În era războaielor hibride, comerciale şi monetare, China îşi promovează interesele construind drumuri, poduri şi căi ferate în şi spre Europa
Cu dans, voie bună, politicieni şi mult fast, a fost deschisă circulaţiei o nouă secţiune a autostrăzii sârbe E-763, numită „Milos cel Mare“ după un prinţ sârb îndrăgostit de putere care a făcut din Serbia un principat autonom în cadrul Imperiului Otoman.
A fost o ceremonie în pur stil balcanic, la care preşedintele Aleksandar Vucic a declarat că tronsonul de 62,5 kilometri de autostradă marchează trecerea la „o nouă calitate a vieţii“ pentru Serbia şi va atrage investitori în oraşele şi localităţile aflate de-a lungul drumului.Secţiunea de autostradă Obrenovac-Ljig a fost construită de Shandong Hi-speed Group din China, unul dintre „prietenii chinezi“, după cum descrie Vucic companiile din China. În ultimii ani, Serbia a făcut un drum lung de la o ţară în pragul falimentului la cea mai atractivă destinaţie pentru investiţii din lume, a spus preşedintele, fost ministru al informaţiilor într-un guvern al dictatorului Slobodan Miloşevici, judecat pentru crime de război, genocid şi crime împotriva umanităţii în timpul războaielor iugoslave.
Prin realizarea tronsonului Obrenovac - Ljig este finalizată secţiunea Obrenovac - Cacak a Coridorului de transport european XI care trece pe lângă Belgrad de la nord la sud, notează SeeNews.
Tot o companie chineză, China Communications Construction Company, va construi o secţiune a autostrăzii care va lega Surcin de Belgrad şi va face astfel legătura între capitală şi Coridorul XI. Lucrările ar trebui să înceapă anul viitor.
Ruta Obrenovac - Ljig are 42 de poduri şi pasaje superioare.
Serbia a angajat Shandong Hi-Speed Group în 2013 pentru a construi secţiunile Obrenovac-Ub şi Lajkovac-Ljig ale Coridorului XI, o rută maritimă şi rutieră care va lega portul Bari din Italia de Bucureşti, trecând prin Belgrad şi oraşul Bar, din Muntenegru.
Lucrările pentru autostrada sârbă beneficiază de finanţare chineză. Companiile din China participă semnificativ la economia sârbă: HBIS a cumpărat combinatul siderurgic Smederevo, Zijin a investit în complexul metalurgic din Bor, iar Linglong a lansat o investiţie masivă în oraşul Zrenjanin, a explicat Vucic.
Serbia va beneficia chiar şi de forţe de ordine din China pentru a face faţă creşterii numărului de turişti şi muncitori chinezi, scrie Reuters, care citează ministerul de interne sârb.
Serbia va beneficia chiar şi de forţe de ordine din China pentru a face faţă creşterii numărului de turişti şi muncitori chinezi, scrie Reuters, care citează ministerul de interne sârb.
China include Serbia şi alte state balcanice în planul „Belt and Road“ prin care creează noi legături comerciale pentru companiile chineze.
Pentru acest plan, proiectul de suflet al preşedintelui chinez Xi Jinping, Beijingul cheltuie miliarde de dolari sub formă de împrumuturi pentru construirea de centrale electrice, drumuri şi căi ferate. Forţa de muncă folosită este adesea adusă din China.
Tot în Balcani, în Croaţia, China Road and Bridge Corporation a început în această vară construcţia unui pod de 2,5 kilometri ce va lega peninsula Peljesac de litoralul continental al Croaţiei care este întrerupt de o fâşie de câţiva kilometri de litoral bosniac.
Chinezii care construiesc podul locuiesc în containere şi lucrează în ritm sporit pentru ca proiectul, îngheţat în 2007, să fie gata în august 2022, scrie Euronews.
Problema cu acest pod este că nu este dorit de Bosnia deoarece îi blochează singura cale de acces la mare. Podul ar trebui să coste 420 de milioane de euro, 357 de milioane de euro reprezentând fonduri europene. Proiectul include şi 32 de kilometri de drum, tuneluri şi viaducte în zonele învecinate.
Mai adânc în UE, Ungaria este prima ţară comunitară care s-a alăturat oficial iniţiativei chineze „Belt and Road“. Cel mai mare proiect european din cadrul acestei iniţiative este modernizarea rutei feroviare Budapesta - Belgrad pentru a permite circulaţia trenurilor de mare viteză.
Secţiunea maghiară a căii ferate va fi finanţată în proporţie de 85% printr-un împrumut de la China. Două companii chineze au început deja lucrările la secţiunea sârbă cu forţă de muncă chineză. Proiectul ar trebui să fie finalizat în 2023, iar ruta ar trebui să faciliteze transportul pe calea ferată până în portul grecesc Pireu, dezvoltat de compania chineză Cosco.
Serviciul de transport feroviar de marfă între China şi Europa în cadrul Iniţiativei Belt and Road a fost lansat în urmă cu opt ani şi se dezvoltă rapid.
Mai adânc în UE, Ungaria este prima ţară comunitară care s-a alăturat oficial iniţiativei chineze „Belt and Road“. Cel mai mare proiect european din cadrul acestei iniţiative este modernizarea rutei feroviare Budapesta - Belgrad pentru a permite circulaţia trenurilor de mare viteză.
Secţiunea maghiară a căii ferate va fi finanţată în proporţie de 85% printr-un împrumut de la China. Două companii chineze au început deja lucrările la secţiunea sârbă cu forţă de muncă chineză. Proiectul ar trebui să fie finalizat în 2023, iar ruta ar trebui să faciliteze transportul pe calea ferată până în portul grecesc Pireu, dezvoltat de compania chineză Cosco.
Serviciul de transport feroviar de marfă între China şi Europa în cadrul Iniţiativei Belt and Road a fost lansat în urmă cu opt ani şi se dezvoltă rapid.
Trenurile ajung până în inima Europei, în Luxemburg, şi chiar la Londra.
Marile centre comerciale chinze îşi deschid rând pe rând rute feroviare către Europa.
Numărul de transporturi între Zhengzhou şi Europa s-a dublat în prima jumătate a acestui an, la 539.
Xi'an, cunoscut în antichitate ca Chang'an, este punctul de pornire a Drumului Mătăsii.
Primul transport de marfă între acest oraş şi Europa a fost în 2013.
În 2018, oraşul chinez a trimis 1.235 de trenuri către statele europene, de şase ori mai multe decât în 2017.
Costul unor astfel de transporturi este aproape acelaşi cu cel al transportului naval, însă călătoria durează mult mai puţin în 14 zile în loc de 28 în cazul rutelor spre Polonia.
Spre Polonia a fost deschisă şi o rută pentru camioane, cu o durată similară transportului cu trenul.
Traficul de mărfuri între China şi vest va fi mult îmbunătăţit mulţumită unei autostrăzi aflate în construcţie şi care va lega graniţa Rusiei cu Kazahstan de Belarus.
În regiune, proiectul este cunoscut drept „construcţia secolului“. Ruta porneşte din portul chinez Lianyungang de la Marea Galbenă.
