Moscova : Există șansa normalizării relațiilor dintre Rusia şi SUA

 

Există șansa normalizării relațiilor dintre Rusia şi SUA și nu trebuie ratată, a declarat viceministrul rus de Externe Sergei Riabkov, adăugând că Moscova este pregătită să facă eforturi în acest sens.

„Șansa nu doar că există, dar este mai mare decât credeau mulți înainte de summit-ul (SUA-Rusia) și va fi un lucru şi mai de neiertat dacă o vom rata acum”, a spus Riabkov într-un interviu pentru revista Mezhdunarodnaia Zhizn, publicat marți.

Rusia a început imediat să pună în aplicare acordurile care au fost încheiate în timpul summitului de la Geneva, a adăugat Riabkov.

Acesta a menționat, de asemenea, că Moscova nu exclude un dialog cu Statele Unite cu privire la ultimul sistem de armament al Rusiei dacă va include și discuții despre armele hipersonice americane și alte chestiuni.

„Cred că nu se poate fără să vorbim despre ele [sistemele de arme rusești], dar, în egală măsură, americanii trebuie să aibă în vedere faptul că vom vorbi despre o serie întreagă de sisteme ale lor care ne deranjează ... Este vorba de perspectivele privind apariția rachetelor cu rază intermediară și scurtă ale SUA în Europa și în regiunea Asia-Pacific, e vorba de spațiu, de [armele] hipersonice americane, precum şi de sistemele SUA cu instalaţii convenționale, [discuţii pentru] rezolvarea unor probleme strategice și o serie de alte aspecte”, a spus diplomatul rus, citat de Sputnik News. 

Relaţiile dintre cele două țări s-au deteriorat în ultimii ani, ceea ce a condus ulterior la retragerea SUA din Tratatul INF și din Tratatul „Cer Deschis”, în ciuda solicitărilor din partea Moscovei și a Europei de a fi salvate aceste acorduri.

Totuşi, au apărut şanse de îmbunătăţire a relațiilor SUA-Rusia după summitul din 16 iunie organizat la Geneva, când președinții Vladimir Putin și Joe Biden au convenit să lanseze consultări privind stabilitatea strategică și reducerea riscului de conflict între cele două puteri nucleare dominante ale lumii.

Moment crucial în bătălia din PNL

 

Ion Cristoiu susține că declaraţiile lui Ludovic Orban conform cărora PNL trebuie să fie un partid care să sprijine toate valorile tradiţionale ale românilor - familia, biserica, satul, comunitatea - dar şi atacul la USR PLUS reprezintă o premieră de care liberalii trebuie să ţină cont.

„Mă număr printre cei care, în dubla calitate, de cetăţean şi de comentator, urmăresc atent bătălia din PNL în perspectiva Congresului din 25 septembrie 2021. (...)

Alegerile din decembrie 2020 au fost un groaznic eşec al PNL. Marele partid, beneficiind de un an de guvernare, de structuri solide în ţară, de sprijinul făţiş al preşedintelui, s-a clasat pe locul doi şi, mult mai grav, a fost nevoit să intre într-un guvern de colaborare cu un alt partid de pe partea Dreaptă – USRPLUS. USRPLUS a împărţit practic cu marele partid PNL electoratul de Dreapta. Un partid creat cu doar cîţiva ani în urmă, lipsit de structuri, lipsit de cadre, unul dintre acele partide care apar pe scena politică lăsînd impresia că vor înflori pentru decenii ca să se veştejească după un mandat. Alegerile din decembrie 2020 au fost un eşec de proporţii al marelui partid de Dreapta.

De aceea am aşteptat ca războiul din PNL să se concentreze pe analiza cauzelor acestui eşec şi, evident, să dezbată măsurile ce trebuie luate pentru ca un eşec asemănător să nu se mai întîmple în 2024.

După opinia mea, principala cauză a eşecului a constituit-o absenţa unei poziţii clare a PNL în chestiunile cruciale pentru România de azi.

Această poziţie a partidului trebuie să devină punctul principal al confruntării dintre cele două grupări. Spre stupoarea mea, deşi trecuse o lună de la debutul confruntării, în PNL era bolboroseală şi nu clocot. Scriam astfel în comentariul din 22 iunie 2021:

Cînd vorbeam de clocot eu mă refeream la clocot şi nu la bolboroseală. Da, în PNL nu mai e liniştea amintind de suprafaţa calmă a unei bălţi. Aşa cum îşi dă seama orice cetăţean al acestei ţări, în PNL e mare hărmălaie.

Prin clocot eu înţelegeam însă o confruntare publică, evident spectaculoasă, între Grupările concurente, dar nu numai, ci şi între activiştii de rînd ai PNL, în chestiuni de esenţă vitală pentru acest partid. Din 2014, cînd s-a format prin fuziunea dintre PDL şi PNL, PNL n-a traversat un proces de limpezire a apelor, de clarificare a locului ocupat de acest partid pe scena noastră publică. Eşecul de la parlamentare – pentru că eşec, e şi încă unul de proporţii, să-ţi ia un sfert din electorat un partid ca USRPLUS, format de cîţiva ani – şi-a avut cauza în absenţa unor poziţii clare, categorice ale PNL în chestiuni cruciale pentru România de azi.

De la poziţia faţă de negarea familiei tradiţionale pînă la relaţia cu Uniunea Europeană.

Nici una dintre întrebările de care depinde supravieţuirea PNL ca principal partid de Dreapta n-a fost abordată de nici o grupare în Războiul civil din PNL.

Pînă acum – cel puţin pînă acum – Bătălia pentru şefia din PNL a fost o simplă bolboroseală.

În nici un caz clocot!

De la acest comentariu au trecut două săptămîni. Iată însă că duminică, 4 iulie 2021, în confruntarea din PNL s-a trecut de la bolboroseală la clocot. Unul dintre combatanţi - Ludovic Orban - a lansat în premieră un punct de vedere închegat în privinţa locului PNL pe scena politică a ţării. (...) Mult mai important, avansarea acestui Proiect de partid a avut loc concomitent cu un atac virulent la USRPLUS. (...)

Ar fi fost de aşteptat ca Gruparea Reformistă, avîndu-l drept candidat pe Florin Cîţu, să intre în confruntare cu acest Proiect de partid. N-a făcut-o”, a scris Ion Cristoiu pe blogul său.

În opinia acestuia, „Ludovic Orban a exagerat în prezentarea Proiectului de partid, pentru că doar astfel atrăgea atenţia. (...) Membrii PNL trebuie să ţină cont că e prima dată de la începerea Războiului civil cînd cineva propune o confruntare pe Proiect de partid.”

Bani pentru tinerii din diaspora, ca să revină acasă şi să înfiinţeze ferme

 

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a încheiat sesiunea de primire a solicitărilor de finanţare pentru instalarea tinerilor fermieri, componenta dedicată Diaspora, sesiune care s-a desfăşurat în perioada 4 ianuarie - 5 iulie 2021. Astfel, AFIR a primit online 256 de cereri de finanţare în valoare de aproximativ 10,5 milioane de euro, prin intermediul submăsurii 6.1 - Diaspora din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020.

Sprijinul acordat prin intermediul acestei linii de finanţare este 100% nerambursabil şi, în prezent, este de 40.000 sau de 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole pe care o va dezvolta tânărul fermier.

Finanţarea se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranşe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanţare şi 25% din valoarea sprijinului în funcţie de implementarea corectă a planului de afaceri, fără a depăşi trei ani (cinci ani pentru exploataţiile pomicole) de la semnarea contractului de finanţare.

Cele mai multe cereri de finanţare, mai precis 46, au fost depuse de solicitanţii reveniţi în ţară pentru a se instala prima oară într-o exploataţie agricolă în judeţul Bistriţa-Năsăud. Valoarea acestor cereri de finanţare depuse online la AFIR este de 1,87 milioane de euro.

De asemenea, în judeţul Bihor, au fost depuse de către tinerii fermieri 42 de solicitări de finanţare în valoare de 1,72 milioane de euro. S-au întors şi 19 tineri fermieri din judeţul Dolj, pentru a accesa fonduri europene în valoare de peste 760.000 de euro. Totodată, în judeţul Cluj tinerii fermieri au depus 18 solicitări de finanţare însumând 750.000 de euro.

Toate cererile de finanţare depuse sunt în procesul de evaluare la nivelul AFIR şi, ulterior, în funcţie de punctajul obţinut, se va realiza selecţia proiectelor care primesc finanţare. În urma finalizării acestor etape, AFIR va publica Rapoartele de selecţie lunare pe pagina oficială, www.afir.info, la secţiunea Rapoarte şi Liste, transmite AFIR - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

O grupare de pedofili din Germania, condamnați la ani grei fără mărturia victimelor

 

Un tribunal din Germania a găsit vinovați membrii unui cerc de pedofili pentru mai multe capete de acuzare pentru abuz al minorilor, transmite BBC. Principalul pârât, un bărbat de 28 de ani identificat după numele Adrian V., va petrece nu mai puțin de 14 ani după gratii. Trei alți bărbați au primit sentințe dure, între 10 și 12 ani de închisoare, în timp ce mama lui Adrian V. a fost condamnată la rândul său la cinci ani pentru complicitate și îndemnare la abuz.        

Judecătorul care a preluat procesul a descris acțiunile grupării drept „înfiorătoare” și „foarte oribile”. Printre acuzațiile aduse bărbaților se numără și faptul că au drogat un grup de băieți și i-au ținut într-o clădire dintr-un parc din Münster mai multe zile. Apoi, aceștia au urcat pe dark web imaginile cu isprava lor. Una dintre victimele lui Adrian V. a fost fiul partenerei sale, acum în vârstă de 11 ani.     

Principalul abuzator va fi arestat preventiv înainte de ispășirea pedepsei 

Adrian V. a fost găsit vinovat pentru 29 de capete de acuzare. Acesta va fi ținut în arest preventiv până când sentința sa va fi completată de judecători fiindcă există riscul să recidiveze. Se crede că bărbatul și-a dat întâlnire online cu alți pârâți, cu vârste între 31 și 43 de ani, care se află în alte părți ale Germaniei.

Judecătorul Matthias Pheiler a spus că procesul „a arătat clar cum acționau pedofilii: înșală, mint, manipulează persoanele” din jurul victimelor. Acesta a adăugat că este ușurat că victimele nu sunt nevoite să depună mărturie fiindcă instrumentarea cazului a fost suficient de  bună.

Statul Renania de Nord-Westfalia, regiunea unde au avut loc abuzurile, a fost zguduit de mai multe scandaluri recente, incluzând incidentul în care sute de copii au fost abuzați de niște bărbați într-un sit de camping. Ministrul Justiției al Germaniei, Christine Lambrecht, a anunțat planuri pentru creșterea sentințelor celor condamnați pentru abuzul minorilor încă de luna trecută.

Salvamar jefuit în timp ce salva viața unui om

 

Un salvamar a fost jefuit în timp ce aplica manevrele de prim ajutor unui tânăr scos din apă. 

Întâmplarea a avut loc în timpul unei acțiuni de salvare din Costinești, implicați fiind mai mulți salvamari care au extras din apă un turist în vârstă de 18 ani. În timpul manevrelor de prim ajutor, un alt bărbat aflat în apropiere a profitat de neatenția salvatorilor și a furat telefonul unui salvamar. 

Hoțul a fost prins de un jandarm și imobilizat. Jandarmul timișorean se afla în timpul liber, în concediu la malul mării. 

Cazul a fost preluat de polițiștii constănțeni. 

Probleme de siguranță în Mamaia

Extinderea plajelor din stațiunea Mamaia a cauzat apariția unui prag abrupt la intrarea în mare, iar turiștii care aleg această stațiune se expun unor riscuri mai mari. Totodată, distanța enormă dintre unitățile de cazare și mare constituie o nemulțumire pentru oameni. Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța a vorbit despre cum se vor rezolva aceste probleme.

Lărgirea plajei din Mamaia poate să îi expună pe turiști la un risc major atunci când apa se retrage în mare. Salvamarii trag un semnal de alarmă după ce plaja din Mamaia a fost extinsă:

„Mereu repet acest lucru: Când venim la îmbăiere, trebuie să avem în vedere faptul că apa este un mediu periculos, indiferent cât de adâncă este! Trebuie să ne luăm câteva măsuri de precauție. Faptul că s-a lărgit plaja înseamnă că s-a micșorat zona de îmbăiere pentru turiști. Dacă pe noua zonă nisipată aveam înainte 150-200 de metri, depinde de configurația plajei sau fundul mării, acum e redusă undeva pe la 50 de metri, cel puțin în prima parte.“, a spus Gabriel Culea, coordonatorul Serviciului Salvamar din Mamaia, în exclusivitate pentru DC News.

Prin urmare, pragul țărmului a devenit foarte abrupt, iar geamandurile se află foarte aproape de țărm. În acest sens, Vergil Chițac, primarul Constanței, a vorbit despre modul în care se poate rezolva această problemă:

„Legat de faptul că apa e foarte adâncă, panta fiind mai mare, vreau să vă spun că lucrul acesta se va rezolva în timp, pentru că marea lucrează, curenții lucrează, aduc sedimente. Ceea ce m-a interesat pe mine a fost faptul că noi, primăria, trebuie să asigurăm serviciile de salvamar. Or, din perspectiva asta, probabilitatea ca să apară evenimente nedorite este cu atât mai mare”, mai pune primarul Constanței. 

Președintele Senatului Universității de Agronomie din București, a fost găsit mort în clădirea Universității

 

În incinta Universității de Agronomie din București a fost descoperit trupul neînsuflețit al președintelui Senatului Universității. Decesul suspect petrecut în Sectorul 1 al Capitalei a fost descoperit de angajații care veneau la primele ore ale dimineții la serviciu. 

Anchetatorii, procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, dar și ofițeri din cadrul Serviciului Omoruri sunt la fața locului și strâng probe pentru a stabili toate împrejurările evenimentului. Autoritățile consideră acest caz o moarte suspectă. Bărbatul s-ar fi aflat în biroul său, iar din informațiile de la polițiști și procurori obținute de Digi24, se pare că acesta s-a sinucis. Nu ar fi fost găsit un bilet de adio. 

Corpul a fost dus la Institutul Național de Medicină legală, iar acolo se va face autopsia și vor stabili legiștii care a fost cauza decesului. În prezent, clădirea Universității este împânzită de polițiști și nu se poate intra pentru a nu fi periclitate probele. 

"În această dimineaţă, prin apel 112, a fost sesizat faptul că în incinta sediului unei unităţi de învăţământ superior, situată în Sectorul 1, a fost găsit decedat un bărbat. La faţa locului cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Serviciul Omoruri - Biroul Morţi Supecte şi Ucideri din Culpă. Trupul neînsufleţit va fi transportat la INML în vederea efectuării necropsiei. Cercetările vizează stabilirea cauzelor şi condiţiilor în care s-a produs decesul", a transmis marţi Poliţia Capitalei, pentru Agerpres. 

Conducerea Universității nu își explică acest gest, iar profesorul era cunoscut drept o persoană echilibrată, cu familie și nepoți. Ultima dată a fost văzut vineri, în cadrul ședinței Consiliului de Administrație. Conducerea Universității a precizat pentru DIGI24 că decesul ar fi survenit, cel mai probabil, noaptea trecută. O îngrijitoare a fost cea care l-a găsit pe profesorul universitar în această dimineață în biroul său, iar autoritățile au fost avertizate în jurul orei 7:30. 

Cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Serviciul Omoruri. 

Psihologul Radu Leca trage un semnal de alarmă privind creşterea riscului de sinucideri şi depresie, din cauza pandemiei COVID-19. 

”Știm că anxietatea este răspunsul sută la sută natural al organismului la stres, fiind un sentiment profund de frică în legătură cu evenimente viitoare în viața noastră. Depresia este o tulburare puternică a dispoziției care provoacă un sentiment persistent de tristețe și pierderea interesului față de lucrurile care ne bucurau la un moment dat. Denumită oficial și tulburarea depresivă majoră, aceasta afectează direct modul în care te simți și alegi să te comporţi și poate duce la o varietate de probleme, atât emoționale, cât și fizice", a declarat Radu Leca în exclusivitate pentru DCNews. 

"Suicidul include o serie de acţiuni pe care subiectul le întreprinde pentru a se omorî. Este acest fenomen semnificativ în cazul depresiei majore? Da, este. Cunoaștem faptul că structurile sociale umane nu au tratat cu indiferenţă gestul suicidar. Pentru majoritatea subiecţilor suicidul este o situaţie care trezeşte sentimente de: frică, milă, indignare dar nu de indiferenţă. Subiectul depresiv care ajunge la suicid refuză terapia și medicamentația.” a mai spus psihologul pentru DCNews.

Cutremur în zona Vrancea. 2.000 de clădiri în Bucureşti ce prezintă pericol de colaps la următorul cutremur mare. Ghid despre supravieţuirea în caz de cutremur

 

Vrancea a fost zguduită de un nou seism. Acesta se înscrie în ciclicitatea cutremurelor din această zonă.

Un cutremur cu magnitudinea de 3.2 s-a produs luni, 5 iulie, la ora 21.27 (ora locală a României), în zona seismică Vrancea, orașul Buzău. Cutremurul a fost, din fericire, unul modest, produs la o adâncime de 148 de km, conform datelor publicate de INFP

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 67km E de Brașov, 87km NE de Ploiești, 105km S de Bacău, 126km V de Galați, 127km V de Brăila, 141km N de București, 155km NE de Pitești, 180km E de Sibiu, 187km SV de Iași, 205km N de Ruse.

Românii se tem de cutremur. Numărul poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) a crescut în mai 2021 cu 3,89%, ajungând la aproximativ 1,81 milioane, comparativ cu 1,74 milioane de poliţe PAD active la 31 mai 2020, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite acest tip de asigurări.

De la începutul verii, în România s-au produs 30 de cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,4 pe Richter.

Cel mai important cutremur din acest an a avut o magnitudine de 4,7 pe Richer şi a fost resimţit şi la Bucureşti. Seismul s-a produs în data de 26 mai.

Constantin Ionescu, director general la INFP, susținea că e normal să aibă loc la o distanță de doi ani câte un cutremur de 5 – 6 grade pe scara Richter. Numai că acestea au început să aibă loc la o distanță de opt-maxim un an.

„În ultima perioadă s-au produs cutremure în jurul magnitudinii de 3 sau și mai mici. E o activitate normală a zonei Vrancea, cam la 2 ani se produce un cutremur între 5 grade și 6 grade pe Richter. Practic, această activitate a zonei Vrancea se încadrează în activitatea normală pentru regiune.

Dacă s-ar produce un cutremur de 7 grade Richter în zona Vrancea la o adâncime de, să zicem, 100 de kilometri, sigur, sunt afectate blocurile care au mai trecut prin alte cutremure anterioare, cum sunt cele din 1990, 1986, 1977, care nu au fost consolidate. E posibil să fie afectate și alte clădiri care nu au fost afectate în urma cutremurului din 1977 și peste care au trecut 50 de ani. Cutremurele care produc pagube mari sunt cele peste 7,2”, spunea Constantin Ionescu, directorul general al INFP la acea vreme.

Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate şi Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic au lansat, miercuri, într-o conferinţă de presă, un ghid despre supravieţuirea în caz de cutremur.

„Ne dorim foarte mult ca acest ghid să fie un instrument, un pretext de a intra în amănunt şi a discuta despre măsurile şi lucrurile care chiar pot face diferenţa. Informaţia, conştientizarea ne abilitează pe fiecare dintre noi să facem alegeri responsabile în ceea ce priveşte reducerea riscului seismic şi ne face mai pregătiţi”, a declarat vicepreşedintele ARCEN, Alberto Groşeşcu, miercuri, la lansarea ghidului.

El a precizat că ghidul cuprinde o serie de măsuri recomandate înainte de cutremur, în timpul şi după seism, precum şi o hartă cu centrul vulnerabil al Capitalei.

„Este vorba de planul de întâlnire cu cei apropiaţi, pentru că, cel mai probabil, imediat după cutremur nu o să funcţioneze reţelele telefonice, măsuri de protecţie în interiorul locuinţei. (…) Trebuie să avem o trusă cu alimente şi cu strictul necesar, care să ne permită supravieţuirea în primele 72 de ore după cutremur, când lucrurile încep să revină cumva la normalitate. (…) Avem o hartă a centrului vulnerabil al Bucureştiului, am marcat pe hartă imobilele încadrate în clasa 1 de risc seismic, RS I şi RS II, imobilele în categoriile de urgenţă U1, U2, U3 şi am mai făcut încă un exerciţiu (…), e vorba despre arterele care s-ar putea bloca, străzile unde se află aceste imobile cu risc seismic. Se vede pe hartă că sunt destul de multe artere ce ar putea fi afectate”, a declarat Alberto Groşeşcu.

El a menţionat că ghidul include şi o sugestie de spaţii publice deschise pentru puncte de întâlnire după cutremur, dacă nu funcţionează reţeaua telefonică.

În opinia sa, ar fi foarte utilă simularea în caz de cutremur şi la scară mai mică, în cartiere.

„Credem că punctele de întâlnire pe care le-am mapat pe hartă pot fi evaluate împreună cu autorităţile şi credem că ar aduce multă plus valoare, inclusiv marcarea lor fizică”, a adăugat Alberto Groşeşcu.

Matei Sumbasacu, fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic, a opinat că este nevoie de zeci de ani pentru consolidarea clădirilor din Capitală.

„Dacă ne mişcăm bine, este nevoie de zeci de ani să consolidăm miile de clădiri care trebuie consolidate în Bucureşti. Când zic miile vorbesc undeva de 2.500 – 3.000, poate 4.000, nu ştim, pentru că sunt clădiri la care nimeni nu s-a uitat (…). Ce ştim este că avem peste 2.000 de clădiri cu acte în Bucureşti ce prezintă pericol de colaps la următorul cutremur mare”, a spus Matei Sumbasacu.

Ambasada SUA din Bagdad, atacată cu drone

 

De la începutul anului, 47 de atacuri au vizat obiective ale Statelor Unite în Irak, unde sunt staţionaţi 2.500 de soldaţi americani.

Americanii au doborât luni seara o dronă care viza ambasada SUA din Bagdad, au anunţat surse de securitate, la câteva ore după un alt atac cu rachetă asupra unei baze în care se aflau staţionaţi soldaţi americani în vestul Irakului, relatează AFP.

În noaptea de luni spre marţi, sistemele americane de apărare C-RAM au intrat în acţiune, trăgând salve. Potrivit unor surse de securitate irakiene, sistemele de apărare au interceptat un dispozitiv aflat în zbor, o nouă tehnică de atac preferată de susţinători ai Iranului în Orientul Mijlociu.

De la începutul anului, 47 de atacuri au vizat obiective ale Statelor Unite în Irak, unde sunt staţionaţi 2.500 de soldaţi americani în cadrul unei coaliţii internaţionale de luptă împotriva grupării jihadiste Stat Islamic.

Lupte reluate în Ucraina : doi morţi şi patru răniţi

 

Ucraina se află în conflict din 2014 cu separatiştii din regiunile Doneţk şi Lugansk, un război care a izbucnit la scurt timp după anexarea Peninsulei Crimeea.

Lupte reluate în Ucraina: Doi militari ucraineni au fost ucişi şi alţi patru răniţi de focuri de armă trase de către combatanţi separatişti pro-ruşi în regiunea Doneţk, estul Ucrainei, teatrul unui război din 2014, a declarat luni armata ucraineană, relatează AFP.

Serviciul de presă al armatei ucrainene în regiune a declarat pe Facebook că separatiştii au tras de şase ori în ultimele 24 de ore asupra poziţiilor forţelor de la Kiev, folosind mitraliere şi lansatoare de grenade.

Un medic militar în vârstă de 59 de ani a decedat din cauza rănilor, a precizat unitatea sa militară. Un soldat rănit a fost spitalizat, dar viaţa lui nu este în pericol, potrivit autorităţilor de la Kiev.

Luni seara, armata ucraineană a anunţat că un alt militar a fost ucis şi trei răniţi în cursul zilei.

Ucraina se află în conflict din 2014 cu separatiştii din regiunile Doneţk şi Lugansk, un război care a izbucnit la scurt timp după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia şi care a făcut peste 13.000 de morţi.

Preşedintele tadjik a ordonat mobilizarea a 20.000 de rezervişti pentru a întări frontiera cu Afganistanul.