1.10.2022

VLADIMIR PUTIN : ”În Kazahstan au fost folosite tehnologiile Maidanului din Kiev”

 


La summit-ul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că în Kazahstan au fost folosite tehnologiile Maidanului din Kiev.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că în Kazahstan au fost folosite tehnologiile Maidanului din Kiev, inclusiv asistența informațională.

“Au fost folosite grupuri de luptători bine organizate și bine dirijate, ceea ce a spus de curând președintele Tokaev, inclusiv care au fost instruiți, este evident, în tabere de teroriști de peste hotare”, a declarat Putin la ședința extraordinară a Consiliului de Securitate Colectivă a OTSC.

El a spus că Kazahstanul s-a confruntat cu o amenințare directă la adresa statalității și la această agresiune a fost necesar de a se reacționa imediat. Președintele a remarcat că OTSC a reușit să ia măsurile necesare în mod maximum de operativ.

“Eu vreau să menționez că lucrul minuțios, desfășurat ani la rând în cadrul OTSC, privind formarea unui sistem integru de securitate a statelor membre, bineînțeles, și forțele de menținere a păcii ale OTSC”, au dat rezultate, a declarat Putin, fiind citat de RIA Novosti.

El a mai spus că ceea ce s-a întâmplat în Kazahstan îi privește pe toți membrii OTSC.

https://ro.sputnik.md/20220110/putin-in-kazahstan-au-fost-folosite-tehnologiile-maidanului-din-kiev-47897238.html

Klaus Iohannis plimbă ursul la Parlament

 


Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis luni, 10 ianuarie 2022, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Klaus Iohannis arată, în textul transmis Senatului, că față de conținutul normativ al legii transmise la promulgare, unele dintre dispozițiile acesteia sunt neclare, de natură să genereze probleme în aplicare și, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament.

Președintele Senatului

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE

asupra

Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative reglementează intervenția imediată în cazul situațiilor critice generate de exemplare de urs brun care pun în pericol viața sau integritatea corporală a cetățenilor. Aprobând măsurile cuprinse în acest act normativ, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 completează acest cadru normativ prin instituirea unor norme referitoare la zonele în care se pot realiza intervențiile imediate asupra exemplarelor de urs brun, asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și asupra modului de punere în aplicare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021.

Față de conținutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dintre dispozițiile acesteia sunt neclare, de natură să genereze probleme în aplicare și, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament.

În acest context, subliniem că revine Parlamentului sarcina de a găsi un just echilibru între protejarea dreptului la viață și integritate fizică a persoanelor, pe de-o parte, și prevenirea atacurilor săvârșite de către animale sălbatice ce aparțin unor specii protejate, pe de altă parte, prin soluții legislative care să asigure un climat de siguranță în comunitățile direct afectate, dar să contribuie și la protejarea acestor specii.

1. Potrivit anexei nr. IV la Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, ursul brun este o specie protejată, uciderea exemplarelor din această specie fiind posibilă, prin derogare de la obligațiile de protecție riguroasă a speciilor protejate, sub rezerva îndeplinirii condițiilor expres prevăzute la art. 16 din această directivă.

În scopul permiterii unor intervenții imediate pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora și prin raportare la legislația europeană a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021, ale cărei prevederi se aplică numai în intravilanul localităților. Prin Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021, Parlamentul a eliminat însă sintagma „în intravilanul localităților” atât din titlul, cât și din cuprinsul ordonanței de urgență, lărgind astfel sfera de aplicare a metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun atât pentru intravilanul, cât și pentru extravilanul localităților.

Din această perspectivă, apreciem că extinderea ariei de aplicare a măsurilor de intervenție imediată și pentru extravilanul localităților ar fi impus circumstanțieri, proceduri clare, criterii obiective, precum și instituirea unui control și a unor responsabilități corelative din partea autorităților din domeniul mediului. În absența acestora, aplicarea legii în forma transmisă la promulgare poate genera riscul apariției unor abuzuri. În plus, considerăm că măsurile de intervenție imediată și pentru extravilanul localităților ar trebui reglementate astfel încât derularea acestora în mediul natural al exemplarelor de urs brun să fie una cu caracter de excepție, cu un regim juridic strict și care să se coreleze cu întreaga legislație în domeniu, inclusiv cu procedurile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

2. Potrivit art. I pct. 8 din legea transmisă la promulgare, în conținutul normativ al Ordonanței de urgență nr. 81/2021 se introduce un articol, art. 51, cu următorul cuprins: „ Art. 51 – Prin excepție de la prevederile art. 4 și 5, se regăsește în situația stării de necesitate prevăzută la art. 20 alin. (2) din Legea 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare, persoana care, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în timpul unei acțiuni legale de vânătoare, recoltează prin împușcare ori îndepărtează prin alte mijloace un exemplar de urs brun care pune în pericol viața, integritatea sau bunurile sale ori ale unei alte persoane”.

Așadar, prin noul art. 51 din Legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 81/2021, se instituie o prezumție legală potrivit căreia este în stare de necesitate persoana care, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în timpul unei acțiuni legale de vânătoare, recoltează prin împușcare ori îndepărtează prin alte mijloace un exemplar de urs brun care pune în pericol viața, integritatea sau bunurile sale ori ale unei alte persoane.

Menționăm că, potrivit art. 20 alin. (1) din Codul penal, este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârșită în stare de necesitate. Totodată, potrivit art. 20 alin. (2) din Codul penal, este în stare de necesitate persoana care săvârșește fapta pentru a salva de la un pericol imediat și care nu putea fi înlăturat altfel viața, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun important al său ori al altei persoane sau un interes general, dacă urmările faptei nu sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat.

Apreciem că din analiza comparativă a dispozițiilor art. 20 alin. (2) Cod penal și a celor ale art. 51 din legea supusă reexaminării rezultă că acestea din urmă instituie o nouă definiție a stării de necesitate, diferită de cea reglementată prin norma generală prevăzută la art. 20 alin. (2) Cod penal, însă cu o sferă distinctă de aplicare și cu un conținut mai larg. Situația stării de necesitate, astfel cum este definită prin acest nou articol, va fi aplicabilă numai persoanelor aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în timpul unei acțiuni legale de vânătoare, care recoltează prin împușcare ori îndepărtează prin alte mijloace un exemplar de urs brun care pune în pericol viața, integritatea sau bunurile sale ori ale unei alte persoane. În plus, considerăm că, prin trimiterea la art. 20 alin. (2) din Codul penal, norma este lipsită de precizie, nefiind clar în ce măsură condițiile enunțate în text se aplică în mod cumulativ cu cele prevăzute de Codul penal.

Lipsa de claritate a reglementării este de natură să genereze nu doar dificultăți de aplicare, ci și consecințe semnificative din perspectiva regimului răspunderii penale. Pe de o parte, în cuprinsul normei nu se menționează că aceasta derogă de la norma generală, iar, pe de altă parte, asimilarea situațiilor în cauză cu o stare de necesitate riscă să creeze un regim al răspunderii penale derogatoriu, distinct al persoanelor vizate, cu consecințe importante.

Față de cele arătate, considerăm că soluția legislativă prevăzută la art. I pct. 8 din legea supusă reexaminării trebuie reanalizată de Parlament atât sub aspectul clarității sale, cât și sub aspectul corelării conținutului normativ cu legea penală.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.”, se arată în cererea trimisă de Klaus Iohannis preşedintelui Senatului, Florin Cîţu.

BANI pentru tinerii care se întorc din străinătate, în România ! Care sunt condițiile

 


Statul român oferă un stimulent consistent pentru românii care aleg să se întoarcă acum în țară. Autoritățile pun la bătaie 40.000 de euro dacă se respectă condițiile.

Se dau bani pentru tinerii care se întorc din străinătate, în România. Astfel, discutăm despre un imbold pe care autoritățile îl acordă tinerilor români stabiliți peste granițe, pentru ca aceștia să vină în România și să-și dezvolte propria afacere în domeniul agriculturii, care s-a dezvoltat extrem de mult în ultimii ani, pe toate planurile.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a aprobat deja sute de proiecte puse la bătaie de tinerii plecați din țară, care au decis să vină acasă și să pornească propria afacere.

Tinerii care vor să beneficieze de acest stimulent, trebuie să știe că statul impune câteva reguli persoanelor care vor să obțină acest bonus. În mare parte, e vorba despre condiții minime pe care aceștia trebuie să le îndeplinească, pentru a demonstra că sunt potriviți pentru această ocupație și că vor putea pune pe picioare proiecte durabile și eficiente.

„Numărul total al proiectelor aprobate până în prezent este de 485. Fiecare beneficiar primește în cont, în două tranșe, o sumă fixă eligibilă de 40.000 de euro nerambursabilă, dacă exploatația are între 12.000 – 29.999 SO, și 50.000 de euro, dacă exploatația are între 30.000 – 50.000 SO.

În sesiunea de depunere a proiectelor din 2021, adresată tinerilor din diaspora care doresc să se instaleze ca șefi/ manageri de exploatație, au fost introduse câteva simplificări față de sesiunea anterioară :

-au avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin 3 luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni (față de 12 luni în sesiunea anterioară) dinaintea depunerii Cererii de finanțare

– sau au absolvit în ultimele 60 de luni înaintea depunerii Cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre UE sau țări terțe UE”, explică lantulalimentar.ro.

A început şcoala pentru copiii de grădiniţă şi pentru elevii din ciclul primar

 


Preşcolarii şi elevii din învăţământul primar se întorc luni (10 ian) în bănci după vacanţa de iarnă, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.

De azi a început şcoala pentru copiii de grădiniţă şi pentru elevii din ciclul primar. În schimb, elevii de gimnaziu şi de liceu, precum şi cei din învăţământul profesional şi postliceal au început cursurile cu o săptămână mai devreme, pe data de 3 ianuarie.

Primul semestru se va încheia pe 14 ianuarie şi semestrul al doilea va începe pe 17 ianuarie, potrivit G4media.

Următoarea vacanţă – cea de primăvară (Paşte) – va fi de vineri, 15 aprilie – până duminică, 1 mai.

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2021-2022 

Anul școlar 2021- 2022 se structurează pe două semestre (34 de săptămâni), după cum urmează :

Semestrul I a avut 14 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 13 septembrie 2021- 22 decembrie 2021.

Semestrul al II-lea va avea 20 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 10 ianuarie 2022 - 10 iunie 2022, cu includerea programului ,,Școala Altfel’’, în perioada 8 - 14 aprilie, interval în care se pot organiza fazele naționale ale olimpiadelor școlare.

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2021-2022. Vacanțele elevilor în anul școlar 2021- 2022

25 - 31 octombrie 2021: vacanță pentru învățământ preșcolar și primar;

23 decembrie 2021- 9 ianuarie 2022: vacanța de iarnă;

15 aprilie 2022 - 1 mai 2022: vacanța de primăvară;

11 iunie 2022 - până la data din septembrie 2022 la care vor începe cursurile anului școlar 2022 – 2023, vacanța de vară.