Un coleg de redacție îmi atrage atenția la discursul președintelui Klaus Iohannis. Nu putem sări peste dînsul, așa cum, pe vremea lui Ceaușescu, nu puteam trece nici o masă fără pește! Sună ca dracu’! Dar este adevărat.
Nu se mai întîmplă nimic fără Klaus Iohannis. Nu se închid piețele fără ca președintele să afle și fără ca el să fie cel care anunță poporul. El nu știe cum se face o injecție, dar conduce hotărît operațiunile de pregătire a vaccinării populației. El confundă pielea ursului din pădure cu grija pentru viitorul României. Și transformă toate iluziile sale în promisiuni și în date certe.
Vineri, președintele a făcut o minideclarație de presă despre viitorul fericit al României în domeniul economic. A insistat ca el, cu mîna și cu piciorul lui, să ne asigure că vom avea parte, „atenție, de 30 de miliarde de euro pentru un plan de reconstrucție și „reziliență” (operațiune pe care compatrioții noștri o înțeleg așa cum Azor înțelege un aport în limba chineză”. Planul este în lucru. Va fi trimis la Comisia Europeană și de anul viitor începe aplicarea. Dacă avem bască și dacă plătim toți banii multinaționalelor!
Rezilientul la fluierături, Klaus Iohannis a anunțat populația că 10 mii de infectări pe zi reprezintă succesul obținut în urma măsurilor deștepte pe care ceata lui le-a luat în luna octombrie. Și populația trebuie să aibă răbdare, pentru că adevarata victorie asupra coronavirusului va avea loc după 20-30.000 de mii de infectări pe zi.
”Vă amintiți că la mijlocul lui octombrie, Guvernul prelungise starea de alertă și instituise un set de măsuri. Iată că avem un impact al acelui set de măsuri, repet, măsurile din octombrie. Avem, cam de două săptămâni și ceva încoace, o plafonare vizibilă la numărul de infectări noi. Asta este o veste bună și ne arată că măsurile au efect.
Pe de altă parte, vedem foarte clar că trebuie să avem răbdare și trebuie să respectăm aceste măsuri. Acest efect de plafonare a apărut în urma setului din octombrie, nu în urma setului de acum, de luni.
Trebuie însă să fim sinceri și să spunem că plafonarea la 10.000 este mult prea sus. Avem un număr prea mare de cazuri grave la Terapie Intensivă și avem un număr mult prea mare de decese, și atunci a fost nevoie de un nou set de măsuri, setul care a intrat în vigoare de luni.
Iarăși, vă cer respectarea măsurilor și răbdare! Va trebui să așteptăm două-trei săptămâni până când noul set de măsuri va produce efectele dorite – efectele dorite: îngrădirea pandemiei, scăderea sau cel puțin limitarea numărului de noi infectări, limitarea cazurilor grave și, evident, sperăm într-o reducere a mortalității. Aceste lucruri sunt extrem, extrem de importante.
Vă solicit tuturor: respectați noul set de măsuri! Este nevoie de aceste măsuri pentru sănătatea noastră, a tuturor, pentru a da o șansă medicilor să se ocupe de cazurile grave din spitale”.
Dacă parcurgeti cu atenție vorbirea inutilă a președintelui Iohannis, veți observa, de îndată, că omul vorbește de dragul de a fi văzut și auzit. Zero idei, zero argumente! Ne vinde pielea ursului din pădure. Nu este calificat nici pentru a stabili închiderea piețelor (a dat-o în bară ca un primar cu tupeu și a trebuit să o dea la întors, cîrpind situația cu scoaterea tarabelor în ploaie), necum pentru a coordona o strategie de țară în situații de criză.
Cu un guvern de netoți în preajmă, președintele a devenit un fel de stăpîn al jocului. S-a așezat în fruntea țării și ia decizii ca un administrator de bloc. De altfel, Klaus Iohannis este singurul politician în campanie electorală. El este propagandistul iluziilor PNL și acuzatorul principal al PSD. Și, tot el este coordonatorul asfaltărilor, al construirii de autostrăzi și căi ferate, un soi de tătic al poveștilor despre viitorul României.
Căci despre reconstrucție de țară pe mîna unui politician care a rămas tot la semnături și ifose de primar, slabă speranță!
sursa:https://www.cotidianul.ro/atentie-treizeci-de-miliarde-de-iluzii/
