KLAUN IOHANNIS : ”Vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază”.

 

Desfășurările impresionante de trupe ruse în zona graniței cu Ucraina, cu unele informații indicând până la 150.000 de militari, au încordat mult relațiile dintre Moscova și Washington și au stârnit îngrijorări mari în statele din așa-zisul flanc estic al NATO.

După ce președintele Joe Biden l-a sunat pe omologul rus, la scurt după ce l-a numit „criminal”, și i-a propus o întâlnire față în față în următoarele luni, ministrul rus al Apărării a anunțat că recenta concentrare de trupe și tehnică militară, în special în Crimeea, a fost parte dintr-un exercițiu, iar acest exercițiu s-a încheiat și forțele ruse se vor retrage la bazele lor. Analiștii se întreabă însă dacă aceasta este „dezescaladarea” la care au făcut apel liderii vest-europeni în ultimele săptămâni sau dacă este calmul dinaintea furtunii.

Oricum, ministrul rus Serghei Șoigu a spus că le-a ordonat militarilor să stea în alertă și să fie gata să răspundă oricăror „evoluții adverse” în timpul exercițiului militar al NATO ”Defender Europe 2021”. Acest din urmă exercițiu, care se va desfășura până în luna iunie, este considerat cel mai amplu organizat de NATO în ultimii 25 de ani.

 La îngrijorările legate de desfășurările ruse de trupe și tehnică militară se adaugă disputa diplomatică gravă dintre Moscova și Praga, cu expulzarea  a zeci de diplomați din cele două capitale, după ce serviciile cehe de informații au acuzat GRU de aruncarea în aer a unui depozit de muniții, în 2014.

Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat, pe 21 aprilie, ce poziție are față de toate aceste evolutii îngrijorătoare, mai cu seamă că la București era reunită trilaterala Polonia-România-Rusia, înființată în 2012 și axată pe probleme de securitate. Președintele României a spus: ”Vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază”. E drept, președintele a fost și mai clar: ”Nu vreau să intru în foarte multe detalii de tip militar, nu este cazul, nu se face, dar vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază”.

Deci nu trebuie să ne facem griji, la Cotroceni și la guvern se lucrează.

Dacă ”nu se face” să vorbim despre detaliile de ordin militar, atunci să vorbim măcar despre cele de ordin economic. La București au sosit miniștrii de Externe ai Turciei și Poloniei, două țări cu care România are semnate Parteneriate Strategice. Ce au adus României aceste parteneriate strategice? Până acum nu au adus decât ”reuniuni de flanc” NATO și autobuze și tramvaie fabricate în Turcia pentru marile orașe ale României, în detrimentul unor oferte venite din partea unor companii care produc în România. Până acum, am văzut cum, în momente mai dificile, fostul premier Victor Ponta s-a dus să-și trateze genunchiul în Turcia, aducând aminte de piciorul în ghips al generalului Victor Stănculescu. Bun și la asta parteneriatul cu Turcia.

Până acum, parteneriatul cu Polonia nu a fost decât o bucată de hârtie uitată într-un sertar, câtă vreme guvernele de la București au contemplat cum companii poloneze ”fură” afaceri gândite de companii din România, implicate însă în dosare de corupție în momente decisive, iar companii din Polonia (scutită de o Monica Macovei și de MCV) asupra cărora planau aceleași dubii au ieșit câștigătoare. Parteneriatele acestea strategice cu Turcia și Polonia nu au schimbat cu nimic poziția României în relațiile comerciale – o țară în care se vând pe bani grei produse cu branduri occidentale fabricate în Polonia și Turcia. Dar nu-i nimic, președintele este pe fază.

Donald Tusk ne-a sedus vorbind în limba română la lansarea președinției române a Consiliului UE, după ce a condus un guvern polonez care s-a luptat să pună mâna pe afaceri la care râvneau si companiile din România. Tusk a dat exemplu de leadership și diplomație. Klaus Iohannis ne asigură însă că e pe fază.

Unde vor duce mai departe aceste parteneriate strategice. La cât de elogioase sunt analizele din ultimele săptămâni publicate în România despre cum dronele turcești au zdrobit tehnica militară sovietică cu care au luptat armenii în războiul pierdut din Nagorno-Karabah, se pune de un lobby pentru achiziții militare din Turcia. Și poate și Polonia speră să vândă în România tehnică militară americană făcută însă în Polonia, unde guvernele de la Varșovia au avut grijă să asigure locuri de muncă.

Invitați la trilaterala de la București sunt și miniștrii de Externe din Georgia și Ucraina (cele două state cărora SUA au vrut să le deschidă ușa NATO la summitul din 2008 de la București, când statele vest-europene s-au opus). Șeful diplomației ucrainene reprezintă un stat al cărui ambasador în Germania a făcut o declarație nefericită, dacă nu iresponsabilă: ori ne admiteți în NATO, ori ne dezvoltăm arme nucleare. Iar președintele Ucrainei a făcut și el presiuni pentru aderarea la NATO, în plin conflict cu Rusia. Cât despre Georgia, după cele două mandate prezidențiale ale lui Mihail Saakașvili, populația și politicienii, cu un pro-occidentalism ceva mai cerebral, au reacții democratice surprinzătoare, precum demisia recentă a premierului unui partid pro-rus în momentul în care liderul opoziției a fost arestat din rațiuni politice. Însă și regimul de la Tbilisi, și cel de la Kiev se zbat în zona gri a fostului URSS, bastioane cu veleități occidentale din care se aruncă săgeți asupra Moscovei și chiar asupra Vestului (vezi implicarea instituțiilor de forță ucrainene în alegerile americane din 2016 și 2020), cât ca regimurile oligarhice să-și mențină impunitatea.

Aceasta este lumea care se reunește din când în când la București. După aderarea la NATO și UE, România a avut șansa de a se întoarce cu fața către Europa Centrală și de Vest. Poate că și alegerea sasului Klaus Iohannis a fost expresia unei asemenea dorințe. Însă ”portavionul Romania” s-a îndreptat către Est. Dar nu către China, unde micile economii din UE au interdicție de la mai marii de la Berlin și Paris, iar companiile românești asociate cu China pierd licitații pe banda rulantă. Nu, Estul înseamnă voturile din Republica Moldova, înseamnă războiul din Nagorno-Karabah, dronele turcești, gazele din Azerbaidjan, fantoma gazoductului Nabucco. Ce mai contează că, ieri, Comisia Europeană nu a fost de acord cu Planul Național de Redresare și Reziliență, că ne îndreptăm către un ultim cerc concentric al UE alături, poate, de Ucraina, ce mai contează că nu producem mai nimic în țară, câtă vreme stăm pe metereze în Flancul Estic al NATO, votăm geopolitic, mâncăm geostrategie, luptăm împotriva corupției și avem o statuie a lui Gaidar Aliev la București, rămasă moștenire de la Traian Băsescu. Nu mai contează nimicurile astea când președintele, sărbătorind Ziua Pământului în Balta Văcărești, ne spune că ”e pe fază”.

Călin Marchievici

SCHIMBĂRILE DIN POLITICA GERMANIEI DAU FRISOANE U.E.

 

Surpriză mare în Germania la doar câteva zile după ce, în urma unui duel fratricid ce a durat o săptămână, fapt neobișnuit pentru foarte disciplinatul partid Uniunea Creștin Democrată (CDU), a fost desemnat noul lider al acestei formațiuni politice, Armin Laschet, 60 de ani, ce-i va suceda Angelei Merkel și care, la alegerile din toamnă, va încerca să devină cancelar: un sondaj de opinie îi plasează pe Verzi pe primul loc în opțiunile electoratului! Ei sunt creditați cu 28% , în creștere cu 5%, iar CDU/CSU cu 21%, în scădere cu 6%! Revenind la desemnarea urmașului Angelei Merkel în fruntea acestui partid, el a fost plebiscitat luni noaptea, după mai multe zile de discuții aprinse cu ușile închise și la capătul altor șase ore într-o reuniune on-line a Comitetului Executiv al CDU. El a fost în competiție cu Markus Söder, liderul CSU, aripa bavareză a acestui partid, care a anunțat că acceptă decizia instanțelor conducătoare. Armin Laschet, care a fost votat de 77,5% dintre ele, un procent neașteptat de mare, în vreme ce contracandidatul său a primit 22,5%, preluase conducerea partidului în ianuarie, prezentându-se ca partizan al continuității liniei centriste moderate adoptate de Merkel. Cum Söder a contestat vehement această învestitură, faptul a condus la dispute acerbe în sânul CDU/CSU în perioada care a urmat.

Armin Laschet

Dreapta, mai divizată ca oricând

Din ianuarie și până acum, Armin Laschet, care conduce cea mai populată regiune germană Rhenania de Nord-Westphalia, a întreținut suspansul asupra intențiilor sale, ceea ce a dus la creșterea tensiunii, el oficializându-și candidatura doar la 11 aprilie. A doua zi, el a primit un prim vot din partea fruntașilor CDU, instanța care l-a desemnat luni noaptea reprezentând un eșantion mai larg al responsabililor partidului. Între timp, în rândurile CDU/UCS tensiunea crescuse după ce amintitul Markus Söder a obținut sprijinul mai multor mahări consevatori. El avea și un argument considerat de greutate de politologi: era considerat, de departe, preferatul sondajelor de la acea oră care-i dădeau pe conservatori drept favoriți pentru păstrarea postului de cancelar după alegerile legislative din 26 septembrie a.c. Astfel, o recentă anchetă a canalului tv ARD arăta că 44% dintre nemți îl considerau apt să conducă conservatorii la alegeri și doar 15% îl preferau pe concurentul său. Apoi, cu numai două zile înaintea marii confruntări Laschet-Söder, acesta din urmă obținuse sprijinul organizației tineretului conservator și chiar și delegații veniți din fosta RDG, de obicei reținuți când vine vorba de o candidatură provenită din bogata Bavarie a lui Markus Söder, au optat pentru acesta din urmă, deși este mai de dreapta decât Laschet. Decis să fie primul bavarez care devine cancelar, Söder declara: „Sunt gata să-mi asum responsabilitatea de a mă pune 100% în serviciul acestei țări și al poporului și doar dacă o largă majoritate o vrea și o susține”, a zis el, repetând că „va respecta” o eventuală decizie a Comitetului Executiv al CDU. În paralel, luni, Laschet l-a invitat după amiază pe „fratele vitreg inamic” la o „discuție amicală” în doi. Lucrurile păreau simple pentru Söder, el prevalându-se și de susținerea „bazei”, dar nu a obținut-o, cum spera, și pe cea a deputaților conservatori. Cum transmiteau France Presse și Euronws, reuniți luni seara, „tenorii” din CDU nu au apreciat drept rezonabil să se lanseze într-o aventură care ar fi constat în dezavuarea lui Armin Laschet ajuns în fruntea CDU acum trei luni, ceea ce ar fi dus la o criză mare și lungă în partidul majorității, aflat la putere de 16 ani. În plus, se pare că a contat mult și că dreapta germană nu a avut decât în două rânduri-1980 și 2002- un candidat aparținând CSU la postul de cancelar, ambele soldate cu eșec! Oricum, o confruntare precum cea de acum dintre CDU și CSU s-a consemnat rareori după război între cele două partide „surori”. Ca urmare, analiștii cred că, în mod firesc, victoria obținută de Laschet va lăsa urme. De altel, chiar înainte de victoria lui, ziarul „Handelsbltatt” scria: „Cel ce va ieși învingător nu va pleca în poziție de forță. Söder sau Laschet știu că va urma o campanie electorală (pentru scrutinul din septembrie-n.n.), beneficiind doar de susținerea a jumătate din baza lor”. La rândul lui, ziarul „Suddeutsche Zeitung” nota: „Indiferent cine va fi învingătorul dintre și Laschet și Söder, îi va fi foarte greu să adune trupele foarte divizate într-o singură parte”. Din atare perspectivă s-a vorbit despre o „misiune herculeană”. De notat că, deși Laschet conduce partidul mai mare dintre cele două, popularitatea lui în rândul membrilor acestuia este slabă. În fine, în week-end, un apropiat al lui Lanschet, Dennis Radike, a amenințat cu ruperea pactului de neagresiune dintre cele două partide „surori”. Acesta prevede ca CDU să nu prezinte candidați în Bavaria, iar CSU să facă la fel în restul țării.„Dacă Söder vrea să-și impună candidatura pentru postul de cancelar, dacă vrea să distrugă CDU, atunci implementarea CDU în Bavaria nu mai poate fi un tabu”, a spus Radike. Pe scurt, tabăra conservatoare a părut mai diviziată ca oricând în momentul desemnării celui care vrea să-i urmeze cancelarei Marel la viitoarele alegeri legislative. Aceasta a stat de-o parte în toată perioada, ea având treabă cu pregătirea și adoptarea în Bundestag a controversatei legi privind scurt-circuitarea guvernelor landurilor în lupta contra Covid-19, când se vor institui restricții la nivel național, fiind prima dată când se recurge la așa ceva împotriva pandemiei. Este un moment deloc plăcut pentru cancelară, dovedit atât de faptul că țara numără 80.000 de morți din cauza Covid-19, iar vârful celui de al treile val nu a fost atins încă, într-o singură zi, 21 aprilie consemnându-se 23.000 de noi contaminări, cât și pentru că inițiativa guvernului Merkel din Bundestag a fost primită cu ostilitate de unele partide și mai ales cu demonstrații de protest în diferite orașe din țară.

Sondajul care dă frisoane dreptei

Cum spuneam încă de la început, luni au fost date publicității rezultatele unui sondaj realizat de RTL-ntv care au creat surprize de proporții în rândul opiniei publice și ale mass-media prin opțiunile exprimate în cazul partidelor politice, cât și al persoanelor ce ar candida la postul de cancelar. Astfel, în premieră absolută, Verzii se află pe primul loc cu 28%, în creștere cu 5%, ei fiind urmați de CDU/CSU, cu 21%, în scădere cu 5%, SPD, cu 13%, în scădere cu 2%, Liberali, cu 12%, în creștere cu 3%, AfD, extrema dreaptă, cu 11%, staționară, Linke (stânga), cu 7%, în scădere cu 1%. Da, este adevărat, CDU/UCS este principalul partid al Germaniei, dar erodarea celor 16 ani de guvernare plus felul în care a fost gesionată pandemia nu pot rămâne ără urmări în rândul electoratului. Ca urmare, mi se pare firesc șocul provocat de procentele preferințelor din sondajul de mai înainte.

Annalena Baerbock, noul star politic al Germaniei

Tot la 19 aprilie, Verzii din partidul ecologist german și-au desemnat copreședinta Annalena Baerbock, 40 de ani, drept candidată pentru postul de cancelară la alegerile din toamnă. „Prin candidatura mea, vreau să fac o ofertă întregii societăți”, spunea ea, prezentându-se ca partizană a schimbării. De notat că sondajul amintit arată că în ce privește opțiunile celor întrebați în legătură postul de cancelară, rezultatele au fost surprinzătoare și la acest capitol. Astfel, reprezentanta Verzilor Annalena Baerbock se afla pe primul loc cu 32% din intențiile de vot, ea fiind urmată de social democratul Olaf Scholz, cu 15% ,și de Armin Laschet, tot cu 15%, adică mai puțin de jumătate.„Azi începe, deci, un nou capitol pentru partidul nostru, iar dacă o facem bine va fi bine pentru țară”.„Sunt pentru reînnoire, alții sunt pentru stau-quo. Sunt convinsă că această țară are nevoie de un nou start pentru a traversa acest nou deceniu plin de sfidări”. Fostă campioană la trambulină, medaliată de trei ori cu bronz la campionatele Germaniei, ea s-a alătiurat Verzilor în 2005, an în care și-a dat masteratul de drept internațional la London School of Economics și în care partidul său a revenit în opoziție după șapte ani de guvernare alăturii de social democrații conduși de Gerhard Schroder, și, de asemenea, an în care Angela Merkel și-a început cei 16 ani de „domnie”. În cadrul partidului a avut o ascensiuner rapidă, fiind recunoscută pentru faptul că stăpânește la perfecție dosarele, îndeoseb pe cele privind chestiuni europene și internaționale. În 2008 a preluat conducerea federației Brandemburg, iar în 2013 a intrat în Bundestag, trei ani mai târziu făcând parte din reprezentanții Verzilor care au negociat cu cei ai CDU?CSU și ai social democraților formarea unei coaliții așa-numite „jamaicane”.Aceasta nu s-a concretizat, dar talentul de negociatoare dovedit de Annalena Baerbock și cunoștințele ei politice și cele de drept i-au impresionat mult pe toți colegii, ceea ce a făcut să fie aleasă în fruntea partidului. Acum, ea este cea mai tânără dintre candidații la cancelarie și singura femeie dintre cei trei reprezentanți ai principalelor partide din țară.

Cum arătam cu cinci luni înaintea scrutinului legislativ din 26 septembrie, pin care epoca Merkel se încheie, apar indicii din ce în ce mai clare că în Germania a sunat ora schimbării, dar nu în sensul clasic de până acum, al rocadei la putere între social-democrați și dreapta sau al menținerii la guvnare a coaliției celor două partide. Este evident că toți cei 16 ani ai guvernării Merkel în fruntea dreptei, la care se adaugă impactul gestionării pandemiei, nu vor rămâne fără urmări, fiind de văzut și ecoul acestora în rândul extremei dreapta, despre care cred că nu va fi deloc neglijabil. În al doilea rând este limpede că de rezultatele alegerilor din Germania vor depinde foarte multe lucruri importante în viitorul Uniunii Europene, cât și al relațiilor sale cu „suratele” din UE și nu doar de acolo, context în care, personal, întrevăd mutații și în raporturile Românei cu această țară pivot a continentului.

Dumitru Constantin

Diana Șoșoacă a ajuns la Psihiatrie !

 

Senatoarea Diana Șoșoacă și deputatul orădean Mihai Lasca l-au vizitat joi, pe Daniel Gașpar, bărbatul care l-a amenințat pe Facebook cu moartea pe șeful DSU, Raed Arafat. Cei doi parlamentari excluși din AUR au mers la Spitalul de Psihiatrie și Pentru Măsuri de Siguranță Jebel.

Gaspar a fost internat forțat în urma unei decizii judecătorești.

Vizita celor doi a fost anunțată pe Facebook de parlamentari, ambii excluși din AUR.

„AM REUSIT ! ….DANIEL GASPAR IN PERSOANA !

REDAM SUVERANITATEA LEGII SI DREPTATII !

PRECIZAM CA FOTOGRAFIILE SUNT FACUTE DE NOI, IAR CELE DE LA DEPARTARE SUNT FACUTE DE TELEFON DE PE MODUL AUTOMAT, DE ACEEA SUNT DE JOS IN SUS, TELEFONUL FIIND ASEZAT PE UN SCAUN !”, a scris Șoșoacă pe Facebook, atașând mai multe fotografii.

La ieșirea din spital, senatoarea Șoșoacă a făcut declarații.

„Mi-a spus că a fost o glumă făcută pe Facebook, cum fac atâția oameni, numai că el este cunoscut în Timișoara ca luptător civic și atunci oamenii sunt cu ochii pe el, oamenii din sistem, de la Poliție, Jandarmerie, Servicii și acum dl. Raed Arafat. Nu e bine să ți-l faci dușman pe domnul Raed Arafat, dar îl anunț că nu e bine nici să se pună cu mine și cu ceilalți. Până la urmă roata se întoarce, numai că noi acționăm legal, nu ilegal”, a mai transmis senatoarea.

„A fost un fel de răzbunare din partea sistemului, împotriva unui om care luptă de ani de zile împotriva acestui sistem. Suntem în urmă cu cel puțin 31 de ani”, a mai spus Șoșoacă.

Norma de hrană în spitale, care a fost promisă la 16 lei, de ieri până azi, s-a transformat în 11 lei

 

Norma de hrană în spitale, care a fost promisă la 16 lei, de ieri până azi, s-a transformat în 11 lei, acuză social-democrații într-o postare pe Facebook.

„Luați 1 leu. Săracilor ! Guvernul USR Plus PNL m-a mințit pe mine, managerii de spitale din România și pe toți oamenii care sperau că nu vor mai fi ținuți flămânzi în spitale.

Norma de hrană în spitale, care a fost promisă la 16 lei, de ieri până azi, s-a transformat în 11 lei !

1 leu ! Atât merită în ochii voștri un bolnav internat într-un spital din România ! Ați amânat cât ați putut de mult proiectul de lege inițiat de mine și de colegii din PSD prin care voiam să facem norma de hrană 40 de lei. Prin Lege ! Ca să nu mai apară diletanți care se joacă cu viețile oamenilor. Care una zic, alta fac !

Florin Cîțu, ai mințit și meriți soarta lui Vlad Voiculescu ! Românilor le-ar fi cel mai bine dacă ai sta acasă !””, a scris pe Facebook deputatul PSD Bogdan Ivan Gruia.

PSD-istul a publicat și hotărârea de guvern care modifică nivelul alocațiilor de hrană pentru consumurile colective din unitățile sanitare publice, care prevede la categoria „alți bolnavi adulți” suma de 11 lei.

Nivelul minim al alocației de hrană pentru un pacient internat într-un spital din România va fi de 16 lei pe zi, în timp ce plafonul maximal va fi eliminat, anunța la începutul lunii fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu.

Sfântul Gheorghe, 23 aprilie

 

Pe data de 23 aprilie creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. În tradiția populară, mai este întâlnit ca Sân-George sau Sângeorz, patronul naturii înverzite și al vegetației.

Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano Catolică îl sărbătoresc, pe 23 aprilie, pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Considerat cavaler al creștinătății, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este printre puținii sfinți al căror trup nu a fost împărțit, după moartea sa, în moaște în lumea întreagă. În popor, ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral.

Noaptea dintre 22 și 23 considerată de temut

Se spune că este bine ca oamenii să stea în casă în această noapte deoarece ies sufletele strigoilor, cei cărora le ies noaptea sufletele și bântuie prin sate, călăresc pe cozi de mătură și aduc probleme. Superstiția spune că este bine să se pună ghimpe, mărăcine sau crengi de măceș la ușa grajdului pentru ca strigoii să se înțepe când vin să ia vitele.

Mai mult, aceasta zi se spune că este una prielnică pentru a se face farmece de dragoste.

În ziua Sfântului Gheorghe, creștinii pun la porțile caselor crenguțe de fag sau iarbă verde pentru a avea un an roditor. Ramurile verzi sunt păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva bolilor.

O altă superstiție legată de această sărbătoare spune că de Sfântul Gheorghe nu este bine să dormi, pentru că vei lua somnul mieilor și vei fi adormit tot anul.

Tot în această zi, o altă superstiție spune că dacă te duci pe malul apei, stai culcat pe burtă și se întâmplă să vezi un pește, ai noroc tot anul.

Urzicatul este o altă superstiție practicat de Sfântul Gheorghe. Există convingerea că prin urzicat oamenii vor fi mai ageri, mai harnici și sănătoși în anotimpul cald ce urmează să înceapă.

Dacă înainte de Sfântul Gheorghe un om prinde un șarpe, el trebuie să-i taie capul, apoi să îl poarte la pălărie sau basma. Asta îi va permite să vadă strigoii călare pe animale.

Se spune  că, dacă ziua de Sfântul Gheorghe cade în post, tot anul, laptele vacilor și al oilor va fi de proastă calitate.

La biserici se împarte liliac, iar în unele regiuni, leuștean, pentru a păstra sănătatea oamenilor și a animalelor pe tot timpul anului și pentru a-i feri de rele.

Pentru a fi apărați de rele, oamenii se cântăresc, astfel ei cred că vor fi sprinteni până la anul, când obiceiul se reînnoiește.

Debut solid pentru Simona Halep în sezonul pe zgură

 

Halep, cap de serie numărul 2 la turneul WTA 500 de la Stuttgart, s-a calificat joi în sferturile competiției după ce a trecut fără emoții de cehoaica Marketa Vondrousova (20 WTA), pe care nu reușise să o învingă până acum. Halep s-a impus cu 6-1, 6-3, servind solid și returnând asemenea.

Simona a încheiat cu 3 aşi şi o dublă greşeală, faţă de un as şi două duble greşeli ale adversarei. Românca a avut un procentaj al punctelor câştigate cu primul serviciu de 73% (71% Vondrousova) şi de 92% (a pierdut o singură minge) cu al doilea. Halep nu i-a permis adversarei să îşi creeze nicio minge de break.

Halep a totalizat 22 de mingi direct câştigătoare, iar Vondrousova 8, încheind totodată cu 13 erori neforţate, faţă de 16 ale adversarei.

Meciul a durat doar de 56 de minute.

Până acum Halep şi Vondrousova mai fuseseră adversare de două ori, în ambele meciuri impunându-se sportiva din Cehia: 6-2, 3-6, 6-2, în martie 2019, în optimile de finală ale Indian Wells, şi 2-6, 7-5, 6-3 în mai 2019, în turul 2 la Roma. Marketa Vondrousova este finalista de la Roland Garros 2019.

Simona Halep va juca vineri în sferturi cu învingătoarea meciului dintre Belinda Bencic (12 WTA) și Ekaterina Alexandrova (34 WTA)

Veste importantă pentru cei care vor să înmatriculeze o mașină !

 

UDMR a depus în Parlament un proiect de lege care prevede reducerea birocrației și a costurilor în ceea ce privește înmatricularea și înregistrarea mașinilor.

Conform proiectului, înmatricularea mașinilor ar urma să se realizeze într-o singură zi.

„Mulți proprietari de mașini au declarat că procesul de înmatriculare al vehiculelor este foarte complicat în România. Acest lucru este cauzat de faptul că procedura de înmatriculare are loc în mai multe instituții, implică multă administrație, bani și timp”, a declarat Benedek Zakariás, viceliderul grupului parlamentar al UDMR.

Potrivit inițiatorilor, în cazul înmatriculării proprietarii ar trebui să se deplaseze într-un singur loc, de unde să li se elibereze toate documentele necesare pentru înmatriculare.

„Propunerea dispune ca înmatricularea vehiculelor să se desfășoare numai la sediile Registrul Auto Român (RAR). Momentan, programările trebuie făcute în două locuri, iar pentru a demara procedura de înmatriculare simplificată dorim să consolidăm acest sistem pentru a putea rezolva înmatricularea vehiculelor într-o zi și într-un singur loc”, a spus Bende Sándor, președintele Comisiei pentru industrii și servicii.

Dacă Parlamentul va adopta propunerea legislativă inițiată de către UDMR, aceasta va intra în vigoare începând cu anul viitor.

România revine în rândul țărilor normale, după plecarea lui Vlad Voiculescu

 

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vrea teste de salivă în școli, cel puțin pentru o anumită categorie de elevi și profesori. Până acum, testarea în școli a fost inexistentă, spune ministrul.

Sorin Cîmpeanu a fost întrebat, joi seară, la Digi24, despre testele de salivă folosite în Italia la copiii care revin la școală de luni și dacă, după blocajul avut la Ministerul Sănătății, „reia șantierul”.

„L-am reluat deja astăzi. Am avut o propunere în comitetul interministerial, urmează să formalizăm această solicitare și să se discute la nivelul Guvernului”, spune ministrul.

Întrebat dacă testarea ar putea să înceapă până săptămâna viitoare, Cîmpeanu spune: „ar trebui să se întâmple, pentru că nivelul de testare în școli a fost inexistent”.

Ministrul ar dori testarea cel puțin a elevilor cu simptome și a celor care au în jur cazuri confirmate, dar și a angajaților din educație care au suspiciuni că ar putea fi infectați.

„Oricum aceste teste trebuie să fie validate printre teste Real Time PCR, dar sunt un semnal de a atrage atenția că există o problemă”, spune Cîmpeanu.

Italia redeschide şcolile din 26 aprilie, iar reprezentanții statului au anunțat că vor să introducă teste de salivă pentru elevi.