2.15.2022

O parte din trupele ruse părăsesc Belarusul după încheierea exercițiilor militare

 


Rusia a început retragerea unei părți a trupelor și tehnicii militare din Belarus după încheierea parțială a exercițiilor.

O parte din trupele ruse se întorc la locurile lor de dislocare permanentă după exercițiile comune „Allied Resolve 2022” cu Belarus, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

„Unitățile din regiunile militare de Sud și Vest, după ce și-au îndeplinit sarcinile, au început deja a fi încărcate pe transportul feroviar și rutier și astăzi va începe mutarea în garnizoanele lor militare. unele unități vor defila pe cont propriu, ca parte a coloanelor militare” a precizat el.

Cu o zi înainte, a avut loc o întâlnire între președintele Vladimir Putin, ministrul de Externe Serghei Lavrov și ministrul Apărării Seghei Șoigu. Aceștia au discutat despre manevrele militare ale Rusiei și Belarusului, precum și despre progresul negocierilor privind garanțiile de securitate.

Federația Rusă a început redislocarea de trupe la locurile lor de desfășurare permanentă după exercițiile din Belarus, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

„Unitățile din districtele militare de sud și vest, după ce și-au finalizat sarcinile, au început deja operațiunile de încărcare pe transportul feroviar și rutier, iar astăzi vor începe să fie mutate în garnizoanele lor militare. Anumite unități de tehnică vor defila de sine stătător, ca parte a armatei. coloane”, a spus Konașenkov.

Astăzi, Ministerul rus al Apărării a publicat videoclipuri cu încărcarea unei părți din tehnică pe platformele feroviare. Videoclipul prezintă tancuri, vehicule de luptă de infanterie și sisteme de artilerie autopropulsate, precum și imagini cu mișcarea coloanei modernizate T-72B3.

https://ro.sputnik.md/20220215/o-parte-din-trupele-ruse-parasesc-belarusul-dupa-incheierea-exercitiilor-militare-48940810.html

CCR a declarat neconstituţională OUG prin care s-a impus purtarea măştii şi trecerea şcolilor în online

 


Judecătorii CCR au decis, marți, în unanimitate, că ordonanţa 192/2020, care prevede că pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă, este neconstituţională.

Aceeaşi ordonanţă de urgenţă, declarată marţi neconstituţională de către CCR, prevedea şi trecerea cursurilor în online în perioada noiembrie-decembrie 2020.

„Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis marți excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Ordonanță de urgență a Guvernului nr.192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă. Curtea a constatat neconstituționalitatea în ansamblu a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 întrucât a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) și art.79 alin.(1), referitoare la avizarea proiectelor de acte normative de către Consiliul Legislativ”, se arată într-un comunicat al CCR.

„Curtea precizează că, prin efectul prezentei decizii, sunt eliminate din fondul activ al legislației, în condițiile art.147 alin.(1) și (4) din Constituție, doar dispozițiile cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.192/2020, în timp ce celelalte texte normative din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă rămân în continuare în vigoare”, a mai explicat CCR.

Decizia Curții Constituționale este definitivă şi general obligatorie.

O mare bancă din România schimbă regulile. Ce se întâmplă de la 1 mai

 


Este vorba despre ING. Toţi clienţii băncii au primit o informare privind noile modificări, care se aplică de la 1 mai.

Într-o informare transmisă clienţilor săi, ING Bank  anunţă că dobânda pentru toate depozitele în euro devine 0% pe an de la 1 februarie, iar începând cu data de 30 aprilie 2022 nu se mai pot constitui depozite în euro.

Conturile curente în euro sunt de 100.000 de euro. Ce depăşeşte această sumă va fi taxat suplimentar cu 0,017% pe lună aplicat soldului cumulat ce depăşeşte limita de 100.000 de euro. Comisionul se va face în data de 5 ale fiecărei luni.

Comisionul de administrare pentru conturile în euro care nu depăşesc 100.000 de euro creşte de la 1 mai 2022 de la 2 euro pe lună la 3 euro pe lună.

De exemplu, dacă la 31.05.2022, soldul cumulat al conturilor în euro este de 120.000 de euro, pe 5.06.2022, clientul va plăti un comision de 3,4 euro, adică 20.000 de euro înmulţit cu un comision de 0,017%. Pentru restul de 100.000 de euro va plăti comisionul normal de 3 euro pe lună. În plus, tot de la 1 mai, clienţii vor fi obligaţi să deţină doar câte un singur cont curent în lei, unul singur în euro sau câte unul în orice alte valute disponibile, scrie ECONOMICA.NET. 

„De asemenea, Banca își rezervă dreptul de a-ți solicita să retragi/transferi sumele care depășesc aceste limite și/sau de a înceta relația de afaceri, sau, după caz, relația cu privire la conturile curente în EURO, conform condițiilor contractuale”, conform informării trimise de INGBank.

Printre noutăţi se numără şi o serie de avantaje pentru deţinătorul de Homebank. Începând cu luna iunie, pe lângă faptul că îți poți emite sau reînnoi un card din Home’Bank fără drumuri în ING Office și îl primești acasă în câteva zile prin curier, îți vei putea activa cardul direct din Home’Bank.

De asemenea, începând cu luna iunie 2022, se pot face din Home’Bank transferuri în valută direct din contul de lei.  Astfel, poți să folosești doar contul în lei, iar dacă te hotărăști să renunți la contul în valută, atunci îl poți închide ușor, direct din Home’Bank. Oricând un client poate solicita emiterea unui card instant contra sumei de 20 de lei per card.

Guvernul a adoptat legea privind desfiinţarea SIIJ

 


Executivul a aprobat în şedinţa de luni legea pentru desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţiei, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului Dan Cărbunaru.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, luni, în şedinţa de Guvern, despre legea privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justitie ( SIIJ ), că este un obiectiv din programul de guvernare, cât şi un obiectiv în cadrul MCV. Proiectul de lege va fi trimis Parlamentului, după adoptarea de către Executiv.

Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente, care va continua soluţionarea acestora.

De asemenea, cauzele soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei se transmit pe cale administrativă în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente.

De la data desfiinţării Secţiei, la judecarea cauzelor, precum şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea.

„Posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se preiau de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condiţiile legii pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei. De la data revenirii la parchetul de unde provin ori la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei. Detaşările în curs ale personalului pe celelalte categorii de posturi se menţin în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la împlinirea termenului pentru care acestea au fost dispuse”, potrivit legii de desfiinţarea a SIIJ, citate de news.ro.

Duma de Stat din Rusia va dezbate două rezoluţii asupra recunoaşterii republicilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk

 


Consiliul Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului din Rusia, a pregătit luni două proiecte de rezoluţie asupra recunoaşterii republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, pe care deputaţii ruşi le vor analiza în sesiunea de plen mai târziu în aceeaşi zi sau marţi.

Primul proiect de rezoluţie este un document pe care l-au prezentat anterior, pe 19 ianuarie, în faţa Dumei, şi care prevede transmiterea direct către preşedintele Putin a deciziei cu privire la recunoşterea celor două republici din Donbas de către Rusia.

Al doilea proiect de rezoluţie, propus de mai mulţi deputaţi din partidul lui Putin, formaţiunea Rusia Unită, prevede trimiterea acestui apel de recunoaştere a celor două republici mai întâi către Ministerul de Externe, Ministerul Apărării şi alte instituţii pentru emiterea unei opinii. Votarea acestui proiect ar însemna o amânare a transmiterii apelului către preşedintele rus.

”Se aşteaptă prezentarea de către Consiliul Dumei în sesiunea plenară a două proiecte de rezoluţie asupra apelului adresat preşedintelui (Vladimir Putin) de recunoaştere a Doneţk şi Lugansk”, a declarat o sursă a agenţiei ruse Interfax, citată de Agerpres.

Preşedintele Dumei, Viaceslav Volodin, a declarat că propunerea avansată de comunişti se bucură de sprijinul numai a altor două grupuri parlamentare, respectiv cel al partidului Rusia Dreaptă şi al formaţiunii naţionaliste Partidul Liberal Democrat, astfel că nu există o susţinere majoritară în favoarea acestuia. Cât despre partidul Rusia Unită, formaţiunea preşedintelui Vladimir Putin şi care dispune de o largă majoritate în Dumă, şi acesta este preocupat de apărarea cetăţenilor ruşi care trăiesc în Donbas, a mai spus Viaceslav Volodin.

”Vedem că preşedintele (ucrainean Volodimir) Zelenski ignoră Acordurile de la Minsk (pentru soluţionarea conflictului din Donbas – n.r.). NATO vrea să ocupe Ucraina. Şi una, şi cealaltă pot rezulta într-o tragedie. Nu putem permite acest lucru”, a adăugat preşedintele Dumei. Conform acestuia, ”trebuie găsită o soluţie” pentru garantarea securităţii cetăţenilor ruşi din Donbas, cărora Rusia le-a distribuit peste 700.000 de paşapoarte.