7.12.2020

„În momentul de faţă nu discutăm de o stare epidemică generală pe întreg teritoriu al ţării sau respectiv la întreaga populaţie a României. (…) Suntem la o redeşteptare a valului sau respectiv o revenire a valului, care, în momentul de faţă, circulă prin focare, pentru că jumătatea din cazuistica înregistrată în ultimele două săptămâni arată o creştere de 34%, după datele OMS. În cele 14 zile anterioare zilei de data de 9 iulie, am înregistrat o creştere de 38% şi indicele de reproducere este 1,1%, care nu este favorabilă. Fără nicio discuţie, ar fi ideal să fim sub 1, dar nu este nici atât de prăpăstios, încât să ne facem alte gânduri decât aceea de a respecta fiecare individual mijloacele posibile de protecţie, pentru că aici nu există niciun tratament specific, Sunt optimist. Anticiparea mea este că şi acest al doilea vârf va fi depăşit în maxim două săptămâni şi va începe fără nicio discuţie o scădere”, a declarat Molnar Geza la Digi24.


România trece printr-o „revenire” a primului val de îmbolnăviri dar instituirea stării de urgenţă nu va scădea numărul de cazuri. Este opinia exprimată de epidemiologul Molnar Geza la Digi24.

Medicul a mai afirmat că numărul mare de cazuri din ultima vreme nu este răspândit egal în toată ţara iar în acest moment România trece printr-o “revenire” a primului val de îmbolnăviri, care va trece în maxim două săptămâni. El consideră că izolarea este un act medical, iar carantina unul administrativ, iar persoanele infectate trebuie izolate pentru a nu răspândi virusul. Epidemiologul nu consideră că starea de urgenţă se mai impune să fie folosită în acest moment.

În momentul de faţă nu discutăm de o stare epidemică generală pe întreg teritoriu al ţării sau respectiv la întreaga populaţie a României. (…) Suntem la o redeşteptare a valului sau respectiv o revenire a valului, care, în momentul de faţă, circulă prin focare, pentru că jumătatea din cazuistica înregistrată în ultimele două săptămâni arată o creştere de 34%, după datele OMS. În cele 14 zile anterioare zilei de data de 9 iulie, am înregistrat o creştere de 38% şi indicele de reproducere este 1,1%, care nu este favorabilă. Fără nicio discuţie, ar fi ideal să fim sub 1, dar nu este nici atât de prăpăstios, încât să ne facem alte gânduri decât aceea de a respecta fiecare individual mijloacele posibile de protecţie, pentru că aici nu există niciun tratament specific, Sunt optimist. Anticiparea mea este că şi acest al doilea vârf va fi depăşit în maxim două săptămâni şi va începe fără nicio discuţie o scădere”, a declarat Molnar Geza la Digi24.

Acesta spune că cei 406 oameni infectaţi cu noul corornavirus care s-au externat ca urmare a lipsei măsurii legale de carantină ar mai putea genera încă peste 800 de cazuri în săptămâna următoare.

Epidemiologul spune că instituirea stării de urgenţă nu va scădea numărul de cazuri.

„Posibilitatea reintroducerii stării de urgenţă nu va rezolva mare lucru, în sensul evoluţiei cazuisticii şi înregistrării cazuisticii“.

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat sâmbătă că au fost confirmate 698 de cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore, astfel că totalul a ajuns la 32.079. De asemenea, 24 de persoane – între care şi una cu vârsta între 30 şi 39 de ani, au decedat, bilanţul deceselor ridicându-se la 1.871. De asemene, 406 pacienţi cu test pozitiv au fost externaţi la cerere. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 838.953 de teste şi au fost testate 493.858 de persoane.

sursa: https://www.cotidianul.ro/epidemiologul-m-geza-si-starea-de-urgenta/

Premieră pentru Johnson și Trump




Premieră pentru Johnson și Trump. Cei doi oficiali, englez și american, au fost văzuți pentru prima dată purtând măști de protecție. Apariția celor doi cu „masca pe figură“ în public e cu atât mai surprinzătoare cu cât niciunul nu a mai făcut acest gest nici măcar când pandemia era în toi. Plus că Trump susține și acum că 99% dintre cazurile de coronavirus sunt inofensive. Cu toate acestea, la ultima sa vizită într-un spital, liderul de la Casa Albă a mers protejat. „Când ești într-un spital, mai ales, cred că se așteaptă să porți mască“, a declarat el.

Și la premierul britanic apariția sa mascată ridică semne de întrebare. Boris Johnson nu a mai fost văzut nici el în această situație chiar dacă în luna martie a fost chiar internat din cauza coronavirusului.

Cel mai recent bilanț al cazurilor de coronavirus arată că din cele peste 12,7 milioane de îmbolnăviri, peste 3,2 milioane sunt americani și aproape 300.000 sunt britanici.


Viktor Orban se opune condiţionării alocării fondurilor Uniunii Europene de respectarea principiilor statului de drept. „Fondurile trebuie alocate în mod corect şi flexibil. Trebuie evitat cu atenţie un lucru: amestecarea acestei situaţii cu politica. Aceasta este cea mai importantă condiţie a Ungariei. Am putea bloca prin veto acordul final, întrucât este necesară o decizie în unanimitate, dar ne-am poziţiona în opoziţie cu celelalte 26 de ţări. Acest lucru trebuie făcut doar în ultimă instanţă”, a explicat Viktor Orban, potrivit agenţiei Reuters.


România, la mâna lui Viktor Orban. Premierul Ungariei a sugerat că ar putea bloca adoptarea unei decizii a Uniunii Europene privind bugetul multianual şi fondul de redresare post-pandemie dacă sunt impuse condiţii referitoare la situaţia statului de drept şi la modul de utilizare a fondurilor.

„Dacă ne îndatorăm, atunci nu ar trebui să apară condiţionalităţi privind cheltuirea fondurilor”, a declarat Viktor Orban într-un interviu acordat postului public de radio din Ungaria, potrivit site-ul Napi.hu şi publicaţiei Der Spiegel.

Liderul de la Budapesta a sugerat că Ungaria ar putea bloca adoptarea Fondului de redresare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Viktor Orban se opune condiţionării alocării fondurilor Uniunii Europene de respectarea principiilor statului de drept. „Fondurile trebuie alocate în mod corect şi flexibil. Trebuie evitat cu atenţie un lucru: amestecarea acestei situaţii cu politica. Aceasta este cea mai importantă condiţie a Ungariei. Am putea bloca prin veto acordul final, întrucât este necesară o decizie în unanimitate, dar ne-am poziţiona în opoziţie cu celelalte 26 de ţări. Acest lucru trebuie făcut doar în ultimă instanţă”, a explicat Viktor Orban, potrivit agenţiei Reuters.

În contextul începerii mandatului Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene, cancelarul Angela Merkel l-a atenţionat pe Viktor Orban în privinţa respectării normelor statului de drept. „Protejarea statului de drept este importantă. Intenţionăm să spunem lucrurile clar când vine vorba de Viktor Orban. Vom urmări cu atenţie ce se întâmplă acolo”, a afirmat Angela Merkel.

„Liberalii se plâng mereu…, încearcă de fiecare dată să ataşeze ideologiile lor la problemele economice din UE. Acest drum nu duce nicăieri”, a ripostat Viktor Orban.

Liderii ţărilor şi instituţiilor Uniunii Europene depun eforturi pentru aprobarea noului buget comunitar destinat perioadei 2021-2027 şi a fondului de relansare economică post-pandemie, fondurile apropiindu-se de nivelul de 2.000 de miliarde de euro. Condiţiile acordării acestor fonduri, referitoare la reformele economice şi respectarea standardelor democratice, reprezintă principalele elemente de disensiuni înaintea aprobării.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat un plan de condiţionare a alocării fondurilor pentru relansare de respectarea normelor statului de drept, dar propunerea sa riscă să fie considerată insuficientă de ţările care vor un sistem dur de sancţionare a statelor care nu respctă independenţa justiţiei. În cadrul sistemului, orice încălcare a normelor statului de drept şi de sancţionare trebuie aprobate prin majoritatea calificată a statelor membre UE, astfel că există posibilitatea ca deciziile să poată fi blocate de Ungaria, Polonia şi aliaţii acestora, observă cotidianul Financial Times.

În urmă cu câteva zile Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru Valori şi Transparenţă, a declarat că respectarea normelor statului de drept şi combaterea corupţiei vor fi condiţii pentru alocarea fondurilor europene, inclusiv a celor pentru relansare. „Statul de drept trebuie să fie o condiţie pentru distribuirea fondurilor UE”, afirmă Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru Valori şi Transparenţă. Printre condiţii, oficialul UE a menţionat, potrivit agenţiei de presă Reuters, exigenţe precum un „sistem judiciar funcţional” şi mecanisme puternice de combatere a corupţiei. „Nu aş vrea să văd blocarea alocării fondurilor, dar trebuie să avem în sistemul nostru juridic unele garanţii că, în cazul în care lucrurile într-adevăr nu merg bine într-un stat membru, atunci banii contribuabililor nu pot fi plătiţi”, a atras atenţia Věra Jourová.

Agenţia de presă Reuters a notat că declaraţia reprezintă un avertisment adresat în principal unor ţări precum Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria. „Este un avertisment adresat Poloniei şi Ungariei, care au avut dispute cu Uniunea Europeană privind gradul de control guvernamental asupra instanţelor judiciare şi judecătorilor, dar şi României şi Bulgariei, care rămân afectate de corupţie şi de sărăcie la mulţi ani după aderarea la Blocul comunitar”, a observat agenţia Reuters.

Bugetul Uniunii Europene în perioada 2021-2027 urmează să ajungă la nivelul de 1.100 de miliarde de euro. Liderii statelor europene şi ai instituţiilor UE încearcă să aprobe noul proiect bugetar multianual şi planul de asistenţă financiară în scopul redresării economice propus de Comisia Europeană, în valoare de 750 de miliarde de euro.



PSD explică de ce a amânat votul. „Un proiect de lege de o asemenea importanță, care afectează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, nu trebuie și nu poate fi expediat fără o dezbatere serioasă“


PSD explică de ce a amânat votul. Social – democrații susțin că, deși sunt extrem de îngrijoraț de situația sanitară din țară,  „un proiect de lege de o asemenea importanță, care afectează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, nu trebuie și nu poate fi expediat fără o dezbatere serioasă“. Reprezentanții partidului admit că un bolnav contagios trebuie izolat pentru a nu răspândi boala.

Într-o postare pe pagina de FB a formațiunii politice ei precizează însă că„ modul în care se pune în practică carantinarea, izolarea sau internarea face diferența între un regim abuziv și unul democratic.

Este a treia oară când Guvernul PNL se comportă total iresponsabil și trimite Parlamentului o lege proastă, făcută pe picior, în ultim moment. Deși știau de mai bine de o lună, de când s-a pronunțat CCR.

Iată doar câteva dintre aspectele care trebuie dezbătute cu seriozitate:
⚠️Carantina, izolarea, spitalizarea trebuie făcute pe baza unor dovezi clare, științifice de boală. „Semnele sugestive” nu reprezintă o dovadă științifică, clară.
⚠️NU este precizată perioada acestor măsuri. Pe perioadă nedeterminată, cum vrea Guvernul Orban, este inacceptabil.
⚠️Ce se întâmplă cu copiii părinților izolați/carantinați. În niciun caz vreun funcționar vremelnic nu poate hotărî soarta lor, chiar și temporară.
⚠️Confiscarea și distrugerea bunurilor unei persoane izolate/carantinate. Această măsură trebuie aplicată DOAR în scopul decontaminării, proporțional cu riscul sanitar existent, cu respectarea tuturor drepturilor cetățenești și pe o perioadă determinată. Orice altă variantă este inacceptabilă!
⚠️Posibilitatea contestării restrângerilor de drepturi. Judecătorii constituționali au precizat clar că trebuie să existe o asemenea posibilitate.

Legea izolării și carantinei/Medicii, la cheremul șefilor

Nimic nu poate justifica, nici starea de alertă, nici măcar cea de urgență, legiferarea pe picior, amatoristică, făcută de Guvernul Orban“.


sursa: https://www.cotidianul.ro/psd-explica-de-ce-a-amanat-votul/