis la Baza ”Mihail Kogălniceanu”.

Klaus Iohannis a mulţumit încă o dată pentru prezenţa militarilor francezi în România şi pentru asumarea de către Franţa a calităţii de lider al grupului de luptă NATO din ţara noastră, a cărui operaţionalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang. ”De altfel, un loc aparte al discuţiilor noastre l-a avut pregătirea Summit-ului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esenţiale pentru viitorul Alianţei şi pentru securitatea noastră comună. Astfel, am discutat cu prioritate despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul concept strategic, despre susţinerea partenerilor Alianţei şi perspectivele aderării Suediei şi a Finlandei”, a mai spus Klaus Iohannis.

Dezastrul din Capitală - Numărul dosarelor de despăgubiri în urma furtunilor violente a explodat.

 


În ultimii trei ani, asigurătorii au decontat distrugeri de 34 de milioane de lei în urma furtunilor, cam jumătate din sumele plătite în urma acestor violente fenomene meteo din 2014 şi până în prezent.

Furtunile puternice, care produc pagube importante, au devenit un fenomen din ce în ce mai des întâlnit în România. Conform datelor colectate la nivelul Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare (UNSAR), în ultimii 3 ani s-au achitat peste 34 de milioane de lei cu titlu de despăgubiri doar ca urmare a producerii acestui risc – în baza asigurărilor facultative pentru locuinţe. Din analiza acestor date reiese că asistăm la o amplificare a acestui fenomen, atât din punct de vedere al valorilor despăgubite, cât şi al numărului de daune avizate asigurătorilor, cu precădere în perioada verii.     

Astfel, despăgubirile achitate doar în aceşti ultimi 3 ani pentru riscul de furtună reprezintă mai mult de jumătate (52%) din totalul despăgubirilor efectuate în întreaga perioadă 2014-2021 ca urmare a producerii acestui fenomen. „Furtunile au devenit o realitate tot mai prezentă în viaţa noastră, fiind amplificate de schimbările climatice, iar urmările acestora se regăsesc şi în profilul despăgubirilor. Din păcate, ceea ce s-a întâmplat (marţi - n.red.) în toată ţara este un exemplu elocvent în acest sens. Ne aşteptăm să rezulte un număr semnificativ de dosare de daună”, a declarat Adrian Marin, preşedinte UNSAR.

Riscul de furtună şi, în general, fenomenele naturale extreme cauzate de schimbările climatice ocupă un loc important în clasamentul ameninţărilor de care românii se tem cel mai mult. Astfel, conform unui studiu sociologic realizat de către UNSAR anul trecut, schimbările climatice care se referă la manifestarea unor furtuni violente ocupă prima poziţie din clasament, urmate de valurile de căldură. „Deşi frecvenţa daunelor cauzate de furtunile violente creşte, iar riscurile sunt din ce în ce mai evidente, numărul locuinţelor care beneficiază de o poliţă de asigurare facultativă rămâne relativ scăzut. Aşadar, vom continua prin noi campanii de educaţie financiară, şi nu numai, să fim alături de oamenii care doresc să-şi protejeze cele mai importante bunuri pe care le au: locuinţele”, a subliniat Alexandru Ciuncan, director general UNSAR.

În România, asigurările facultative se pot încheia doar pentru locuinţele care sunt deja protejate de o poliţă obligatorie PAD, care acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremure, inundaţii şi alunecări de teren) până la limita de 20.000 de euro, respectiv 10.000 de euro, în funcţie de tipul construcţiei, indiferent dacă valoarea acesteia este mai mare.   În schimb, locuinţa poate fi protejată la valoarea ei reală şi pentru mai multe riscuri (incendiul, explozia, furtuna, vijelia, căderile de corpuri, furtul, vandalismul etc.) printr-o asigurare facultativă. Acestor poliţe li se pot ataşa şi clauze speciale, precum asigurarea instalaţiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice sau electronice, bunurilor casabile, servicii de asistenţă tehnică la locuinţă, dar şi răspunderea civilă faţă de terţe persoane, pentru acoperirea pagubelor pe care le produceţi vecinilor la o inundaţie, de exemplu.   

Dezastrul din Capitală   

La ultima furtună din zona Bucureşti-Ilfov, cea de marţi, autorităţile susţin că au avut aproximativ 250 de intervenţii. Numai în Capitală au fost înregistrate 223 de intervenţii ale pompierilor militari. Este vorba de degajarea a 54 de copaci căzuţi, de evacuarea apei de pe 49 de străzi, dar şi din 91 de imobile şi 25 de curţi. În total au fost afectate 34 de autoturisme. Totul după ce în zona municipiului Bucureşti au fost averse torenţiale care au depăşit 40-50 de litri/mp, descărcări electrice, dar şi grindină de dimensiuni mici sau medii.   

Fenomene similare au fost înregistrate şi în localităţile Jilava, Măgurele, Vidra, Bragadiru, 1 Decembrie, Clinceni, Cornetu, Copăceni din judeţul Ilfov. În urma acestora, în Ilfov, au fost înregistrate 27 de intervenţii ale pompierilor militari, adică 6 degajări de copaci şi evacuarea apei de pe trei străzi şi din 18 imobile.    

Ploile nu se lasă aşteptate  Conform prognozei realizate de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru perioada 13-26 iunie 2022, estimare pusă la punct folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia, ploile vor mai „zăbovi” o perioadă în România.

Dmitri Medvedev : „Cine a spus că în doi ani Ucraina va mai exista pe harta lumii?”

 


Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a publicat miercuri dimineaţa un nou mesaj în care insinuează că, în doi ani, Rusia va şterge de pe hartă Ucraina, în urma războiului.

În mesajul postat pe Telegram, Medvedev este suspicios cu privire la cererea Kievului privind importurile de energie în această iarnă, cu opţiunea de a amâna plata cu doi ani, conform The Guardian.    El sugerează că solicitarea nu are sens fiindcă, peste doi ani, Ucraina nu va mai exista. „Doar o întrebare. Cine a spus că în doi ani Ucraina va mai exista pe harta lumii?”.    De asemenea, Medvedev a mai lansat un alt mesaj dur, săptămâna trecută, la adresa Ucrainei şi a Occidentului, spunând că va face tot posibilul ca ucrainenii să dispară.    „Sunt adesea întrebat de ce postările mele pe Telegram sunt atât de dure. Răspunsul este că îi urăsc. Sunt nişte ticăloşi şi nenorociţi. Vor moartea pentru noi, Rusia. Şi cât voi fi în viaţă, voi face totul pentru a-i face să dispară”, a scris Medvedev, într-o postare care a adunat 182.000 de vizualizări, conform Euronews.    Fostul preşedinte rus nu spune direct la cine se referă, însă este uşor de ghicit că este vorba despre Ucraina şi Occident.   Medvedev a fost preşedintele Rusiei în perioada 2008 – 2012, sprijinit fiind de Vladimir Putin care ocupa atunci poziţia de premier.

https://adevarul.ro/international/rusia/dmitri-medvedev-noua-declaratie-halucinanta-cine-spus-doi-ani-ucraina-mai-exista-harta-lumii--1_62a998185163ec42719ad409/index.html

6.14.2022

Cum au distrus ”CORCITURILE” de la putere, DOVEZILE despre ISTORIA ANTICĂ a ROMÂNIEI

 

Invazia proștilor, sfârșitul umanității !

 



Marea dramă a omenirii nu este nici covidul și nici ciuma. Nu este nici HIV și nici măcar un război. Toate sunt depășite, ca intensitate și consecințe, de imensa, fabuloasa, de nepătruns prostie. Oamenii devin, pe zi ce trece, mai proști.

Nu ne tâmpim pentru că mâncăm soia sau, dimpotrivă, prea multă carne, ci pentru că am aruncat toată înțelepciunea omenirii la gunoi apoi i-am dat foc, nu de alta, dar trebuie să salvăm planeta. Nu o vom salva. Suntem prea mulți și, desigur, prea proști; cât timp nu ne putem salva pe noi înșine, cum am putea avea grijă de biata planetă. E incredibil cum prostia a devenit pandemică, reușind să distrugă în câțiva anișori tot ce a clădit și creat omul mai de preț. 

Generația decrețeilor, cea care a crezut că poate schimba lumea din temelii, cu Dumnezeu alături, va pleca în curând, lăsând în urma sa un ultim și de neacoperit gol. Suntem ultimii care am devorat, ascunși sub plapumă, furând lumină de la o lanternă prăpădită, cărțile copilăriei. Cu foi rupte de atâtea recitiri, știam pe de rost pasaje întregi din "La Medeleni" și, deși nu era cazul, replicile lui Scarlett...

Suntem ultimii care am scos din minți străzi întregi cu strigăte de "nenea, ne dați mingea" și "tanti mama lui Arpi, vine Arpi jos?" cu joaca până noaptea târziu, când acasă ne aștepta fie o scatoalcă, fie o urecheală, dar, inevitabil, căldura insuportabilă a locuințelor devenite, în toiul vacanței de vară, adevărate cuptoare că, de, nu știam nimic de reabilitare..

Plecăm încet și, odată cu noi, dispare acel "sărumânaaaaa" aruncat cu putere oricărui cetățean întâlnit pe scara blocului, cunoscut sau nu. Azi e suficient să arunci un "bună" din vârful buzelor țuguiate, cu ochii dați artistic pesta cap, în genul "ce favoare îți fac, bro..."

Pleacă în curând generația ce asculta, alături de părinți, ascunși în colțul bucătăriei, "Europa liberă" cu urechea lipită de un radio prăpădit, ce hârâia ca un bolnav tbc-ist, înțelegând, pe cât se putea, că trăia într-un non sens care azi (ce oroare) începe să pară, de-a dreptul frecventabil. Am fost copiii deprinși cu respectul, maturizați înainte de vreme, aruncați în apă fără să știm să înotăm, că "doar așa poți răzbi", auzeam țipând de pe marginea bazinului...

Am fost adolescentele leșinate de emoție că ne-am pupat la reuniune cu vreun drăguț cu un an mai mare, sperând în taină la un dans mai lent, feriți eventual de ochii lui dirigu... Mi-e tot mai greu să înțeleg lumea în care trăiesc și pun asta pe seama faptului că azi cartea a devenit un moft penibil și demn de dispreț. Că a fi educat și cu un minim de cărți citite este doar o manifestare a unei slăbiciuni, în mințile netede ale celor care decid soarta lumii.

Am devenit o adunătură de bipezi cu ochii țintiți în niște aparate obsedante, care fac dovada statutului social. Am devenit niște biete marionete ale unor indivizi la fel de proști precum cei care, cândva, erau trecuți în clasa a cincea doar de milă. Planeta întreagă este condusă de cei care nici să copieze corect nu erau în stare. Iar noi suntem în top... Și asta pentru că nu ne pasă de nimic. Nu ne pasă de mizeria din jurul nostru pentru că nu ne pasă de mizeria din noi. Devenim din ce în ce mai limitați, sfârșind, probabil, prin a emite sunete guturale, așteptând răspunsul din telefon. Vom deveni maimuțe ce știu să tasteze. Pe măsura ce prostia se înscăunează, transformăm în bășcălie tot.

Pentru că nu mai citim, ne lăsăm influențați de indivizi fundamental idioți, dar care știu să mintă și să fie vocali, să ne promită ultimul telefon sau cea mai bună variantă de laptop. Am ajuns mult mai jos decât votanții pentru o găleată de plastic și pentru asta nu e Europa de vină. Ne batem joc de țara asta zi de zi, de trecut și de oamenii care au murit ca noi să putem să ne îndopăm cu pizza și Coca Cola. Viața se reduce la cât mâncăm, ce mașină cumpărăm, în ce zonă a globului ne pozăm pentru a muri de invidie vecinul de la parter.

Vom pleca și odată cu noi va pleca generația care asculta Pink Floyd și Led Zeppelin, dar dădea iama și la filarmonică și operă, îmbrăcați la patru ace, cu muieri ce arătau și se comportau ca niște doamne, cu bărbați cel puțin încălțați corect. Se vor duce, în curând, ultimele bastioane ale simplității și firescului. Lăsăm lumea pe mâna celor care au, totuși, un scop comun. Viața fără Dumnezeu. 

Judecător Adriana Stoicescu

GH. PIPEREA: ”Un guvern demis nu poate emite ordonanțe de urgență”

 


Am fost azi, la 7,30 dimineața, la TVR, la o emisiune matinală pe teme de interes comun și curent. Am vorbit despre recensământul digital și despre pericolele digitalizării – jurnaliștii de la postul public au fost curioși (sau, după caz, stârniți) în legătură cu conținutul unor postări ale mele relative la riscurile de a vă pune la dispoziția unor persoane sau instituții rău-voitoare datele cu caracter personal, date pe care INS vi le culege lunile astea sub masca unui neutru și obișnuit recensământ al persoanelor și al locuințelor. 

Printre altele am atras atenția – iar vouă, cei ce ați mai răsfoit această pagină vă reamintesc – că OUG nr. 19/2020 privind organizarea recensământului a fost publicată în Monitorul oficial, sub semnătura ex-premierului Ludovic Orban, în data de 12 februarie 2020, la 7 zile distanță de momentul demiterii în Parlament a guvernului Orban 1 (5 februarie 2020). Potrivit Constituției, un guvern demis nu poate emite ordonanțe de urgență. Actul normativ care reglementează recensământul poate fi declarat în totalitate neconstituțional. Cum se ajunge la asta? Simplu: orice persoană amendată pentru că nu s-a (auto)recenzat poate ataca procesul verbal de contravenție în instanță, unde va cere sesizarea CCR cu o excepție de neconstituționalitate, pe acest motiv, al uzurpării calității oficiale de premier al României de către L. Orban. Dacă vor fi o mie de astfel de dosare, vor fi o mie de șanse de anulare a OUG nr.19/2020. Dacă vor fi 10 mii de dosare de acest fel, vor fi 10 mii de astfel de șanse. Iar CCR va putea constata neconstituționalitatea acestei OUG pe motivul extrinsec al limitării atribuțiilor guvernului demis. De aceea, întregul recensământ poate fi anulat (iar banii cheltuiți pot fi trecuți la „pierderi” din exploatare, la fel ca izoletele, ventilatoarele, măștile neconforme și geandurile - cruce ale lui Arafat). 

Acest raționament a fost acceptat ca fiind (teoretic) valabil chiar de purtătorul de cuvânt al INS, prezent în emisiune. 

Am mai spus și că povestea cu prelucrarea statistică a datelor cu caracter personal și cu distrugerea după 3 luni de la finalizarea recensământului nu stă în picioare, la fel cum nu stă în picioare povestea cu „siguranța” lor, pe motiv că le-ar păzi bine STS (serviciu secret care, de altfel, s-a ocupat f f bine și de alegeri din 2019 încoace – atât de bine încât a ieșit din urna digitală de fiecare dată cine trebuie - și de cifrele pandemiei). De ce nu stă în picioare? 

Unu – datele nu se transformă imediat în statistică, ci numai după multe luni de zile de la colectare, timp în care pot fi vizualizate de Banca Mondială (proprietarul softului), de UE, de industria pharma, de big tech etc. și pot fi atacate de hackeri (s-a văzut ce sigure sunt serverele autorităților la ultimul atac al hackerilor ruși …). 

Doi – distrugerea datelor culese se realizează nu în trei luni de la colectare, ci în trei luni de la finalizarea recensământului, planificată pentru 31 iunie 2023. Pînă atunci toate aceste date brute sunt la dispoziția cui are interes. 

Trei – pe lângă chestia cu codul QR, care a cules date medicale și de tot felul de alte naturi de la cca 11 milioane de cetățeni, acum recensământul va culege și mai multe astfel de date (unele coicidente cu cele culese deja pe codul QR). Sunt deja 11 milioane de autorecenzați (mă rog, cifra este cu mult exagerată, la fel cum au fost exaggerate/măsluite și cifrele plandemiei). Așa că gestionarii de baze de date, care oricum vă știau mai bine decât vă știți voi înșivă, vor avea acum și mai mult surplus comportamental de la voi, suficient pentru a vă construi un avatar digital aproape de 100% completitudine. Creatura aceea digitală, copia voastră rea, va ajunge să vă ia locul. Va decide în locul vostru. 

De aceea este important ca, atunci când puteți, să reduceți această recoltă și să amânați cât puteți digitalizarea completă a omului normal. 

Este lupta pentru ceea ce este în interiorul vostru – nu îi lăsați să vă golească pe dinăuntru, căci vă vor umple cu ei înșiși.  

Notă suplimentară:  Ghidul European Data Protection Board de aplicare a Directivei privitoare la protecția datelor cu caracter personal (GDPR) arată, la pct. 16, că este improbabil ca o autoritate publică să se bazeze pe un consimțământ real și informat al persoanei fizice la procesarea unor date cu caracter personal întrucât, ori de câte ori un colector, gestionar sau controlor de astfel de date face parte dintr-o autoritate publică, între funcționar și persoana fizică – simplu particular există un clar dezechilibru de putere (imbalance of power), care îl împiedică pe simplul particular să refuze să își dea acest consimtământ sau să aleagă alternative realiste la colectarea și stocarea datelor sale cu caracter personal. 

Dacă refuzul consimțământului este sancționat cu amenzi, este evident că simplul particular nu are de ales între a da sau a nu da acele informații cu caracter personal, ci între a fi sancționat sau nu. Este exact ceea ce s-a întâmplat atâta amar de vreme în cazul testelor pisiar și al certificatului „sanitar” digital, în plandemie, și ceea ce se întâmplă acum cu recensământul. Între a lua sau a nu lua amendă, între a continua sau nu continua slujba (deci, între a avea sau a nu avea venituri de subzistență), omul simplu va prefera să nu ia amendă și să își păstreze slujba. Rar vor exista oameni liberi, nesupuși, care să conteste în instanță măsura totalitară sau să facă plângere contravențională (chestii care implică și unele costuri cu avocații, iar avocați, „se știe”, sug sângele poporului și nu fac decât să încaseze onorarii colosale, în loc să stea toată ziua să compună osanale de preamărire a autorităților, a procurorilor, a experților, a eroilor din linia întâi, a marilor războinici ai statisticilor, a mesianicilor globali etc.). Iar acesta este un aspect pervers și mizerabil al noului totalitarism, un lamentabil amurg al zeilor.

Ghe. Piperea

6.13.2022

UNII OAMENI FAC LUCRURI EXTRAORDINARE !

 

CEI MAI FRUMOȘI CAI

 

Tezaurul României NU este la RUȘI ! Vizionați pentru a afla adevărul

 

CITATE CELEBRE DESPRE VIAȚĂ - MIHAI EMINESCU

 

Bucureştiul pierdut !

 

Banca Rusiei a redus dobânda cheie de la 11% la 9,5%

 


Dobânda de referință a Băncii Rusiei, de care depinde nivelul ratei dobânzilor la depozite și costul creditelor, a fost redusă cu 150 puncte de bază, relatează RBС.

Autoritatea de reglementare a luat această decizie în cadrul ședinței programate pentru 10 iunie 2022. Banca Centrală a anunțat că va evalua oportunitatea reducerii în continuare a dobânzii cheie la următoarele reuniuni.

Experții consultați de cotidianul economic RBС așteptau o reducere a dobânzii cheie cu 100 puncte de bază, până la 10%, în timp ce o parte dintre analiști nu au exclus o acțiune mai semnificativă din partea autorității de reglementare – o scădere cu 150-200 puncte de bază, până la 9-9,5%. În opinia lor, principalul motor al reducerii rămâne încetinirea inflației, rubla puternică și diminuarea ritmului de creditare.

Economistul șef al băncii VTB Moi Investiții, Grigori Jurov, consideră că riscurile inflaționiste, chiar dacă au coborât pe plan secund, se mențin în continuare. Dezinflația a fost provocată, în principal, de evoluția prețurilor la produse horticole (prin tradiție cel mai volatil segment al coșului de consum) și la produsele nealimentare (care depinde de evoluția cursului valutar). În opinia expertului, deocamdată nu poate fi exclus un al doilea val de creștere a prețurilor. În plus, în condițiile unei oferte agregat mult mai mică și a politicii bugetare de stimulare important este să nu se exagereze cu supraîncălzirea cererii. ”De aceea, noi așteptăm ca, după ședința din iunie, Banca Centrală să revină la pașii standard de modificare a dobânzii cheie (25-50 puncte de bază) și să o reducă treptat”, a estimat expertul.

http://www.vestidinrusia.ro/2022/06/12/banca-rusiei-a-redus-dobanda-cheie-de-la-11-la-95/

Euforia occidentală, referitoare la victoria Forțelor Armate ale Ucrainei se stinge treptat !

 


Euforia occidentală, potrivit căreia operațiunea militară specială a Rusiei se va încheia cu victoria Forțelor Armate ale Ucrainei se stinge treptat, scrie cotidianul The Washington Post, citat de Lenta.ru.

”Euforia dispare pe măsură ce Rusia își adaptează tactica, își reia ritmul și își impune forța copleșitoare de foc împotriva unor forțe din Ucraina excelent echipate”, scrie autorul articolului din Washington Post.

Potrivit jurnalistului american, devine tot mai evident faptul că este greu de crezut că se va reuși ”respingerea” Forțelor Armate ale Rusiei, deoarece puterea lor este prea mare, iar potențialul de luptă nici pe jumătate folosit.

De la bun început s-a mizat pe un fiasco al Rusiei în Ucraina, dar forța ei militară i-a permis să redirecționeze traiectoria acțiunilor militare. ”Rușii au mari resurse, nu se grăbesc nicăieri. Iată de ce, motivele de optimism s-au redus considerabil”, a concluzionat jurnalistul de la Washington Post.

Anterior, colegul lui de breaslă din Italia, Marco Travaglio, a declarat că Rusia va repurta o victorie asupra Forțelor Armate ale Ucrainei, în pofida informațiilor contrare din mass-media occidentale. În același timp, el a criticat publicațiile ce răspândesc informații false despre armata rusă.

6.11.2022

Raport asupra banalităţii răului - Femei în securitate

 

Oamenii de știință au dezvăluit SECRETUL FERICIRII și al SĂNĂTĂȚII

 



”NU E TIMP - ATÂT DE SCURTĂ E VIAȚA - PENTRU CERTURI, 
SCUZE, GELOZIE, REPROȘURI.
E TIMP DOAR PENTRU IUBIRE, ȘI NICI PENTRU EA 
NU E DECÂT O CLIPĂ...”

Mark Twain

Ce misiune ar fi avut, de fapt, avionul misterios care a survolat fără autorizaţie România şi ţările vecine

 


Un avion de tip Beechcraft a plecat fără autorizaţie din Ungaria, a traversat România, a trecut prin Serbia şi a aterizat în Bulgaria, cu şase avioane de vânătoare după el şi fără să răspundă apelurilor piloţilor militari. 

Experţii militari spun că ruşii au testat capacitatea de reacţie a NATO.

Misterul continuă să învăluie incidentul aerian în timpul căruia un avion privat decolat din Ungaria a traversat timp de mai bine de o oră România, a „ciupit” puţin din Serbia, după care s-a „topit” în Bulgaria. Totul după ce pe urmele lui au fost succesiv trei grupări de câte două avioane ale NATO. 

În ciuda eforturilor repetate ale militarilor, pilotul misterios nu a răspuns interogărilor radio şi nici semnalelor vizuale transmise de aeronavele interceptoare.   Conform datelor de până acum, aeronava bimotor de mici dimensiuni, de tip Beechcraft, la bordul căreia se aflau două persoane, a decolat miercuri din Ungaria, din zona Debreţin, în jurul orei 17.30, fără a avea un plan de zbor aprobat şi fără a avea pornite mijloacele electronice de identificare de tip transponder. 

Aeronava a fost interceptată rapid în spaţiul aerian al Ungariei de două aeronave militare ale Forţelor Aeriene Ungare, de tip JAS 39 Gripen, la ora 17.38, dar nu a răspuns interogărilor piloţilor maghiari. 

„În jurul orei 17.49, aeronava a intrat în spaţiul aerian al României, în zona Oradea, fiind însoţită de cele două aeronave militare maghiare, în baza acordului cross-border dintre România şi Ungaria. 

La ora 17.58, aeronavele maghiare s-au întors către bază, ţinta fiind preluată de două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene ale SUA, dislocate pe Baza 86 Aeriană Feteşti, care se aflau în misiune de patrulare în spaţiul aerian al României. 

Misiunea celor două aeronave americane a fost similară, de interogare radio, identificare vizuală şi escortare a aeronavei-ţintă. Nici apelurile piloţilor americani nu au avut succes”, a transmis Ministerul Apărării Naţionale (MApN) într-un comunicat în care a mai precizat că avionul misterios a circulat în România pe traiectul Oradea - Caransebeş - Drobeta Turnu Severin. 

La ora 18.36, aeronavele americane au solicitat aprobarea de revenire pe Baza 86 Aeriană, misiunea de poliţie aeriană fiind preluată de două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române, decolate de pe aceeaşi bază aeriană, care au continuat demersurile de interogare, dar tot fără succes. 

Mai mult, avionul Beechcraft a intersectat, în jurul orei 19.00, pentru un interval de aproximativ două minute, şi spaţiul aerian al Serbiei, într-o zonă aflată între Drobeta-Turnu Severin şi Korbovo, iar la ora 19.09, a traversat în spaţiul aerian al Bulgariei. 

Ulterior, MApN a anunţat că autorităţile bulgare investighează, la sol, „zona ultimei poziţii cunoscute a ţintei, pentru identificarea aeronavei şi stabilirea detaliilor”.

După ceva timp, Ministerul ungar al Apărării a comunicat că „miercuri după-amiază, 8 iunie, Centrul Comun de Operaţii Aeriene al NATO a ordonat decolarea avioanelor de luptă maghiare (...) din cauza unei aeronave mici cu însemne lituaniene care zbura din Slovacia în România”.   „Avionul a aterizat în zona Hajdúszoboszló pentru realimentare, dar a decolat la scurt timp după aterizare. 

Două avioane au escortat mica aeronavă până când un avion de luptă american a preluat misiunea în spaţiul aerian românesc. 

Avioanele de luptă maghiare s-au întors ulterior la baza Kecskemét”, a precizat Ministerul ungar al Apărării.   

Ulterior, din verificările autorităţilor maghiare a rezultat că avionul lituanian a aterizat ieri după-amiază la baza Aero-Clubului Hajdúszoboszló de lângă Debreţin fără permisiune, iar două persoane au coborât şi cel mai probabil au realimentat aparatul din canistrele pe care le aveau la bord. 

„Poliţia a sosit la aeroport şi a încercat să-l împiedice să decoleze din nou. Nu a reuşit însă, iar după 10 -15 minute avionul s-a ridicat din nou în aer”, a declarat managerul bazei, István Juhos.   

În cursul zilei de joi, Ministerul bulgar al Apărării a reacţionat şi el, dar a adâncit şi mai mult misterul. „Pe 8 iunie, în jurul orei 19.09, un avion de mici dimensiuni a intrat în spaţiul aerian al Bulgariei când au şi fost activate Forţele Aeriene. S-a stabilit că avionul a aterizat în ţara noastră şi cu asistenţa Ministerului de Interne a fost localizat locul de aterizare. Cazul este în curs de anchetă”, a precizat.

Ce spune legea  

Toate cele şase avioane militare ale Magyar Légierő, US Air Force şi ale Forţelor Aeriene Române au respectat procedurile NATO pentru intervenţia în astfel de cazuri. MApN a precizat chiar din primul comunicat că aeronava intrată ilegal pe teritoriul României „nu a manifestat un comportament ostil sau periculos”.   Totuşi, Costin Georgescu, fost director al SRI, susţine că procedurile de intervenţie pentru astfel de cazuri sunt prea laxe şi devin chiar şi periculoase, mai ales în contextul războiului din Ucraina. „Ar fi de râs dacă nu este de plâns, ca să spun aşa. Parcă suntem de pe altă planetă.   E ca şi când prinzi hoţul în curtea ta şi te limitezi să-l întrebi ce face, dar îl laşi să plece liniştit Costin Georgescu fost director SRI.   

Cum să laşi un avion să-şi facă de cap în spaţiul tău aerian? Un avion se poate transforma oricând într-o armă teribilă. Ca să nu mai spun de spionaj. Trebuia somat şi folosit focul de avertisment. Nu cred că în acest caz nu se supunea. E ca şi când prinzi hoţul în curtea ta şi te limitezi să-l întrebi ce face, dar îl laşi să plece liniştit”, a precizat Costin Georgescu.    

La rândul lui, expertul militar Aurel Cazacu este categoric atunci când spune că în acest caz avem parte de o testare a capacităţii de răspuns a NATO. „Ruşii au vrut să vadă în cât timp şi cum reacţionează poliţia aeriană a NATO. 

Ruşii au vrut să vadă în cât timp şi cum reacţionează poliţia aeriană a NATO. Şi am demonstrat că funcţionează Aurel Cazacu expert militar   Şi am demonstrat că funcţionează, dar sunt de părere că avionul agresor trebuia obligat să vină la sol. Şi nici măcar nu trebuia tras în el. Avionul de vânătoare se putea plasa în faţa lui, iar aeronava agresoare intra în jetul motorului şi era obligată să aterizeze. Oricum, nu trebuia să fie lăsat să-şi facă de cap”, a subliniat Aurel Cazacu.