11.22.2021

VESTE BUNĂ pentru milioane de pensionari. În ianuarie se va acorda a 13-a pensie

 


PSD anunţă că s-ar putea acorda şi a 13-a pensie. Marius Budai susţine că „este un scut pe care încercăm să-l creăm în faţa acestui val de scumpiri. Acest proiect mi se pare extrem de bun. L-am negociat în momentul în care am discutat pachetul social, eu sunt extrem de mulţumit de pachetul social care a ieşit din negocieri.

Până la urmă, la întâlnirile politice, Marcel Ciolacu a reuşit să impună în gândirea social democrată şi iată că gândim ca începând din prima lună de guvernare, de la 1 ianuarie, să încercăm să rezolvăm din problemele apărute din cauza valului de scumpiri apărute din ultimul timp.

Vine această sumă de 1.200 de lei pentru pensiile cuprinse între 1.000 şi 1.600 lei, vin pentru pensionarii care au pensia minimă, adică 800 lei, vor primi câte 200 lei în fiecare lună de acum încolo, deci pensia minimă practic se va majora cu 200 lei, de la 800 la 1.000 lei.

Se realizează dublarea alocaţiilor pentru copiii în vârstă de 0-2 ani şi cei cu dizabilităţi, este o creştere şi a alocaţiei pentru copiii în vârstă de 2-18 ani şi bineînţeles, a 13-a indemnizaţie pentru persoanele cu dizabilităţi.

Bineînţeles, salariul minim şi ulterior urmând a fi comunicat într-un termen de 120 de zile un nou calendar de implementare a legii pensiilor şi a legii salarizării.

Toate aceste lucruri vin dintr-un moment extrem de tensionat în societatea românească, scumpirile din alimente, de la energie, scumpirile medicamentelor au dus pensionarii, cei cu copii mici şi cei cu salariul minim într-o situaţie extrem de delicată.

Să nu-şi închipuie cineva că acest 10% în plus la pensii pentru părinţii şi bunicii noştri va îmbogăţi peste noapte.

Este un scut pe care încercăm să-l creăm în faţa acestui val de scumpiri”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii.

Premierul propus de PNL, Nicolae Ciucă, a anunţat, vineri, că în urma discuţiilor s-a stabilit că va creşte pensia minimă de la 800 la 1.000 de lei, vor fi indexate pensiile cu 10% şi va fi acordată cea de-a 13 indemnizaţie pentru persoanele cu handicap. De asemenea, persoanele cu pensie peste 4.000 de lei nu vor mai fi scutite de la plata CASS. Alocaţiile pentru copiii între o zi şi doi ani vor fi de 600 de lei, iar pentru cei mai mari de doi ani alocaţia va creşte la 243 de lei. Salariul minim va creşte la 2.550 lei.

RUSIA desfăşoară exerciţii antiaeriene în Crimeea

 


Kremlinul a acuzat duminică Occidentul că amplifică artificial tensiunile în jurul Ucrainei, cu declaraţii repetate care sugerează că Rusia este gata să lanseze un atac asupra vecinei sale şi a spus Washingtonului şi aliaţilor săi. A doua zi a început exerciţii militare în Crimeea.

Unităţi ale forţelor armate din Rusia au efectuat luni o serie de exerciţii antiaeriene în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Moscova în 2014, cu utilizarea sistemelor de rachete S-400 şi Panţir, a informat luni Ministerul rus al Apărării, citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax.

Obiectivul exerciţiilor a fost de „a detecta, urmări şi distruge rachete de croazieră ale unui inamic convenţional”, a precizat serviciul de presă al Districtului militar Sud într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului rus al Apărării.

„Ţintele aeriene ale unui presupus inamic au fost simulate electronic la diferiţi parametri de viteză şi altitudine de zbor, ceea ce a adăugat dificultate misiunii”, potrivit comunicatului.

Operatorii sistemelor S-400 şi Panţir şi-au îndeplinit cu succes sarcina, indică Ministerul rus al Apărării, care subliniază că, în Crimeea, este amplasată o grupare de forţe ruse capabilă să garanteze apărarea peninsulei împotriva oricăror ameninţări.

În noiembrie 2018, Rusia a desfăşurat un al patrulea regiment de sisteme S-400 în nordul Crimeii.

Sistemele S-400, cu rază lungă de acţiune, pot doborî avioane cu tehnologie ‘stealth’, rachete de croazieră, tactice şi chiar balistice la altitudini între 10 metri şi 50 de kilometri, cu viteze de zbor de 4,8 kilometri pe secundă.

Acestea utilizează trei tipuri de rachete – cu o rază de acţiune de 150, 300 şi, respectiv, 400 de kilometri – şi sunt capabile să doboare simultan 12 ţinte, fiecare baterie constând din rampe de lansare verticale, radare şi echipamente autonome de detectare şi identificare a ţintei.

Sistemul Panţir, care, la fel ca S-400, poate fi montat pe vehicul, combină rachetele sol-aer cu rază scurtă şi medie de acţiune cu tunuri antiaeriene automate.

România, singurul stat din regiune care importă mai multe produse agricole decât exportă

 


Potrivit datelor Eurostat, România este singurul stat din regiune care importă mai multe produse agricole decât exportă. Ungaria produce alimente de 1.800 de euro pe hectar de teren cultivat. Austriecii au un randament de 3.000 de euro, polonezii de 2.500 de euro, iar în Olanda valoarea producţiei agricole la hectar este de 18.000 de euro.

Potrivit unor calcule bazate pe date de la Eurostat, în România valoarea producţiei agricole este de 1.345 de euro pe hectar de teren cultivat (valoarea în euro a producţiei din 2020 raportată la suprafaţa de teren cultivat din 2016, acestea fiind cele mai recente cifre).

Politicianul Janos Lazar, fost şef de cabinet al premierului Viktor Orban şi acum comisar guvernamental pentru agricultură, vrea să obţină independenţă alimentară şi atrage atenţia asupra faptului că Olanda, campionul productivităţii agricole, are 12 dintre cele mai mari 15 companii de alimente din Europa.

Potrivit datelor Comisiei Eu­ropene, Ungaria a exportat anul trecut pro­duse agricole de 9,6 mld.  euro, la o po­pu­laţie de 9,7 milioane de locuitori, ceea ce în­seamnă exporturi agricole de aprope 1.000 de euro per capital. Importurile s-au situat la 6,5 mld. euro.

În aceeaşi perioadă, Polonia a exportat pro­duse agricole de 31,8 miliarde euro, la o po­p­u­laţie de 38 de milioane de locuitor, ceea ce înseamnă exporturi agricole de 837 de euro per capita. Importurile au fost de 28,5 mld. euro.

În acelaşi an, România a avut exporturi de produse agricole de aproape 7 miliarde de euro, la o populaţie de 19,2 milioane de locuitori. Astfel, exporturile au fost de 364 de euro per capita. Dintre cele trei state, România este singurul care a avut importurile mai mari decât exporturile: a importat produse agricole de 8,8 miliarde euro.

„Este greu să înţelegi de ce Ungaria trebuie să importe mâncare deşi suntem o ţară care are suficient teren agricol şi apă proaspătă pentru hrănirea populaţiei“, a spus Janos Lazar într-un interviu pentru site-ul economic Portfolio.hu, potrivit ZF. 

Politicianul a explicat că este extrem de important ca jucătorii maghiari să dezvolte o producţie de materie primă de calitate, chiar dacă acest lucru se poate realiza doar prin intervenţia statului. El a sugerat şi că statul maghiar ar trebui să creeze un lanţ comercial integrat şi a amintit că există „o cantitate fără precedent de finanţare disponibilă pentru dezvoltarea zonelor rurale“.

Comentariile lui Janos Lazar vin în ajun de alegeri generale în care Orban şi partidul său vor înfrunta pentru prima dată o opoziţie ce pare unită. Iar fermierii şi zonele rurale sunt întot­deauna instrumente de manevră elec­to­rale folosite de partidele considerate populiste.

Însă nu poate fi ignorat nici faptul că Ungaria, ca multe alte state din regiune, s-a confruntat cu problema dependenţei de alţii în timpul crizei provocate de pandemie şi în criza actuală de energie.

De aceea, a spus Janos Lazar, este importată independenţa unei ţări, iar Ungaria trebuie să devină independentă în trei sectoare: cel al energiei, cel financiar şi cel alimentar. Până acum, Ungaria a reuşit să devină „suverană“ doar la producţia de carne de pasăre.  Agricultura ungară încă nu este capabilă de o producţie de calitate în industria cărnii de porc sau a laptelui.

Janos Lazar crede că este foarte important pentru Ungaria să urce pe lanţul valoric cu producătorii interni, procesatorii, distribuitorii şi retailerii. „Nu-i mai sprijiniţi pe retailerii şi discounterii străini!“, a cerut el.

„Faptul că suntem membri ai UE nu a eliminat posibilitatea aplicării unor politici ecomomice patriotice, ci doar a îngustat-o. Este suficient spaţiu pentru susţinerea jucătorilor interni.“, a mai precizat politicianul.

Acesta este conştient că piaţa locală nu se poate descurca fără importuri şi că  unele produse din lapte şi carne va trebui aduse din străinătate încă mult timp de-acum încolo.

Întrebat dacă poate fi considerat progres faptul că lanţurile mari de magazine universale sau de alimente precum Aldi şi Lidl oferă produse ungureşti în cantităţi mari, politicianul a explicat că este vorba doar de marketing şi că aceia care cred altceva „sunt naivi“. El a mai spus că alte state au reuşit să reducă amploarea pe piaţă a lanţurilor de magazine străine şi a dat exemplul Austriei, Slovaciei şi Poloniei.

Janos Lazar este cunoscut pentru declaraţiile sale sfidătoare sau belicoase. În Polonia, cel mai mare lanţ de retail este Biedronka, deţinut de un grup portughez, însă, într-adevăr, jucătorii locali sunt nu doar bine reprezentaţi, ci şi exploratori ai pieţelor externe. Ambiţiile guvernului ungar pentru sectorul agricol nu sunt ceva nou. În 2019, ministrul de externe şi al comerţului Peter Szijjarto declara că guvernul vrea să-şi aducă ţara “n top 10 mondial al exportatorilor de cârnaţi, de pe locul 12 atunci.

POATE ERAȚI CURIOȘI SĂ ȘTIȚI cu ce se ocupă ”TORȚIONARII” PLANETEI, în timp ce NOI STĂM CU NASUL ÎN MASCĂ

 


ÎN TIMP CE POPULAȚIA PLANETEI GEME DE RESTRICȚII, ”TORȚIONARII” SE DISTREAZĂ, FĂRĂ NICIO RESTRICȚIE...

Imaginea este foarte reală, nimic nu este trucat.