Toate aceste Ii, din imagini, sunt brodate de mână, pe pânză topită
Cine nu și-ar dori să poată urmări evoluția iei românești din prezent și până în acel moment îndepărtat al istoriei, în care un strămoș inspirat a dat, pentru prima dată, unui veșmânt de femeie, o formă care poate fi considerată modelul original de unde a pornit totul ?
Desigur, fără vreo mașină a timpului, acest lucru nu este posibil.
Ceea ce ne rămâne este să identificăm în artefactele antice descoperite un astfel de model; iar atunci când facem asta, să nu ne limităm doar la spațiul României de astăzi.
Și iată că, studiind artefactele descoperite în fostele cetăți ale geto-dacilor de acum peste 2 000 de ani, descoperim o piesă din argint cu un basorelief, în care este reprezentată o femeie cu păr lung și cozi împletite, îmbrăcată într-o cămașă care seamănă izbitor cu o ie din zilele noastre.
Falerul descoperit la Galice
Privind construcția iei antice, dar și modelele cu care este decorată, este aproape imposibil să nu o legăm de moștenirea noastră culturală, într-atât de asemănătoare este această imagine cu o țărancă româncă îmbrăcată în ia tradițională.
Mai mult decât atât, în condițiile în care pe câțiva centimetri pătrați, și aceia din metal, putem descoperi acele modele decorative, cred că nu exagerăm cu nimic dacă presupunem că o ie reală din acea vreme era cu mult mai bogată în decorațiuni decât ne-o prezintă artefactul, că era viu colorată.
Acum, desigur, cârcotașii sau ignoranții vor spune că dacă a fost descoperită în Bulgaria, nu are nicio legătură cu spațiul românesc de astăzi sau că, în orice caz, este o apropiere forțată. Așa să fie ? Evident că nu !
Izvoarele antice stabilesc clar niște adevăruri pe care nu le poate contesta nimeni:
În acele vremuri, neamurile tracice (din care făceau parte și geto-dacii) erau cele mai numeroase din Europa. Asta înseamnă că ocupau spații întinse din continentul European.
Regele Dromihete, care a trăit la intersecția secolelor al IV-lea şi al III-lea î.e.n., stăpânea teritorii consistente și la sudul Dunării, în Bulgaria de astăzi.
Regele Burebista, care a domnit între anii 82 ‒ 44 î.e.n., stăpânea un teritoriu de câteva ori cât România de astăzi, inclusiv o parte din Peninsula Balcanică (adică și toată Bulgaria de astăzi).
Regele Burebista, care a domnit între anii 82 ‒ 44 î.e.n., stăpânea un teritoriu de câteva ori cât România de astăzi, inclusiv o parte din Peninsula Balcanică (adică și toată Bulgaria de astăzi).
Pe vremea lui Decebal, la sfârșitul secolului I e.n., izvoarele istorice vorbesc despre neamuri geto-dacice atât la nord, cât și la sud de Dunăre.
Peste toate, este evident că cel mai numeros popor al Europei nu avea cum să dispară în neant.
Peste toate, este evident că cel mai numeros popor al Europei nu avea cum să dispară în neant.
Cu nume diferite, descendenții traco-geto-dacilor din vechime formează astăzi o parte importantă din componenta etnică și culturală a câtorva popoare europene. O spun limba, tradițiile şi întreaga lor moștenire culturală.
Tocmai de aceea, ținând cont de faptul că ‒ dincolo de unele influențe genetice și culturale suferite de-a lungul istoriei ‒ românii de astăzi au și o consistentă moștenire geto-dacică, nu este deloc prea îndrăzneț să spunem că artefactul geto-dacic de la Galice, Bulgaria, ne prezintă cel mai vechi model de ie pe care îl cunoaștem și că poate fi considerat ca făcând parte din patrimoniul cultural al acestui neam !
Tocmai de aceea, ținând cont de faptul că ‒ dincolo de unele influențe genetice și culturale suferite de-a lungul istoriei ‒ românii de astăzi au și o consistentă moștenire geto-dacică, nu este deloc prea îndrăzneț să spunem că artefactul geto-dacic de la Galice, Bulgaria, ne prezintă cel mai vechi model de ie pe care îl cunoaștem și că poate fi considerat ca făcând parte din patrimoniul cultural al acestui neam !
❀¸¸¸.•´¯`❀ ✿ ✿ ❀¸¸•´¯`❀
De ceva vreme, produsul românesc incepe să fie ințeles in esența sa, iubit si respectat si la el acasa.
Dupa o perioada lunga, in care orice avea etichetă străină era mai bun decat ce era de-al nostru, desi, in majoritatea cazurilor, era taman invers !
Stiti ce inseamnă, cu adevarat o ie romaneasca - camașa romanească ? Cu tot ce inseamna ea, cu simbolistica, estetica, rostul si randuiala ei ? Stiti sa faceti diferenta intre o ie autentica si una de duzina ?
Haideti sa invatam impreuna de la o comunitate de 11 mii de femei, care asta fac toata ziua: cos si descos pe toate partile, ia romaneasca autentica !
Reintrată in trend de cativa ani, datorita eforturilor arhitectului Ioana Corduneanu si a comunitatii ”La Blouse Roumaine”, care vor să facă din aceasta piesă un simbol de țară, recunoscut la nivel mondial si facand parte din patrimoniul cultural al omenirii, camașa romaneasca se afla intr-un moment de rascruce.
Reintrată in trend de cativa ani, datorita eforturilor arhitectului Ioana Corduneanu si a comunitatii ”La Blouse Roumaine”, care vor să facă din aceasta piesă un simbol de țară, recunoscut la nivel mondial si facand parte din patrimoniul cultural al omenirii, camașa romaneasca se afla intr-un moment de rascruce.
Piesele vechi, autentice, valoroase, sunt din ce in ce mai rare. Asa că, femeia moderna, asemeni inaintaselor sale, care erau moderne si ele la vremea lor, a inceput iar să coasă – respectand simbolistica dar si inovând cu rost, respect si buna rânduiala. A pus deci mana pe ac, dupa zeci de ani de pauza care se resimte si in zestrea contemporana romaneasca si in spiritualitatea, dar si dulapurile romanecelor.
Stiati ca ne putem mandri, in acest moment, cu o comunitate de peste 11 mii de femei care cos ii ? Un proiect de Cartea Recordurilor. Probabil cea mai mare sezatoare din lume. Si aici nu se coase oricum. Aici IA e Artă, nu artizanat !
In grup sunt specialisti, arhitecti, femei pricepute. Se studiaza izvoade vechi, se intra in depozite ale muzeelor unde stau ascunse piese valoroase, se țese pânza de casa, se cauta ațele cele mai potrivite, se fac schite, se discuta si se executa impecabil. Grupul se numeste ”Semne Cusute in actiune”.
In acelasi timp, acest trend a scos la iveala o multime de artizani sau comercianti care se folosesc de el si au dat drumul pe piață unor adevarate “mutatii genetice”, care imbolnavesc si compromit notiunea de IE printre nestiutori dar amatori de „romanesc”.
In acelasi timp, acest trend a scos la iveala o multime de artizani sau comercianti care se folosesc de el si au dat drumul pe piață unor adevarate “mutatii genetice”, care imbolnavesc si compromit notiunea de IE printre nestiutori dar amatori de „romanesc”.
In standurile cu suveniruri din marile centre turistice din Romania, se vand ii aduse din China, cu dragoni stilizati pe post de simboluri romanesti. Si oamenii le cumpara pentru ca nu mai exista minima educatie nationala pe acest subiect si, mai ales, pentru că sunt ieftine.
In Kaufland si alte supermarketuri, sub deviza produs romanesc, exista astfel de piese, insotite de bannere mari, inselatoare: “ii romanesti, ieftine”.
E aproape un sacrilegiu, care ar trebui interzis prin lege.
La fel cum ar trebui reglementata la nivel de Minister al Culturii, probabil, si prezenta in targuri nationale si internationale a Iei romanesti.
Ia nu a fost niciodata ieftina – pentru că arta, in general, nu poate fi ieftina.
Cinste artizanilor care nu isi vand produsele lucrate la masini, etichetandu-le si promovandu-le ca ii.
Rusine celor care alatura cuvantul ie in orice context, langa o bluza care denigreaza simbolistica romaneasca.
Atentie, tine de educatia noastra minimă să nu mai zicem ca purtam ie, cand purtam o bluza cu modele florale sau geometrice stilizate la intamplare !
Nu e complicat, doamnelor si domnilor. Un minim research pe Google e la indemana tuturor astazi. Mai ales cand mergem sa reprezentam Romania la un targ de turism international, de exemplu. De fapt haina si felul in care te imbraci este un act responsabil în orice moment si în orice loc te-ai afla.
Pentru a afla și a admira comorile românești, inclusiv date despre IA ROMÂNEASCĂ AUTENTICĂ vă rog să ”răsfoiți” blogul arhitectei Ioana Corduneanu http://semne-cusute.blogspot.com/
surse: http://www.cunoastelumea.ro/cum-arata-o-ie-dacica-in-urma-cu-2-000-de-ani-un-artefact-antic-lamureste-misterul/; http://blog.coltulromanesc.ro/; https://lupuldacicblogg.wordpress.com/2016/04/21/stiti-ce-inseamna-cu-adevarat-o-ie-autentica-romaneasca/
